2ra-834/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-834/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Artur Rotari,
reprezentat de avocatul Iurie Cușnir,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Artur Rotari împotriva Elenei Rotari, cu privire la desfacerea căsătoriei,
stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei alimentare și a
cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională depusă de Elena Rotari
împotriva Artur Rotari, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Basarabeasca și Direcția Asistență Socială și Protecție a
Familiei Hîncești, cu privire la determinarea domiciliului copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel Comrat
(Dosarul nr. 2ra-834/24
NR. PIGD 2-22036049-01-2ra-08072024-1)
Temeiurile inadmisibilității recursului. Inadmisibilitatea recursului declarat cu omiterea
termenului procedural prevăzut la art. 434 al Codului de procedură civilă.
Judecătoria Cimișlia, sediul Central, jud. M. Ganganu,
Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, D. Fujenco, Ș. Starciuc
25 octombrie 2024
Examinând în lipsa părților recursul depus de Artur Rotari, reprezentat de
avocatul Iurie Cușnir,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 martie 2022, reclamantul Artur Rotari, prin intermediul
avocatului Iurie Cușnir, a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Elenei Rotari, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a
Familiei Basarabeasca, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copilului, încasarea pensiei alimentare și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a invocat, că a încheiat căsătoria cu
Rotari Elena la ***** ***** *****, căsătorie înregistrată și trecută în
registrul actelor de stare civilă sub nr. ***** de către Primăria s. *****, r-l
*****.
2.1. În căsătorie s-a născut copilul minor ***** *****, în certificatul de
naștere a copilului în rubrica ,,tata,, fiind indicat Artur Rotari. A indicat că
viața în comun cu pârâta a eșuat. Menționează că în ultimii ani de căsătorie, în
viața lor s-a creat o atmosferă insuportabilă, diferite neînțelegeri.
Incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra modului și
principiilor de conviețuire în contextul destrămării familiei prin neconvețuirea
împreună în ultimul an, l-au condus la convingerea fermă privind
imposibilitatea păstrării familiei.
2.2. A comunicat că pârâta manifestă o atitudine neglijentă față de
principiile și valorile unei familii tradiționale și ca urmare a neînțelegerilor
apărute în cuplul manifestate prin existența intereselor contradictorii,
neconvețuirea împreună este un temei real de a fi desfăcută căsătoria a cărei
continuare nu mai este posibilă.
2.3. Referitor la pretenția cu privire la determinarea domiciliului copilului
minor, a menționat că deține locuință proprie în orașul *****, este angajat în
organele *****, în cadrul *****, are un salariu stabil, iar pârâta manifestă
atitudine rezervată și indolentă față de creșterea, educarea și supravegherea
copilului comun, sarcina revenind în mare măsură buneilor copilului minor,
iar dat fiind faptul că copilul este atașat de reclamant, consideră că este în
interesul copilului de a locui în continuare împreună cu tatăl său Artur Rotari.
A menționat că pârâta nu are posibilitate să-l crească și să-l educe conform
standardelor de educare, deoarece ultima nu are un domiciliu stabil și nici un
loc de muncă stabil pentru a asigura întreținerea și educarea copilului. Având
în vedere că, pârâta este însărcinată, nu are un loc permanent de muncă, nu
are un venit stabil pentru a întreține copilul minor, motiv din care a solicitat să
1
fie stabilit domiciliul copilului minor cu reclamantul până la împlinirea de
către acesta a vârstei de 18 ani.
2.4. Reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copilului, încasarea pensiei alimentare și a cheltuielilor de judecată .
La 11 aprilie 2022, Elena Rotari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Artur Rotari, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Basarabeasca și Direcția Asistență Socială și Protecție a
Familiei Hîncești, cu privire la determinarea domiciliului copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere și încasarea cheltuielilor de judecată.
3.1. În motivarea acțiunii reconvenționale, a indicat că, la data de 08
februarie 2013 s-a născut copilul minor comun, ***** *****.
