2ra-106/25 — schimbarea domiciliului copilului minor cu tata

La 24 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Danielei Rotari, intervenient accesoriu Direcția Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Glodeni din cadrul ATAS Nord-Vest, cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor cu tata (f. d. 3-3-verso, 16).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu a indicat că, prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost desfăcută căsătoria între Alexandr Rotari și Daniela Rotari, totodată s-a stabilit domiciliul fiicei minore XXXXX, născută la XXXXX cu mama sa.

După stabilirea domiciliului copilului cu Daniela Rotari, dânsa a început să-i creeze obstacole în comunicarea cu fiica.

La 26 ianuarie 2023 s-a adresat la DASPF Glodeni cu o plângere în acest sens, prin decizia nr.05 din 31 ianuarie 2023 s-a stabilit graficul de întrevedere cu fiica XXXXX, conform căruia Daniela Rotari, s-a obligat să-i acorde posibilitatea de a se întâlni cu fiica, însă prezentându-se la adresa și ora indicată de pârâtă în mun. Chișinău, a stabilit că acolo nu este nimeni, ba mai mult stăpânul apartamentului de la adresa indicată de pârâtă, i-a comunicat că nu cunoaște așa persoană. După acest caz a aflat că pârâta a plecat cu fiica peste hotare, a creat altă familie și nu-i permite să comunice cu fiica.

Astfel, la 21 iunie 2023 reclamantul s-a adresat cu o somație la DASPF Glodeni. Prin scrisoare din 30 iunie 2023 i s-a comunicat că în limitele 1 competențelor sale nu pot interveni în acest caz și litigiul urmează a fi soluționat pe calea judecătorească.

În drept, reclamantul Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 52-64 din Codul familiei, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu a solicitat schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX, născută la XXXXX și stabilirea domiciliului cu tata Alexandr Rotari.

Prin încheierea din 25 august 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Bălți din cadrul Agenției Teritoriale de Asistență Socială Nord-Nord-Vest (f. d. 18).

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii civile înaintate de Alexandr Rotari.

Din lucrările dosarului, instanța de apel a constatat cu certitudine că, din relațiile de căsătorie a părților Alexandr Rotari și Daniela Rotari s-a născut copilul minor – fiica XXXXX, a. n. XXXXX.

La soluționarea chestiunii privind stabilirea/modificarea domiciliului copilului minor, condiția esențială de care instanțele judecătorești au îndatorirea să se pronunțe, constă în interesul superior al copilului, interes ce urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest domeniu. Astfel, în cazul examinării litigiilor cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor în situația în care părinții locuiesc separat, urmează să se țină cont exclusiv de interesul superior al copilului.

Reiterând prevederile art. 38 alin.(2) lit. d), 63 alin.(3) din Codul familiei, instanța de apel a reținut că, potrivit Avizului cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX al Direcției Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Glodeni din cadrul ATAS Nord-Vest, autoritatea tutelară, a lăsat la discreția instanței schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX (f. d. 27).

La fel, potrivit Avizului privind stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX al Direcției Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Bălți din cadrul ATAS Nord-Nord-Vest, autoritatea tutelară nu s-a expus în privința determinării domiciliului copilului minor în favoarea tatălui, deoarece nu cunoaște actualmente care ar fi relația de atașament tată-copil (f. d. 35).

Instanța de apel a reținut că, de fapt concluziile autorităților de profil, urmează a fi apreciate cu titlu de recomandare, iar în cazul în care autoritățile tutelare au lăsat la discreția instanței determinarea domiciliului copilului minor, instanța de judecată, având drept scop protejarea intereselor copilului minor, în conformitate cu prevederile art. 53 alin.1) din Codul familiei are obligația de a garanta apărarea drepturilor și intereselor copiilor minori, atât în raport cu terții, cât și cu proprii lor părinți, în cazurile expres prevăzute de lege. 3

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin decizia DASPF Glodeni nr.05 din 31 ianuarie 2023, lui Alexandr Rotari i-a fost stabilit un program de întrevederi cu copilul minor XXXXX, născută la XXXXX (f. d.10).

Conform adeverinței Primăriei Cobani, r-l Glodeni nr. 149 din 05 iunie 2024, se confirmă faptul că Daniela Rotari are domiciliul permanent în s. Cobani, r-l Glodeni, dar la moment nu se află pe teritoriul localității (f. d. 88).

Sub acest aspect, instanța de apel a reiterat că, în speță, apelantul solicită schimbarea domiciliului copilului minor cu dânsul, invocând faptul nerespectării de către intimată a graficului de întrevederi, ca urmare a plecării intimatei cu copilul minor peste hotarele țării.

