2ra-106/25 — schimbarea domiciliului copilului minor cu tata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- schimbarea domiciliului copilului minor cu tata
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-106/25 — schimbarea domiciliului copilului minor cu tata (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alexandr Rotari,
reprezentat de avocatul Ion Țurcanu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexandr Rotari împotriva Danielei Rotari, intervenienți accesorii Direcția
Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială
Bălți din cadrul Agenției Teritoriale de Asistență Socială Nord-Nord-Vest,
Direcția Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței
Socială Glodeni din cadrul Agenției Teritoriale de Asistență Socială Nord-
Vest, cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor cu tata,
împotriva deciziei din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-106/25
NR. PIGD 2-23123906-01-2ra-26022025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Drochia, sediul Glodeni: jud. A.Țihonschi
Curtea de Apel Bălți: jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion
Țurcanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Rotari,
reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Danielei Rotari, intervenient accesoriu Direcția Protecția
Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Glodeni
din cadrul ATAS Nord-Vest, cu privire la schimbarea domiciliului copilului
minor cu tata (f. d. 3-3-verso, 16).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexandr
Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu a indicat că, prin hotărârea din
12 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost desfăcută căsătoria
între Alexandr Rotari și Daniela Rotari, totodată s-a stabilit domiciliul fiicei
minore XXXXX, născută la XXXXX cu mama sa.
După stabilirea domiciliului copilului cu Daniela Rotari, dânsa a început
să-i creeze obstacole în comunicarea cu fiica.
La 26 ianuarie 2023 s-a adresat la DASPF Glodeni cu o plângere în acest
sens, prin decizia nr.05 din 31 ianuarie 2023 s-a stabilit graficul de
întrevedere cu fiica XXXXX, conform căruia Daniela Rotari, s-a obligat
să-i acorde posibilitatea de a se întâlni cu fiica, însă prezentându-se la adresa
și ora indicată de pârâtă în mun. Chișinău, a stabilit că acolo nu este nimeni,
ba mai mult stăpânul apartamentului de la adresa indicată de pârâtă, i-a
comunicat că nu cunoaște așa persoană. După acest caz a aflat că pârâta a
plecat cu fiica peste hotare, a creat altă familie și nu-i permite să comunice
cu fiica.
Astfel, la 21 iunie 2023 reclamantul s-a adresat cu o somație la DASPF
Glodeni. Prin scrisoare din 30 iunie 2023 i s-a comunicat că în limitele
1
competențelor sale nu pot interveni în acest caz și litigiul urmează a fi
soluționat pe calea judecătorească.
În drept, reclamantul Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion
Țurcanu și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 52-64 din Codul
familiei, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.
Reclamantul Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu a
solicitat schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX, născută la
XXXXX și stabilirea domiciliului cu tata Alexandr Rotari.
Prin încheierea din 25 august 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul
Glodeni a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția
Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială
Bălți din cadrul Agenției Teritoriale de Asistență Socială Nord-Nord-Vest
(f. d. 18).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 decembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul
Glodeni, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr
Rotari (f. d. 56, 61-63-verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexandr
Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, a declarat apel nemotivat (f. d.
64-65), împotriva hotărârii din 22 decembrie 2023 a Judecătoriei Drochia,
sediul Glodeni, iar la 16 mai 2024, a declarat apel motivat, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f. d. 79).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu și
menținută hotărârea din 22 decembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul
Glodeni (f. d. 102, 103-107).
2
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe prin prisma
pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate,
instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia
netemeiniciei acțiunii civile înaintate de Alexandr Rotari.
Din lucrările dosarului, instanța de apel a constatat cu certitudine că, din
relațiile de căsătorie a părților Alexandr Rotari și Daniela Rotari s-a născut
copilul minor – fiica XXXXX, a. n. XXXXX.
La soluționarea chestiunii privind stabilirea/modificarea domiciliului
copilului minor, condiția esențială de care instanțele judecătorești au
îndatorirea să se pronunțe, constă în interesul superior al copilului, interes ce
urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest
domeniu. Astfel, în cazul examinării litigiilor cu privire la stabilirea
domiciliului copilului minor în situația în care părinții locuiesc separat,
urmează să se țină cont exclusiv de interesul superior al copilului.