3.2. A menționat că, în vara anului 2021 împreună cu copilul minor au fost
alungați ilegal din domiciliu permanent de către pârât, stabilindu-și traiul în
mun. *****, timp în care pârâtul nu are grijă de copilul minor și nu-l întreține.
Pârâtul de mai mult timp nu și-a văzut copilul, nu l-a întreținut, acesta se
eschivează de la careva susținere materială a copilului său și nu se interesează
de educarea acestuia, fiind plecat peste hotarele Republicii Moldova cu
munca și trai, iar copilul minor se află exclusiv la domiciliul și întreținerea
mamei.
3.3. Având în vedere că pârâtul nu-și execută obligația pozitivă de
întreținere a copilului minor, reclamanta este de opinia că, este absolut
necesar stabilirea achitării pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariu
și/sau din alte venituri ale pârâtului.
3.4. Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor *****
*****, anul nașterii ***** ***** *****, cu mama sa Elena Rotari, încasarea
de la Artur Rotari în beneficiul Elenei Rotari a pensiei de întreținere în
mărime de ¼ din salariul și/sau din alte venituri ale pârâtului lunar pentru
copilul minor, Igor Rotari, din momentul adresării prezentei cereri până la
majoratul copilului și compensarea cheltuielilor de judecată suportate.
Prin încheierea din 07 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a admis cererea avocatului Iurie Cușnir cu privire la renunțarea
pretențiilor din acțiune ce vizează – stabilirea domiciliului copilului minor
Igor Rotari cu tata Artur Rotari, dar și încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor, din contul pârâtei Elena Rotari în beneficiul lui Artur Rotari
în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri, până la atingerea majoratului.
S-a încetat procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă
de Artur Rotari împotriva Elenei Rotari, cu privire la determinarea
domiciliului copilului minor cu tata, și încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 10 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Artur
Rotari. S-a desfăcut căsătoria înregistrată la ***** ***** ***** între Artur
Rotari și Elena Rotari, de către Primăria satului *****, raionul ***** cu nr.
2
*****. S-a admis integral acțiunea reconvențională depusă de Elena Rotari. S-
a stabilit domiciliul copilului minor, ***** *****, după desfacerea căsătoriei,
cu reclamanta Elena Rotari. S-a încasat din contul lui Artur Rotari, în
beneficiul Elenei Rotari, pensia pentru întreținerea copilului minor, *****
*****, în cuantum de ¼ din salariu și/sau din alte venituri/ lunar, începând cu
data înaintării acțiunii reconvenționale în instanța de judecată, și anume – 11
aprilie 2022 până la atingerea majoratului de către copil. S-a încasat din
contul lui Artur Rotari, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 de
lei. S-a încasat din contul lui Artur Rotari, în beneficiul Elenei Rotari
cheltuielile judiciare constituite din serviciile de asistență juridică, suportate
de reclamanta reconvențional pe marginea actualei pricini, în sumă de 10
000,00 de lei ( vol. I, f.d.111-112).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 martie 2023, Artur Rotari, reprezentat de avocatul Iurie Cușnir, a
depus apel împotrivă hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii
contestate în partea încasării taxei de stat în mărime de 150 de lei și a
cheltuielilor pentru asistență juridică și și în această parte să fie emisă o nouă
hotărâre prin care să fie respinse pretențiile date, ca neîntemeiate. (vol. I,
f.d.115).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 19 martie 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a respins
cererea de apel depusă de Artur Rotari, reprezentat de avocatul Iurie Cușnir, și
s-a menținut hotărârea din 10 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central. S-a încasat de la Artur Rotari în beneficiul Elenei Rotari cheltuielile
judiciare constituite din serviciile de asistență juridică suportate de intimată în
cadrul judecării cauzei în instanța de apel în mărime de 5000 de lei.
