2ra-612/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întretinere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întretinere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Stabilirea eronată de către instanta de apel a cuantumului pensiei de întretinere pentru copiii minori
2ra-612/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întretinere si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Dina Șlei, reprezentată de
avocatul Igor Șcheau,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Dina Șlei împotriva lui Oleg Ursu, intervenienți accesorii Direcția Asistență
Socială și Protecția Familiei Leova, Direcția Asistență Socială și Protecția
Familiei Telenești cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,
încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-612/24
NR. PIGD 2-23047544-01-2ra-28052024)
Stabilirea eronată de către instanța de apel a cuantumului pensiei de
întreținere pentru copiii minori
Judecătoria Cimișlia, sediul Leova: jud. V. Negru
Curtea de Apel Comrat: jud. Ș. Starciuc, G. Colev, D. Fujenco
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Dina Șlei,
reprezentată de avocatul Igor Șcheau,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc,Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 martie 2023, Dina Șlei, reprezentată de avocatul Igor Șcheau, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Oleg Ursu, intervenienți
accesorii Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Leova, Direcția
Asistență Socială și Protecția Familiei Telenești cu privire la stabilirea
domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere și compensarea
cheltuielilor de judecată (f. d. 5-7).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Dina Șlei,
reprezentată de avocatul Igor Șcheau a indicat că la 06 septembrie 2019 a
înregistrat căsătoria cu pârâtul Oleg Ursu.
Din relația de căsătorie au trei copii minori comuni XXXXX, născută
la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.
A remarcat că, inițial relațiile de căsătorie decurgeau normal, dar
ulterior datorită numeroaselor neînțelegeri, părțile au încetat de facto relațiile
de căsătorie, copiii minori fiind în prezent în grija exclusivă a reclamantei.
Prin hotărârea din 21 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central căsătoria dintre părți a fost desfăcută.
A precizat că, în prezent reclamanta locuiește împreună cu copii minori
în casa de locuit din XXXXX, iar la moment între părți există neînțelegeri
privind stabilirea domiciliului copiilor minori.
Cu referire la pretenția privind stabilirea domiciliului copiilor minori
cu mama, a remarcat că, încă de la naștere copii au locuit împreună, iar
despărțirea (separarea) copiilor îi va trauma psihic și va periclita dezvoltarea
lor. De la naștere copiii minori s-au aflat cu reclamanta Dina Șlei, fiind
1
puternic atașați de mamă.
Având în vedere vârsta copiilor, necesitățile specifice vârstei acestora
că aceștea au nevoie de prezența și îngrijirea mamei, de faptul că reclamanta
participă la educare și se interesează de starea sănătății acestora, asigură
controalele medicale periodice ale minorilor se impune stabilirea
domiciliului copiilor minori cu reclamanta.
Cu referire la pretenția privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor
minori a remarcat că, necesitățile materiale de întreținere a copiilor minori
nu sunt determinate doar de cheltuielile pentru alimentația, vestimentația
acestora, or, acestea includ și cheltuieli legate de școlarizarea copiilor,
tratamentul acestora în caz de necesitate, plata cheltuielilor comunale etc.
Cu referire la mărimea pensiei de întreținere, a remarcat că, în
condițiile Codului familiei legiuitorul a făcut posibilă în lipsa informațiilor
privind veniturile debitorului întreținerii ca pensia de întreținere să se
încaseze în mărime bănească fixă.
Astfel urmează încasarea unei pensii de întreținere într-o mărime care
ar asigura în cel mai optim mod interesele copiilor minori. Or, mărimea
pensiei de întreținere poate depăși jumătate din minimul de existență stabilit
conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică al Republicii
Moldova. Mai mult ca atât urmează a lua în calcul că copiii se află doar în
continuă creștere fiind necesare cheltuieli mai mari.
A specificat că, necesitățile de întreținere ale copiilor minori urmează
a fi apreciate că fiind doar în continuă creștere și necesită cheltuieli mai mari.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 37 alin. (1), 28 alin. (2), 63 alin. (1), 74 alin. (1), 76 alin. (1) din Codul
familiei, art. 4, 56, 60, 81, 166, 167 din Codul de procedură civilă, art.18
alin. (1) al Convenției internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la
drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie
1993.
