2ra-247/23 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor

2ra-247/23 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-247/23

(2-21128917-01-2ra-10022023)

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. N. Doroftei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

23 august 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Viorica Puica

Aliona Donos

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel

Dodan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte

împotriva lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Ana Levinte și menținută hotărârea din

30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

c o n s t a t ă :

La 01 septembrie 2021, Ana Levinte a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copilului minor (f. d. 3-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că s-a aflat

în relații de concubinaj cu Andrei Grigorean începând cu anii 2008-2009.

La XXXXX, s-a născut fiul minor XXXXX, ulterior i-a schimbat numele în

XXXXX. Copilul de la naștere se află la educația și întreținerea sa, precum și

locuiește cu ea.

Având în vedere incompatibilitatea caracterelor și a viziunilor diferite asupra

mai multor aspecte ale vieții de cuplu, nu au ajuns la oficializarea relației prin

înregistrarea căsătoriei la oficiul stare civilă. Ambii au ajuns la concluzia fermă de

a se separa, iar din anul 2014 locuiesc separat.

A menționat reclamanta că s-a recăsătorit, la fel, și pârâtul și-a refăcut viața

alături de o altă persoană.

1

A susținut că prin hotărârea din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, a

fost stabilită paternitatea pârâtului asupra fiului minor XXXXX. În perioada

ulterior separării, de una singură a avut și continuă a avea grijă de fiul minor. Prin

hotărârea judecătorească, devenită definitivă și irevocabilă prin neatacare, a fost

încasată de la pârât pensia pentru întreținerea fiului minor în sumă de 690,75 de lei.

A comunicat reclamanta că pârâtul nu acordă ajutor material și nici nu

contribuie la educația și întreținerea copilului, dânsa întreține fiul de una singură.

Copilul necesită o îngrijire specială, hrană, control medical lunar, îmbrăcăminte,

încălțăminte, procurarea rechizitelor școlare, achitarea activităților extrașcolare în

care este antrenat. Pârâtul nu a binevoit să achite restanța acumulată la plata pensiei

de întreținere, însă prin diferite tertipuri a încercat să inducă în eroare executorul

judecătoresc Ana Onica, care are în procedură spre executare documentul

executoriu privind încasarea pensiei de întreținere. De fiecare dată pârâtul zicea că

va pleca peste hotarele țării și va achita restanța, însă nu a achitat. În calitate de

creditor urmează să încaseze lunar pensia de întreținere a fiului minor în mărime

de 690 de lei, sumă ce nu îi ajunge nici pentru procurarea hranei lunare pentru copil,

precum nici pentru alte cheltuieli confirmate parțial prin bonuri de plată.

Reclamanta a considerat oportun încasarea din contul pârâtului a unei sume

fixe de 1 500 de lei lunar pentru întreținerea copilului comun, care, în opinia sa,

este o sumă rezonabilă în raport cu faptul că atât în timpul conviețuirii, cât și după

încheierea relațiilor, ambii părinți au obligații egale cu privire la educația,

întreținerea și supravegherea copilului minor.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 76,

99, 110 din Codul familiei, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat modificarea cuantumului pensiei alimentare stabilite

prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, în

mărime de 690,75 de lei, cu încasarea de la Andrei Grigorean a pensiei pentru

întreținerea fiului minor în mărime fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu data

depunerii cererii conform art. 99, art. 110 din Codul familiei și până la atingerea

vârstei de 18 ani a fiului minor XXXXX, născut la XXXXX.

Prin hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte.

A fost modificat cuantumul pensiei alimentare stabilit prin hotărârea nr. 2-

333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, prin care s-a încasat de la

Andrei Grigorean în beneficiul Anei Cegolea pensia pentru întreținerea copilului

minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 690,75 de lei, începând cu 18

noiembrie 2015 și până la atingerea majoratului copilului.