7.1. Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele
speței, Curtea de Apel Comrat a notat că, cerința Elenei Rotari privind
încasarea pensiei de întreținere de la pârâtul reconvențional a fost admisă, cu
încasarea de la Artur Rotari a pensiei pentru întreținerea copilului minor în
mărime de ¼ din salariul lunar și/sau alte venituri până la atingerea
majoratului acestuia. Având în vedere că a fost admisă pretenția cu privire la
încasarea pensiei de întreținere, instanța de apel a stabilit că Judecătoria
Cimișlia, sediul Central corect a încasat de la pârâtul, Artur Rotari, în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei.
7.2. Curtea ce Apel Comrat a reținut că, potrivit mandatului de
reprezentare nr. ***** din ***** ***** *****, avocatul Alexandru Macar a
prestat Elenei Rotari servicii juridice în baza contractului de asistență juridică
nr. ***** din ***** ***** *****. Pentru acordarea serviciilor juridice în
prima instanță, Elena Rotari a achitat suma de 10000 de lei, fapt ce se
confirmă prin bonurile de plată seria PL nr. ***** din ***** ***** *****
3
(5000 de lei) și seria PL nr. ***** din ***** ***** (5000 de lei). Drept
urmare, Curtea de Apel Comrat a constatat că instanța de fond a încasat
întemeiat de la Artur Rotari în beneficiul Elenei Rotari a cheltuielilor
judiciare suportate în cadrul procesului pentru asistența juridică a avocatului,
or, prin hotărârea din 10 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central s-
a admis integral acțiunea reconvențională depusă de Elena Rotari.
7.3. Ce ține de încasarea cheltuielile de judecată suportate de Elena Rotari
pentru examinarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Comrat a reținut
că intimata a achitat avocatului, Alexandru Macar suma de 5000 de lei pentru
acordarea serviciilor juridice în instanța de apel, fapt ce se confirmă prin
ordinal de plată nr. ***** din ***** ***** *****.
7.4. Respectiv, în urma efectuării calculului proporțional pretențiilor
respinse, Curtea de Apel Comrat a constatat ca fiind corect și rezonabil de a
încasa din contul apelantului în beneficiul intimatei suma de 5000 de lei,
constituită din cheltuielile judiciare pentru asistența juridică acordată la
examinarea cauzei în ordine de apel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 04 iulie 2024, Artur Rotari, reprezentat de avocatul Iurie Cușnir, a
depus recurs împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel Comrat și
a hotărârii din 10 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și
casarea parțială a hotărârii contestate în partea încasării taxei de stat în
mărime de 150 de lei și a cheltuielilor pentru asistență juridică și în această
parte să fie emisă o nouă decizie prin care să fie să fie respinse pretențiile
date, ca neîntemeiate.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a menționat că, cu reiterarea motivelor de fapt
și de drept anterior expuse, recurentul a invocat că nu este de acord cu actele
judecătorești contestate, deoarece cerința înaintată de Elena Rotari cu privire
la încasarea cheltuielilor de judecată în sumă totală de 15150 de lei, pretinse
a fi rezonabile și întemeiate, sunt nejustificate, or, temeiurile solicitării de
încasare a acestora nu întrunesc condițiile legale și nu cad sub incidența
situației de justificare a încasării cheltuielilor „ de la partea ce a pierdut
procesul”. A mai menționat că, la emiterea actelor judecătorești instanța de
fond, cât și Curtea de Apel Comrat au interpretat legea contrat jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede că:
4
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau
a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin. 1, lit. b) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă:
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.
434.”
Art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În
cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de
către instanța judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date
calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau
prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz,
actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă
începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.”
Art. 112 alin. (3) din Codul de procedură civilă, statuează că:
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi
îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau
de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal
sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din
ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă, accentuează că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea
termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea
termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de
procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 75 alin.(4) din Codul de procedură civilă prevede că:
„ (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele
împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura
în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este
echivalentă culpei părții.”