Reiterând prevederile art. 38 alin.(2) lit. d), 63 alin.(3) din Codul
familiei, instanța de apel a reținut că, potrivit Avizului cu privire la
schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX al Direcției Protecția
Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Glodeni
din cadrul ATAS Nord-Vest, autoritatea tutelară, a lăsat la discreția instanței
schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX (f. d. 27).
La fel, potrivit Avizului privind stabilirea domiciliului copilului minor
XXXXX al Direcției Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale
de Asistenței Socială Bălți din cadrul ATAS Nord-Nord-Vest, autoritatea
tutelară nu s-a expus în privința determinării domiciliului copilului minor în
favoarea tatălui, deoarece nu cunoaște actualmente care ar fi relația de
atașament tată-copil (f. d. 35).
Instanța de apel a reținut că, de fapt concluziile autorităților de profil,
urmează a fi apreciate cu titlu de recomandare, iar în cazul în care autoritățile
tutelare au lăsat la discreția instanței determinarea domiciliului copilului
minor, instanța de judecată, având drept scop protejarea intereselor copilului
minor, în conformitate cu prevederile art. 53 alin.1) din Codul familiei are
obligația de a garanta apărarea drepturilor și intereselor copiilor minori, atât
în raport cu terții, cât și cu proprii lor părinți, în cazurile expres prevăzute de
lege.
3
Totodată, instanța de apel a reținut că, prin decizia DASPF Glodeni
nr.05 din 31 ianuarie 2023, lui Alexandr Rotari i-a fost stabilit un program
de întrevederi cu copilul minor XXXXX, născută la XXXXX (f. d.10).
Conform adeverinței Primăriei Cobani, r-l Glodeni nr. 149 din 05 iunie
2024, se confirmă faptul că Daniela Rotari are domiciliul permanent în s.
Cobani, r-l Glodeni, dar la moment nu se află pe teritoriul localității (f. d.
88).
Sub acest aspect, instanța de apel a reiterat că, în speță, apelantul
solicită schimbarea domiciliului copilului minor cu dânsul, invocând faptul
nerespectării de către intimată a graficului de întrevederi, ca urmare a plecării
intimatei cu copilul minor peste hotarele țării.
În acest context, instanța de apel a reținut că, la caz nu se neagă faptul
că Daniela Rotari nu se află și respectiv nu locuiește pe teritoriul Republicii
Moldova, și prin urmare și copilul minor XXXXX (domiciliul căruia a fost
stabilit cu mama) la fel domiciliază cu mama peste hotarele țării, însă faptul
dat nu servește, de unul singur, temei de schimbare a domiciliului copilului,
fapt ce reiese din prevederile art. 64 alin. (23) din Codul familiei.
Astfel, în pofida argumentelor apelantului precum că, intimata a
acționat contrar intereselor copilului minor, deoarece a plecat cu copilul
minor peste hotarele țării astfel fiind lipsit de posibilitatea de a comunica cu
copilul său, în acest mod fiindu-i încălcate drepturile sale părintești, instanța
de apel a reținut că, de către apelant nu au fost prezentate probe pertinente și
concludente care ar confirma faptul că, apelantul a încercat să comunice cu
copilul minor personal (telefonic, prin intermediul rețelelor de socializare
sau prin alte metode), iar că intimata i-ar fi creat impedimente în acest sens.
Respectiv, faptul domicilierii copilului minor peste hotarele țării
împreună cu mama Daniela Rotari nu îl privează pe Alexandr Rotari de a-și
exercita drepturile sale în calitate de tată al copilului minor și de a participa
în egală măsură împreună cu intimata la educarea intelectuală, spirituală și
socială a copilului minor pentru care ambii părinți poartă răspundere,
indiferent dacă locuiesc împreună sau separat.
De altfel, instanța de apel a reținut că, în cazul în care ambii părinți sunt
gata să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de copil, instanței îi revine
4
sarcina de a stabili acel interes superior al copilului, care ar înclina balanța
justiției către mamă sau către tată.
