2ra-247/23 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor

Dosarul nr. 2ra-247/23 (2-21128917-01-2ra-10022023) Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. N. Doroftei) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci) D E C I Z I E 23 august 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Viorica Puica Aliona Donos Ion Malanciuc Oxana Parfeni examinând recursul declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte împotriva lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ana Levinte și menținută hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, c o n s t a t ă : La 01 septembrie 2021, Ana Levinte a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor (f. d. 3-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că s-a aflat în relații de concubinaj cu Andrei Grigorean începând cu anii 2008-2009. La XXXXX, s-a născut fiul minor XXXXX, ulterior i-a schimbat numele în XXXXX. Copilul de la naștere se află la educația și întreținerea sa, precum și locuiește cu ea. Având în vedere incompatibilitatea caracterelor și a viziunilor diferite asupra mai multor aspecte ale vieții de cuplu, nu au ajuns la oficializarea relației prin înregistrarea căsătoriei la oficiul stare civilă. Ambii au ajuns la concluzia fermă de a se separa, iar din anul 2014 locuiesc separat. A menționat reclamanta că s-a recăsătorit, la fel, și pârâtul și-a refăcut viața alături de o altă persoană.

1 A susținut că prin hotărârea din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, a fost stabilită paternitatea pârâtului asupra fiului minor XXXXX. În perioada ulterior separării, de una singură a avut și continuă a avea grijă de fiul minor. Prin hotărârea judecătorească, devenită definitivă și irevocabilă prin neatacare, a fost încasată de la pârât pensia pentru întreținerea fiului minor în sumă de 690,75 de lei. A comunicat reclamanta că pârâtul nu acordă ajutor material și nici nu contribuie la educația și întreținerea copilului, dânsa întreține fiul de una singură. Copilul necesită o îngrijire specială, hrană, control medical lunar, îmbrăcăminte, încălțăminte, procurarea rechizitelor școlare, achitarea activităților extrașcolare în care este antrenat.

Pârâtul nu a binevoit să achite restanța acumulată la plata pensiei de întreținere, însă prin diferite tertipuri a încercat să inducă în eroare executorul judecătoresc Ana Onica, care are în procedură spre executare documentul executoriu privind încasarea pensiei de întreținere. De fiecare dată pârâtul zicea că va pleca peste hotarele țării și va achita restanța, însă nu a achitat. În calitate de creditor urmează să încaseze lunar pensia de întreținere a fiului minor în mărime de 690 de lei, sumă ce nu îi ajunge nici pentru procurarea hranei lunare pentru copil, precum nici pentru alte cheltuieli confirmate parțial prin bonuri de plată.

Reclamanta a considerat oportun încasarea din contul pârâtului a unei sume fixe de 1 500 de lei lunar pentru întreținerea copilului comun, care, în opinia sa, este o sumă rezonabilă în raport cu faptul că atât în timpul conviețuirii, cât și după încheierea relațiilor, ambii părinți au obligații egale cu privire la educația, întreținerea și supravegherea copilului minor. În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 76, 99, 110 din Codul familiei, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat modificarea cuantumului pensiei alimentare stabilite prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, în mărime de 690,75 de lei, cu încasarea de la Andrei Grigorean a pensiei pentru întreținerea fiului minor în mărime fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii conform art. 99, art. 110 din Codul familiei și până la atingerea vârstei de 18 ani a fiului minor XXXXX, născut la XXXXX. Prin hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte.

A fost modificat cuantumul pensiei alimentare stabilit prin hotărârea nr. 2- 333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, prin care s-a încasat de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Cegolea pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 690,75 de lei, începând cu 18 noiembrie 2015 și până la atingerea majoratului copilului. A fost încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Levinte pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de 1 200 de lei lunar, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la atingerea majoratului de către copil. Din momentul intrării în vigoare a hotărârii, titlul executoriu nr. 2-333/2016, eliberat în temeiul hotărârii din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, va deveni caduc.

A fost încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 432 de lei (f. d. 36, 38-41). 2 Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ana Levinte și menținută hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f. d. 58, 59-69). La 31 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 80). În motivarea recursului, recurenta Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, a indicat că hotărârea pronunțată este nefondată, neîntemeiată și pasibilă casării.

Concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Normele de drept material au fost încălcate și aplicate eronat. Instanța de fond a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Instanța de fond și instanța de apel greșit au ajuns la concluzia că pensia pentru întreținerea copilului minor urmeaza a fi majorată doar până la 1 200 de lei lunar, sumă ce urmează a fi achitată nu din momentul depunerii cererii de chemare în judecată, însă din momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Recurenta a afirmat că sunt lezate drepturile și interesele superioare ale copilului minor, prin privarea de a beneficia de suma de 1 500 de lei lunar, din momentul depunerii cererii de chemare în judecată.

Or, încasarea sumei doar după ce hotărârea va deveni definitivă, constituie o inegalitate în coraport cu faptul că în calitate de mamă întreține copilul minor financiar de la naștere. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 23 noiembrie 2022 Chișinău a fost expediată, la 30 ianuarie 2023, la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatului Viorel Dodan, circumstanță se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 70). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 31 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în termenul legal.

La 10 februarie 2023, în adresa lui Andrei Grigorean a fost expediată copia recursului declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 83). Corespondența menționată, expediată în adresa lui Andrei Grigorean, a fost returnată de către oficiul poștal cu mențiunea „plecat” (f. d. 85-86). Până la data stabilită pentru examinarea recursului, intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință. Prin încheierea din 21 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan a fost considerat admisibil (f. d. 115). În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

3 Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, și emiterea unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. În corespundere cu art. 3 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială publice sau private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Părinții sau, după caz, reprezentanții săi legali sunt principalii responsabili de creșterea și dezvoltarea copilului. Aceștia trebuie să acționeze, în primul rând, în interesul suprem al copilului. Art. 27 alin. (1) și (2) din Convenție statuează că, statele părți recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. Părinților și oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare în vederea dezvoltării copilului.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia. Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Conform art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea 4 oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

Cercetând starea de fapt, în baza materialelor din dosar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Andrei Grigorean și Ana Levinte, anterior Cegolea, au în comun un copil minor – XXXXX, născut la XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere NA-VI 1041339 și hotărârea din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni (f. d. 7-8).

Prin hotărârea din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, a fost constatată paternitatea lui Andrei Grigorean în privința lui XXXXX, născut la XXXXX, fiind încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Cegolea pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, în sumă fixă de 690,75 de lei, începând cu 18 noiembrie 2015 până la atingerea majoratului copilului (f. d. 7). Potrivit titlului executoriu eliberat în temeiul hotărârii din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, debitorul Andrei Grigorean este obligat să achite pensia de întreținere a copilului minor XXXXX, în sumă fixă de 690,75 de lei lunar, începând cu 18 noiembrie 2015 și până la atingerea majoratului copilului (f. d. 9). Conform încheierii nr. 139p/a-117r/20 din 19 noiembrie 2020, executorul judecătoresc Ana Onica a stabilit restanța pensiei de întreținere ce urmează a fi încasată de la debitorul Andrei Grigorean în beneficiul creditorului Ana Levinte, pentru perioada 18 februarie 2019 – 18 noiembrie 2020, ceea ce constituie 21 luni, în mărime de 14 505,75 de lei (f. d. 17). Din informația eliberată de XXXXX din 02 octombrie 2019 și caracteristica eliberată de Primăria comunei Zîmbreni, raionul Ialoveni din 03 octombrie 2019, se reține că copilul minor XXXXX locuiește împreună cu mama sa, Ana Levinte.

Aceasta îngrijește și educă copilul minor, fără a avea vreun sprijin material din partea tatălului acestuia, Andrei Grigorean (f. d. 12-13). Potrivit certificatului nr. 347 din 30 iulie 2019, eliberat de Primăria comunei Gangura, raionul Ialoveni, se atestă că Andrei Grigorean locuiește în satul XXXXX, raionul XXXXX, însă, la momentul de față, nu este în teritoriu, fiind plecat la lucru peste hotarele țării (f. d. 11). Conform avizului IP „Agenția Servicii Publice” AV-I 0702755 din 26 martie 2021 și certificatului de naștere NA-VI 3518724 eliberat la 26 martie 2021, numele copilului minor XXXXX a fost modificat în XXXXX (f. d. 18-19).

Înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, Ana Levinte a solicitat prin cererea de chemare în judecată, modificarea cuantumului pensiei alimentare în sumă de 690,75 de lei stabilite prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, prin încasarea de la Andrei Grigorean a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX în mărime fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii în judecată și până la atingerea majoratului acestuia.

Fiind învestită cu judecarea fondului litigiului, Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, prin hotărârea din 30 martie 2022, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte și a modificat cuantumul pensiei alimentare stabilit prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, prin care a fost încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Cegolea pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 690,75 de lei, începând cu 18 noiembrie 2015 și până la atingerea majoratului copilului, fiind 5 încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Levinte pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de 1 200 de lei lunar, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la atingerea majoratului de către copil.

Din momentul intrării în vigoare a hotărârii, titlul executoriu nr. 2-333/2016, eliberat în temeiul hotărârii din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, va deveni caduc. Totodată, a fost încasată de la Andrei Grigorean în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 432 de lei (f. d. 36, 38-41). Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 23 noiembrie 2022, a respins apelul declarat de Ana Levinte și a menținut hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f. d. 58, 59-69).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel, reținând prevederile art. 58 alin. (1), 74 alin. (1) din Codul familiei, art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 3 alin. (1), 18 alin. (1), 27 alin. (1), (2) din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, au menționat că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării lui le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Totodată, instanța de fond și instanța de apel au reținut că potrivit informației Biroului Național de Statistică, plasată pe site-ul www.statistica.md, valoarea minimului de existență pentru anul 2021, pentru un copil de vârsta de la 7-17 ani constituie în medie 2 312,4 de lei lunar. Astfel, suma cheltuielilor de consum pentru un copil minor constituie, la data depunerii cererii de chemare în judecată, în medie 2 312,4 de lei, deci, prin prisma normelor precitate, aportul fiecărui părinte la întreținerea copilului minor ar constitui – 1 156,2 de lei. Instanța de fond și instanța de apel, în temeiul prevederilor art. 76 alin. (1), (2) și 110 din Codul familiei, au ajuns la concluzia de a majora cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX până la suma de 1 200 de lei lunar, or, atât legislația națională, cât și internațională prevăd răspunderea ambilor părinți pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Prin urmare, la întreținerea copilului minor XXXXX trebuie să participe în egală măsură atât tatăl Andrei Grigorean, cât și mama Ana Levinte. Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și al hotărârii din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele inferioare nu au stabilit corect temeiurile de fapt și de drept ale speței, fapt ce a succedat interpretarea și aplicarea în mod eronat a normelor de drept material pertinente speței, iar drept consecință adoptarea unei soluții greșite.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că de dreptul de a solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere pot beneficia, în egală 6 măsură, ambii părinți, în dependență de starea materială și familială a acestora, dânșii fiind responsabili, în mod solidar, de dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, în unison cu principiile fundamentale consfințite în legislația națională și cea internațională. Pentru valorificarea dreptului de a solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere, părintele nu urmează să probeze în mod cumulativ atât schimbarea stării materiale, cât și a celei familiale, fiind suficientă în acest sens întrunirea a cel puțin uneia din aceste ipoteze.

Astfel, întru respectarea dezideratelor descrise mai sus, urmează să se țină cont de principiul interesului superior al copilului, consacrat în art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, de menținerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în relații de căsătorie, precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de fond și a instanța de apel au ajuns la concluzia de a majora cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX doar până la suma de 1 200 de lei lunar.

Or, potrivit informației Biroului Național de Statistică, plasată pe site-ul www.statistica.md, valoarea minimului de existență pentru anul 2021, pentru un copil de vârsta de la 7-17 ani constituie în medie 2 312,4 de lei lunar. Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată și greșită hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, menținută prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost modificat cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de 1 200 de lei lunar. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că obiectul obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare traiului, adică alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a copiilor.

Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun, dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere, tocmai în virtutea principiului potrivit căruia întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că informația Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru un copil, nu constituie o normă imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/ nivel minim de la care instanța de judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, de ea urmează să se țină cont la adoptarea hotărârii judecătorești, însă, în ansamblu cu circumstanțele și probele cauzei civile.