A fost încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Levinte pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în sumă bănească

fixă în mărime de 1 200 de lei lunar, începând cu data rămânerii definitive a

hotărârii judecătorești și până la atingerea majoratului de către copil. Din momentul

intrării în vigoare a hotărârii, titlul executoriu nr. 2-333/2016, eliberat în temeiul

hotărârii din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, va deveni caduc.

A fost încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 432 de lei (f. d. 36, 38-41).

2

Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ana Levinte și menținută hotărârea din 30 martie 2022 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f. d. 58, 59-69).

La 31 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Ana Levinte,

reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 80).

În motivarea recursului, recurenta Ana Levinte, reprezentată de avocatul

Viorel Dodan, a indicat că hotărârea pronunțată este nefondată, neîntemeiată și

pasibilă casării. Concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sunt în contradicție

cu circumstanțele cauzei. Normele de drept material au fost încălcate și aplicate

eronat. Instanța de fond a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum și nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Instanța de fond și instanța de apel greșit au ajuns la concluzia că pensia

pentru întreținerea copilului minor urmeaza a fi majorată doar până la 1 200 de lei

lunar, sumă ce urmează a fi achitată nu din momentul depunerii cererii de chemare

în judecată, însă din momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

Recurenta a afirmat că sunt lezate drepturile și interesele superioare ale

copilului minor, prin privarea de a beneficia de suma de 1 500 de lei lunar, din

momentul depunerii cererii de chemare în judecată. Or, încasarea sumei doar după

ce hotărârea va deveni definitivă, constituie o inegalitate în coraport cu faptul că în

calitate de mamă întreține copilul minor financiar de la naștere.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 23 noiembrie

2022 Chișinău a fost expediată, la 30 ianuarie 2023, la adresa electronică a

reprezentantului recurentei, avocatului Viorel Dodan, circumstanță se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 70).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 31 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în termenul legal.

La 10 februarie 2023, în adresa lui Andrei Grigorean a fost expediată copia

recursului declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 83).

Corespondența menționată, expediată în adresa lui Andrei Grigorean, a fost

returnată de către oficiul poștal cu mențiunea „plecat” (f. d. 85-86).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, intimatul nu și-a

valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Prin încheierea din 21 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan a fost considerat

admisibil (f. d. 115).

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

3

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul cu casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, și emiterea unei noi hotărâri, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând

o nouă hotărâre.

În corespundere cu art. 3 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile

copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New

York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993, în toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență

socială publice sau private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative

sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului,

statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit

căruia ambii părinți au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea

copilului. Părinții sau, după caz, reprezentanții săi legali sunt principalii

responsabili de creșterea și dezvoltarea copilului. Aceștia trebuie să acționeze, în

primul rând, în interesul suprem al copilului.

Art. 27 alin. (1) și (2) din Convenție statuează că, statele părți recunosc

dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea

sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. Părinților și oricărei alte persoane

care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în

limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare în

vederea dezvoltării copilului.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din

15 decembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii

legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală,

spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă copii sunt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Conform art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea materială sau

familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în

considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea

4

oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească

pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

Cercetând starea de fapt, în baza materialelor din dosar, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Andrei Grigorean și Ana Levinte,

anterior Cegolea, au în comun un copil minor – XXXXX, născut la XXXXX, fapt

confirmat prin certificatul de naștere NA-VI 1041339 și hotărârea din 10 februarie

2016 a Judecătoriei Ialoveni (f. d. 7-8).

Prin hotărârea din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, a fost constatată

paternitatea lui Andrei Grigorean în privința lui XXXXX, născut la XXXXX, fiind

încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Cegolea pensia de întreținere

pentru copilul minor XXXXX, în sumă fixă de 690,75 de lei, începând cu 18

noiembrie 2015 până la atingerea majoratului copilului (f. d. 7).

Potrivit titlului executoriu eliberat în temeiul hotărârii din 10 februarie 2016

a Judecătoriei Ialoveni, debitorul Andrei Grigorean este obligat să achite pensia de

întreținere a copilului minor XXXXX, în sumă fixă de 690,75 de lei lunar, începând

cu 18 noiembrie 2015 și până la atingerea majoratului copilului (f. d. 9).