Interesul superior al copilului este singurul criteriu după care instanța
se călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
Pentru a-l determina, trebuie să se țină seama de întregul complex de
împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și
intelectuală armonioasă, interesând nu numai posibilitățile materiale ale
părinților, ci și vârsta copilului, comportarea părinților înainte de separare,
gradul de atașament și preocupare pe care l-au manifestat față de copil,
precum și legăturile afective ce s- au stabilit între părinți și copil, între copil
și alți membri ai familiei extinse.
Totodată, instanța de apel a reținut că, tatăl și mama sunt figuri
importante de atașament, care au rol decisiv în dezvoltarea emoțională și
socială a copilului, atât timp cât calitatea interacțiunilor lor va condiționa
calitatea relațiilor sociale. Interesul superior al copilului reclamă menținerea
acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal și echilibrat în
prezența ambilor părinți pentru că riscul ruperii echilibrului sufletesc al
acestuia este foarte mare odată cu încredințarea sa unuia sau altuia dintre
părinți.
De aceea, după separarea părinților menținerea și încurajarea relației
copilului cu părintele cu care minorul nu locuiește în mod statornic, devine
vitală pentru dezvoltarea sa morală normală. La caz, este de menționat că,
normele de drept național și internațional stabilesc că răspunderea pentru
creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți,
care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă
înainte de orice după interesul superior al copilului. Or, oricărui copilului îi
este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa
fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un
copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita
posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare
dezvoltării copilului.
Astfel, prima instanță a luat în considerație interesul superior al
copilului minor, ținând cont de vârsta fragedă a copilului (XXXXX), de
genul copilului minor, de atașamentul copilului, și de faptul că schimbarea
la moment a domiciliului și a mediului înconjurător al copilului minor
XXXXX, cu care ultima deja s-a obișnuit, poate fi apreciată ca o tendință
5
periculoasă în schimbarea stării de fapt, ceea ce în consecință ar pune în
pericol interesele copilului minor.
Or, interesul superior al copiilor se determină prin examinarea tuturor
criticilor de apreciere cum sunt vârsta copilului, conduita fiecărui părinte,
situația materială, posibilitățile concrete de a se ocupa efectiv de copil,
garanțiile morale pe care le prezintă, aspecte care au făcut obiectul de analiză
și pentru instanța de fond.
Reieșind din cele expuse, instanța de apel a considerat că totalitatea
circumstanțelor relatate mai sus în ansamblul lor, aprecierea juridică corectă
a materialelor cauzei, a probelor administrate, a înscrisurilor anexate și
raportate la exigențele legislației în vigoare, determină incontestabil
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și prin urmare a examinat cauza sub
toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și
apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art. 130 din
Codul de procedură civilă, a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 februarie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr
Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, a declarat recurs împotriva
deciziei din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de
chemare în judecată (f. d. 116-117, 120).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Alexandr Rotari, reprezentat de
avocatul Ion Țurcanu, a invocat prevederile art. 432 din Codul de procedură.
Totodată a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor
cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel. Suplimentar
a indicat decizia instanței de apel este ilegală și urmează a fi casată.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
6
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată, la 24 decembrie
2024, în adresa recurentului și avocatului acestuia, Ion Țurcanu, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la actele cauzei (f. d. 108),
fiind recepționată la 30 decembrie 2024, fapt confirmat prin avizele de
recepție (f. d. 111-112).
La 30 mai 2025, în adresa Danielei Rotari și intervenienților accesorii
Direcției Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de
Asistenței Socială Bălți din cadrul ATAS Nord-Nord-Vest, Direcției
Protecția Copilului și a Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială
Glodeni din cadrul ATAS Nord-Vest a fost expediat copia recursului declarat
de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere, anexată la
materialele dosarului (f. d. 125).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Daniela Rotari și intervenienții accesorii Direcția Protecția Copilului și a
Familiei a Structurii Teritoriale de Asistenței Socială Bălți din cadrul ATAS
Nord-Nord-Vest și Direcția Protecția Copilului și a Familiei a Structurii
Teritoriale de Asistenței Socială Glodeni din cadrul ATAS Nord-Vest, nu au
făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
7
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de
către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși
recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în
conținutul cererii de recurs, Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion
8
Țurcanu, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit
nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel
Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența
unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
9
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexandr Rotari,
reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alexandr Rotari, reprezentat de
avocatul Ion Țurcanu, împotriva deciziei din 22 octombrie 2024 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10