Art.100 alin. (1) al Codului de procedură civilă stipulează că:
5
„ (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin
intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și
cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la
adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată
prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte
mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ (3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință
de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al
nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de
legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că:
„ (1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau
inducerea sa în eroare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Artur Rotari,
reprezentat de avocatul Iurie Cușnir, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din motivele
ce succed.
Din materialele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Comrat a fost
pronunțată la 19 martie 2024 și expediată, în corespundere cu dispozițiile
art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, lui Artur Rotari și
reprezentantului acestuia, avocatul Iurie Cușnir, prin intermediul oficiului
poștal la 24 aprilie 2024, fiind recepționată de recurent/apelant la 30 aprilie
2024, iar de avocatul Iurie Cușnir la 02 mai 2024, fapt ce se confirmă prin
avizele de recepție anexate la materialele cauzei ( vol. I, f.d. 209,224,227).
Cu toate acestea, Artur Rotari, reprezentat de avocatul Iurie Cușnir, a
declarat recursul împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel
Comrat, la 04 iulie 2024, în afara termenului legal prevăzut de art. 434 din
Codul de procedură civilă, ceea ce condiționează declararea recursului ca
inadmisibil.
Având în vedere cele menționate supra, Completul de judecată
constată că termenul de două luni de declarare a recursului a început să curgă
la data de 01 mai 2024, de la următoarea zi a comunicării recurentului
/apelantului a deciziei instanței de apel și a expirat la data de 01 iulie 2024,
6
recursul fiind depus la 04 iulie 2024, fără o argumentare probată a depășirii
termenului. Totodată, careva probe că recurentul nu a avut acces la textul
integral al deciziei nu au fost prezentate în instanța de recurs.
Exigențele cuprinse în art. 434 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
prevăd că omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate
constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că este un termen
de decădere și nu poate fi restabilit. La caz, fiind depășit termenul de
declarare a recursului cu 3 zile.
De altfel, prin prisma dispozițiilor normei enunțate supra, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost depus cu
încălcarea termenului legal, acest termen de 2 luni este termen de decădere și
nu poate fu restabilit.
Totodată, instanța de recurs notează că, în corespundere cu art. 56 alin.
(3) și art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, participanții în proces,
având cunoștință de dispozițiile legale și de actele de dispoziție emise de
instanțele judecătorești, urmează să se conformeze acestora și să facă uz de
drepturile lor procedurale cu diligență.
De asemenea, Completul de judecată accentuează că conform
legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură
ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor
legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în
anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru
neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau
a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile
încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Contrar acestor prevederi legale, Artur Rotari, reprezentat de avocatul
Iurie Cușnir, nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac
în termenul prevăzut de lege.
Completul de judecată menționează că Curtea Europeană a Drepturilor
Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de
a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță
(cauza Van Harn vs. Germania din 11 septembrie 2007), la caz contestarea la
timp a actului judecătoresc.
Drept urmare, cererea de recurs împotriva deciziei din 19 martie 2024
a Curții de Apel Comrat, depusă de Artur Rotari, reprezentat de avocatul Iurie
Cușnir, nu se încadrează în termenul de 2 luni prevăzut de lege, care este un
termen de decădere și nu poate fi restabilit, ceea ce constituie temei, în
conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, de a considera
recursul inadmisibil.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că o astfel
de soluție este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a
Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului
pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a
expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise și ar leza, în acest
mod, principiul securității raporturilor juridice.
7
În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată reține și
hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov vs
Ucraina din 03 aprilie 2008, unde se notează că deși în prezenta cauză nu era
vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile
în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe
nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul
de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen
pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge
principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că
recursul împotriva deciziei instanței de apel a fost depus în afara termenului
legal, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a declara inadmisibil recursul depus de Artur Rotari, reprezentat de
avocatul Iurie Cușnir.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. b), 440 alin. (1)
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Artur Rotari, reprezentat de
avocatul Iurie Cușnir, împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel
Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
8