Conform încheierii nr. 139p/a-117r/20 din 19 noiembrie 2020, executorul

judecătoresc Ana Onica a stabilit restanța pensiei de întreținere ce urmează a fi

încasată de la debitorul Andrei Grigorean în beneficiul creditorului Ana Levinte,

pentru perioada 18 februarie 2019 – 18 noiembrie 2020, ceea ce constituie 21 luni,

în mărime de 14 505,75 de lei (f. d. 17).

Din informația eliberată de XXXXX din 02 octombrie 2019 și caracteristica

eliberată de Primăria comunei Zîmbreni, raionul Ialoveni din 03 octombrie 2019,

se reține că copilul minor XXXXX locuiește împreună cu mama sa, Ana Levinte.

Aceasta îngrijește și educă copilul minor, fără a avea vreun sprijin material din

partea tatălului acestuia, Andrei Grigorean (f. d. 12-13).

Potrivit certificatului nr. 347 din 30 iulie 2019, eliberat de Primăria comunei

Gangura, raionul Ialoveni, se atestă că Andrei Grigorean locuiește în satul

XXXXX, raionul XXXXX, însă, la momentul de față, nu este în teritoriu, fiind

plecat la lucru peste hotarele țării (f. d. 11).

Conform avizului IP „Agenția Servicii Publice” AV-I 0702755 din 26 martie

2021 și certificatului de naștere NA-VI 3518724 eliberat la 26 martie 2021, numele

copilului minor XXXXX a fost modificat în XXXXX (f. d. 18-19).

Înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, Ana Levinte a solicitat

prin cererea de chemare în judecată, modificarea cuantumului pensiei alimentare

în sumă de 690,75 de lei stabilite prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie

2016 a Judecătoriei Ialoveni, prin încasarea de la Andrei Grigorean a pensiei pentru

întreținerea copilului minor XXXXX în mărime fixă de 1 500 de lei lunar, începând

cu data depunerii cererii în judecată și până la atingerea majoratului acestuia.

Fiind învestită cu judecarea fondului litigiului, Judecătoria Hîncești, sediul

Ialoveni, prin hotărârea din 30 martie 2022, a admis parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Ana Levinte și a modificat cuantumul pensiei alimentare stabilit

prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, prin

care a fost încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Cegolea pensia pentru

întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 690,75 de

lei, începând cu 18 noiembrie 2015 și până la atingerea majoratului copilului, fiind

5

încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Levinte pensia pentru

întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în sumă bănească fixă în

mărime de 1 200 de lei lunar, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii

judecătorești și până la atingerea majoratului de către copil. Din momentul intrării

în vigoare a hotărârii, titlul executoriu nr. 2-333/2016, eliberat în temeiul hotărârii

din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, va deveni caduc. Totodată, a fost

încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 432

de lei (f. d. 36, 38-41).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

23 noiembrie 2022, a respins apelul declarat de Ana Levinte și a menținut hotărârea

din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f. d. 58, 59-69).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel, reținând

prevederile art. 58 alin. (1), 74 alin. (1) din Codul familiei, art. 18 alin. (1) din

Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 3 alin. (1),

18 alin. (1), 27 alin. (1), (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată

de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie

1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, au menționat că

răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării lui le revine ambilor

părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă

înainte de orice după interesul superior al copilului, iar părinților care au în grijă

un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita

posibilităților și a mijloacelor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării

copilului.

Totodată, instanța de fond și instanța de apel au reținut că potrivit informației

Biroului Național de Statistică, plasată pe site-ul www.statistica.md, valoarea

minimului de existență pentru anul 2021, pentru un copil de vârsta de la 7-17 ani

constituie în medie 2 312,4 de lei lunar.