În acest context, instanța de apel a reținut că, la caz nu se neagă faptul că Daniela Rotari nu se află și respectiv nu locuiește pe teritoriul Republicii Moldova, și prin urmare și copilul minor XXXXX (domiciliul căruia a fost stabilit cu mama) la fel domiciliază cu mama peste hotarele țării, însă faptul dat nu servește, de unul singur, temei de schimbare a domiciliului copilului, fapt ce reiese din prevederile art. 64 alin. (23) din Codul familiei.

Astfel, în pofida argumentelor apelantului precum că, intimata a acționat contrar intereselor copilului minor, deoarece a plecat cu copilul minor peste hotarele țării astfel fiind lipsit de posibilitatea de a comunica cu copilul său, în acest mod fiindu-i încălcate drepturile sale părintești, instanța de apel a reținut că, de către apelant nu au fost prezentate probe pertinente și concludente care ar confirma faptul că, apelantul a încercat să comunice cu copilul minor personal (telefonic, prin intermediul rețelelor de socializare sau prin alte metode), iar că intimata i-ar fi creat impedimente în acest sens.

Respectiv, faptul domicilierii copilului minor peste hotarele țării împreună cu mama Daniela Rotari nu îl privează pe Alexandr Rotari de a-și exercita drepturile sale în calitate de tată al copilului minor și de a participa în egală măsură împreună cu intimata la educarea intelectuală, spirituală și socială a copilului minor pentru care ambii părinți poartă răspundere, indiferent dacă locuiesc împreună sau separat.

De altfel, instanța de apel a reținut că, în cazul în care ambii părinți sunt gata să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de copil, instanței îi revine 4 sarcina de a stabili acel interes superior al copilului, care ar înclina balanța justiției către mamă sau către tată.

Interesul superior al copilului este singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pentru a-l determina, trebuie să se țină seama de întregul complex de împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, interesând nu numai posibilitățile materiale ale părinților, ci și vârsta copilului, comportarea părinților înainte de separare, gradul de atașament și preocupare pe care l-au manifestat față de copil, precum și legăturile afective ce s- au stabilit între părinți și copil, între copil și alți membri ai familiei extinse.

Totodată, instanța de apel a reținut că, tatăl și mama sunt figuri importante de atașament, care au rol decisiv în dezvoltarea emoțională și socială a copilului, atât timp cât calitatea interacțiunilor lor va condiționa calitatea relațiilor sociale. Interesul superior al copilului reclamă menținerea acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal și echilibrat în prezența ambilor părinți pentru că riscul ruperii echilibrului sufletesc al acestuia este foarte mare odată cu încredințarea sa unuia sau altuia dintre părinți.

De aceea, după separarea părinților menținerea și încurajarea relației copilului cu părintele cu care minorul nu locuiește în mod statornic, devine vitală pentru dezvoltarea sa morală normală. La caz, este de menționat că, normele de drept național și internațional stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Or, oricărui copilului îi este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Astfel, prima instanță a luat în considerație interesul superior al copilului minor, ținând cont de vârsta fragedă a copilului (XXXXX), de genul copilului minor, de atașamentul copilului, și de faptul că schimbarea la moment a domiciliului și a mediului înconjurător al copilului minor XXXXX, cu care ultima deja s-a obișnuit, poate fi apreciată ca o tendință 5 periculoasă în schimbarea stării de fapt, ceea ce în consecință ar pune în pericol interesele copilului minor.

Or, interesul superior al copiilor se determină prin examinarea tuturor criticilor de apreciere cum sunt vârsta copilului, conduita fiecărui părinte, situația materială, posibilitățile concrete de a se ocupa efectiv de copil, garanțiile morale pe care le prezintă, aspecte care au făcut obiectul de analiză și pentru instanța de fond.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a considerat că totalitatea circumstanțelor relatate mai sus în ansamblul lor, aprecierea juridică corectă a materialelor cauzei, a probelor administrate, a înscrisurilor anexate și raportate la exigențele legislației în vigoare, determină incontestabil legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și prin urmare a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată, la 24 decembrie 2024, în adresa recurentului și avocatului acestuia, Ion Țurcanu, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la actele cauzei (f. d. 108), fiind recepționată la 30 decembrie 2024, fapt confirmat prin avizele de recepție (f. d. 111-112).

La 30 mai 2025, în adresa Danielei Rotari și intervenienților accesorii Direcției Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Bălți din cadrul ATAS Nord-Nord-Vest, Direcției Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Glodeni din cadrul ATAS Nord-Vest a fost expediat copia recursului declarat de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere, anexată la materialele dosarului (f. d. 125).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Daniela Rotari și intervenienții accesorii Direcția Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Bălți din cadrul ATAS Nord-Nord-Vest și Direcția Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Glodeni din cadrul ATAS Nord-Vest, nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; 7 f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în conținutul cererii de recurs, Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion 8 Țurcanu, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 9

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, împotriva deciziei din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10