Or, această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult mai mari. Prin urmare, părinții vor fi obligați la asigurarea unui nivel de trai suficient copiilor săi minori, pornind de la interesul primordial al copilului, iar acest cuantum 7 nu ar crea dificultăți la încasarea pensiei de întreținere și este în interesul major al copilului, fiind în drept să fie asigurați din punct de vedere material în deplină măsură și fără nicio restricție sau condiționare. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că suma dispusă spre încasare de către instanțele inferioare, în mărime de 1 200 de lei lunar, nu poate fi acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copilului reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere. Iar conform art. 3.1 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Mai mult decât atât, interesul superior al copilului, principiu consacrat în art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, este unica premisă de bază de la care pornește instanța judecătorească la soluționarea litigiilor ce vizează interesele acestuia, precum și menținerea echilibrului drepturilor copiilor și proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte. Convenția nu se limitează doar la afirmarea dreptului copilului la viață, dar include și conceptul supraviețuirii și dezvoltării lui.

În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că suma pensiei de întreținere a copilului minor trebuie să fie reală și necesară, iar în cazul dat modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX, prin majorare până la suma de 1 500 de lei lunar, corespunde în mod real nevoilor minorului și necesităților de întreținere la această vârstă, ținând cont de toate cheltuielile financiare necesare pentru întreținerea lui, iar încasarea pensiei de întreținere într-o sumă mai mică va leza substanțial interesele copilului minor, or, în orice situație, interesele copilului prevalează.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că cuantumul pensiei alimentare stabilit prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, urmează a fi modificat de la suma de 690,75 de lei la suma de 1 500 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii în judecată - 01 septembrie 2021 și până la atingerea majoratului copilului minor, care este rezonabilă și face față necesităților copilului minor XXXXX, care este într-o continuă creștere și dezvoltare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele de fond și de apel, modificând cuantumul pensiei de întreținere și dispunând încasarea acesteia începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, nu au ținut cont de art. 98 alin. (2) din Codul familiei, care prevede expres că pensia de întreținere se încasează de la data adresării în instanța judecătorească și este aplicabilă litigiilor de modificare a cuantumului acesteia. Or, nici o normă din Codul familie nu prevede, drept condiție, că pensia de întreținere, modificată prin 8 hotărâre judecătorească, se încasează începând cu data rămânerii definitive a acesteia. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază eronată concluzia Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, menținută de Curtea de Apel Chișinău, privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, de taxă de stat pentru judecarea cauzelor civile se scutesc reclamanții în acțiunile de încasare a pensiei de întreținere. În conformitate cu art. 87 alin. (1) lt. c) din Codul de procedură civilă, valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligațiilor de plată pe un an – în acțiunile pentru plata pensiei de întreținere; În conformitate cu art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul prevederilor legale sus-citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la Andrei Grigorean în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 540 de lei, de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin efectul legii.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, și a emite o nouă hotărâre de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Ana Levinte împotriva lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor stabilit prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, în mărime de 690,75 de lei, prin încasarea de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Levinte a pensiei pentru întreținerea fiului minor în mărime fixă de 1 500 de lei lunar, începând cu 01 septembrie 2021 și până la atingerea majoratului copilului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Ana Levinte, reprezentată de avocatul Viorel Dodan. Se casează decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte împotriva lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor și se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Ana Levinte împotriva lui Andrei Grigorean cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor stabilit anterior prin hotărârea nr. 2-333/2016 din 9 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni, în mărime de 690,75 de lei (șase sute nouăzeci de lei, șaptezeci și cinci bani).

Se încasează de la Andrei Grigorean în beneficiul Anei Levinte pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime fixă de 1 500 de lei lunar (una mie cinci sute de lei), începând cu 01 septembrie 2021, data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copilului minor XXXXX. Se încasează de la Andrei Grigorean în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 540 de lei (cinci sute patruzeci de lei), de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin efectul legii. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Viorica Puica Aliona Donos Ion Malanciuc Oxana Parfeni 10