Astfel, suma cheltuielilor de consum pentru un copil minor constituie, la data

depunerii cererii de chemare în judecată, în medie 2 312,4 de lei, deci, prin prisma

normelor precitate, aportul fiecărui părinte la întreținerea copilului minor ar

constitui – 1 156,2 de lei.

Instanța de fond și instanța de apel, în temeiul prevederilor art. 76 alin. (1),

(2) și 110 din Codul familiei, au ajuns la concluzia de a majora cuantumul pensiei

de întreținere a copilului minor XXXXX până la suma de 1 200 de lei lunar, or, atât

legislația națională, cât și internațională prevăd răspunderea ambilor părinți pentru

creșterea și dezvoltarea copilului. Prin urmare, la întreținerea copilului minor

XXXXX trebuie să participe în egală măsură atât tatăl Andrei Grigorean, cât și

mama Ana Levinte.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și al hotărârii din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele

inferioare nu au stabilit corect temeiurile de fapt și de drept ale speței, fapt ce a

succedat interpretarea și aplicarea în mod eronat a normelor de drept material

pertinente speței, iar drept consecință adoptarea unei soluții greșite.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că de dreptul de

a solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere pot beneficia, în egală

6

măsură, ambii părinți, în dependență de starea materială și familială a acestora,

dânșii fiind responsabili, în mod solidar, de dezvoltarea fizică, intelectuală,

spirituală și socială a copilului, în unison cu principiile fundamentale consfințite în

legislația națională și cea internațională.

Pentru valorificarea dreptului de a solicita modificarea cuantumului pensiei

de întreținere, părintele nu urmează să probeze în mod cumulativ atât schimbarea

stării materiale, cât și a celei familiale, fiind suficientă în acest sens întrunirea a cel

puțin uneia din aceste ipoteze.

Astfel, întru respectarea dezideratelor descrise mai sus, urmează să se țină

cont de principiul interesului superior al copilului, consacrat în art. 9 din Convenția

cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației

Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica

Moldova din 25 februarie 1993, de menținerea echilibrului drepturilor copiilor al

ambilor părinți care nu se află în relații de căsătorie, precum și de proporționalitatea

cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

instanța de fond și a instanța de apel au ajuns la concluzia de a majora cuantumul

pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX doar până la suma de 1 200 de

lei lunar. Or, potrivit informației Biroului Național de Statistică, plasată pe site-ul

www.statistica.md, valoarea minimului de existență pentru anul 2021, pentru un

copil de vârsta de la 7-17 ani constituie în medie 2 312,4 de lei lunar.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată și

greșită hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

menținută prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost modificat cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în

sumă bănească fixă în mărime de 1 200 de lei lunar.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că obiectul

obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare traiului, adică alimente,

locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și mijloace necesare

pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a copiilor. Întreținerea se

acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun, dar și din alte mijloace

ale debitorului obligației de întreținere, tocmai în virtutea principiului potrivit

căruia întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu

mijloacele celui care urmează a o plăti.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

informația Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru un

copil, nu constituie o normă imperativă de la care nu se permite derogare, ci

urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/

nivel minim de la care instanța de judecată pornește la stabilirea cuantumului

pensiei de întreținere, de ea urmează să se țină cont la adoptarea hotărârii

judecătorești, însă, în ansamblu cu circumstanțele și probele cauzei civile. Or,

această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui

copil fiind mult mai mari.

Prin urmare, părinții vor fi obligați la asigurarea unui nivel de trai suficient

copiilor săi minori, pornind de la interesul primordial al copilului, iar acest cuantum

7

nu ar crea dificultăți la încasarea pensiei de întreținere și este în interesul major al

copilului, fiind în drept să fie asigurați din punct de vedere material în deplină

măsură și fără nicio restricție sau condiționare.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

evidențiază că părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru

creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât

întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că suma dispusă spre încasare de către instanțele inferioare, în mărime

de 1 200 de lei lunar, nu poate fi acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei

copilului reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere.

Iar conform art. 3.1 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată

de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie

1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate deciziile

care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire

socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative,

interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Mai mult decât atât, interesul superior al copilului, principiu consacrat în

art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, este unica premisă de bază de

la care pornește instanța judecătorească la soluționarea litigiilor ce vizează

interesele acestuia, precum și menținerea echilibrului drepturilor copiilor și

proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte.

Convenția nu se limitează doar la afirmarea dreptului copilului la viață, dar include

și conceptul supraviețuirii și dezvoltării lui.

În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție conchide că suma pensiei de întreținere a copilului minor trebuie să fie reală

și necesară, iar în cazul dat modificarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor XXXXX, prin majorare până la suma de 1 500 de lei lunar,

corespunde în mod real nevoilor minorului și necesităților de întreținere la această

vârstă, ținând cont de toate cheltuielile financiare necesare pentru întreținerea lui,

iar încasarea pensiei de întreținere într-o sumă mai mică va leza substanțial

interesele copilului minor, or, în orice situație, interesele copilului prevalează.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează că cuantumul pensiei alimentare stabilit prin hotărârea nr. 2-333/2016

din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, urmează a fi modificat de la suma de

690,75 de lei la suma de 1 500 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii în

judecată - 01 septembrie 2021 și până la atingerea majoratului copilului minor,

care este rezonabilă și face față necesităților copilului minor XXXXX, care este

într-o continuă creștere și dezvoltare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele de

fond și de apel, modificând cuantumul pensiei de întreținere și dispunând încasarea

acesteia începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, nu au ținut

cont de art. 98 alin. (2) din Codul familiei, care prevede expres că pensia de

întreținere se încasează de la data adresării în instanța judecătorească și este

aplicabilă litigiilor de modificare a cuantumului acesteia. Or, nici o normă din

Codul familie nu prevede, drept condiție, că pensia de întreținere, modificată prin

8

hotărâre judecătorească, se încasează începând cu data rămânerii definitive a

acesteia.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază

eronată concluzia Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, menținută de Curtea de

Apel Chișinău, privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX,

începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, de

taxă de stat pentru judecarea cauzelor civile se scutesc reclamanții în acțiunile de

încasare a pensiei de întreținere.

În conformitate cu art. 87 alin. (1) lt. c) din Codul de procedură civilă,

valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligațiilor de plată pe un an – în

acțiunile pentru plata pensiei de întreținere;

În conformitate cu art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cheltuielile

aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de

stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât

proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata

cheltuielilor de judecată.

În temeiul prevederilor legale sus-citate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la Andrei Grigorean în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 540 de lei, de la plata căreia reclamanta

a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin efectul legii.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, și a emite o nouă hotărâre de admitere integrală a cererii

de chemare în judecată depusă de Ana Levinte împotriva lui Andrei Grigorean cu

privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor

stabilit prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni,

în mărime de 690,75 de lei, prin încasarea de la Andrei Grigorean în beneficiul

Anei Levinte a pensiei pentru întreținerea fiului minor în mărime fixă de 1 500 de

lei lunar, începând cu 01 septembrie 2021 și până la atingerea majoratului copilului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel

Dodan.

Se casează decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte împotriva lui

Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea

copilului minor și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte împotriva

lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copilului minor stabilit anterior prin hotărârea nr. 2-333/2016 din

9

10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, în mărime de 690,75 de lei (șase sute

nouăzeci de lei, șaptezeci și cinci bani).

Se încasează de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Levinte pensia pentru

întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime fixă de 1 500

de lei lunar (una mie cinci sute de lei), începând cu 01 septembrie 2021, data

depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copilului

minor XXXXX.

Se încasează de la Andrei Grigorean în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 540 de lei (cinci sute patruzeci de lei), de la plata căreia reclamanta a

fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin efectul legii.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Viorica Puica

Aliona Donos

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

10