Reclamanta Dina Șlei, reprezentată de avocatul Igor Șcheau, a solicitat
stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX,
XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu mama Dina
2
Șlei, încasarea de la pârât a pensiei de întreținere pentru copiii minori în
mărime de a câte 3 000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data
depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului de
către copii.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 august 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,
a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Dina Șlei. A
fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX, XXXXX și XXXXX cu
mama Dina Șlei. S-a încasat de la Oleg Ursu în beneficiul Dinei Șlei pensia
pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX,
născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX în mărime fixă a câte
3 000 de lei lunar pentru fiecare, începând cu data adresării cererii de
chemare în judecată – 31 martie 2023, până la atingerea majoratului copiilor
minori. S-a încasat de la Oleg Ursu în beneficiul Dinei Șlei cheltuielile de
judecată suportate de reclamantă în cadrul procesului pentru asistența
juridică a avocatului în prezenta cauză civilă în sumă de 4 000 de lei,
cheltuieli pentru servicii poștale suma de 10,95 de lei și cheltuielile judiciare
constituite din plata taxei de stat în sumă de 100 de lei, iar în total suma de
4 110,95 de lei (f. d. 86-87, 98-106).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Oleg Ursu,
reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi a declarat apel nemotivat (f. d.
95-97-verso), împotriva hotărârii din 30 august 2023 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Leova, iar la 23 noiembrie 2023 a declarat apel motivat, solicitând
admiterea apelului, casarea parțială hotărârii instanței de fond, în partea ce
tine de cuantumul pensiei de întreținere și anume cu încasarea pentru
întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 1 200 de lei lunar, iar
pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX a cîte 1 100 de lei,
lunar (f. d. 135-138).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, a fost admis
apelul declarat de Oleg Ursu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi și
modificată hotărârea din 30 august 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
3
Leova, în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori și a
cheltuielilor de judecată, micșorând cuantumul pensiei de întreținere încasate
de prima instanță pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născută la
XXXXX, XXXXX, născut la XXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, de la
3 000 de lei la 1 500 de lei pentru fiecare copil. S-a micșorat cuantumul taxei
de stat încasată de la Oleg Ursu în beneficiul statului de la 3 240 de lei la
2 700 de lei. În rest dispozițiile hotărârii instanței de fond s-a menținut (f. d.
168-168-verso, 169-176).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 08 mai 2024, prin intermediul poștei terestre, Dina Șlei, reprezentată
de avocatul Igor Șcheau a declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie
2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea
parțială a deciziei instanței de apel, în partea mărimii pensiei de întreținere a
copiilor minori și încasării taxei de stat, cu emiterea unei noi decizii prin care
să fie menținută hotărârea instanței de fond (f. d. 190-193-verso, 194).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, Dina Șlei, reprezentată de avocatul Igor
Șcheau, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b) din Codul de
procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea
legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, precum și
în cazul în care prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
A indicat că instanța a aplicat eronat prevederile art. 76 alin. (1) din
Codul familiei, și ale legii privind statistica oficială, nr.412-XV din 09
decembrie 2014, a ignorat interesul superior al copiilor minori din speță, la
stabilirea cuantumului pensie de întreținere a copiilor minori, admițând
eronat parțial această pretenție.
La fel, instanța de apel contrar rigorilor art. 240 din Codul de
procedură civilă, fără a răspunde la toate argumentele esențiale de drept ale
părții reclamante, doar în baza poziției părții pârâte, în mod unilateral,
contrar art.6 par.1 al CEDO, a pronunțat o decizie care nu corespunde
rigorilor motivării și care are un dispozitiv neclar.
4
În prezenta cauză, prima instanță aplicând în mod corect normele de
drept material, ținând cont de interesul superior al copiilor minori și de starea
materială a pârâtului, a emis o hotărâre motivată, legală și întemeiată, ceea
ce fac lipsite de orice temei cererea de apel depusă.
A precizat faptul că autorul cererii de apel urma să motiveze și să
demonstreze circumstanțele care justifică intervenția instanței de apel în
hotărârea primei instanțe și totodată o hotărâre legală în fond nu poate fi
casată pentru motive formale.
Prima instanță a stabilit just cuantumul pensiei de întreținere a copiilor
minori din speță, care se probează și prin înscrisurile anexate de partea
reclamantă la cererea de chemare în judecată și în cadrul cercetării
judecătorești.
Prima instanță, aplicând corect cadrul de drept material, cu respectarea
principiului egalității armelor și dreptului la un proces echitabil al ambelor
părți, a pronunțat o hotărâre judecătorească legală, motivată și întemeiată.
În prezentul litigiu, necesitățile materiale de întreținere a copiilor
minori din speță nu sunt determinate doar de cheltuielile pentru alimentația,
vestimentația acestora, or acestea includ și cheltuieli legate de școlarizarea
copiilor, tratamentul acestora în caz de necesitate, plata cheltuielilor
comunale.
27.Ulterior, în adresa lui Oleg Ursu, avocatului acestuia Adrian
Berezovschi, Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Leova și
Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Telenești a fost expediată
copia recursului declarat de Dina Șlei, reprezentată de avocatul Igor Șcheau,
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă
prin scrisoarea de însoțire la materialele dosarului (f. d. 200), fiind
recepționată de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Leova la 05
decembrie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele
cauzei (f. d. 213).Corespondența expediată în adresa avocatului Adrian
Berezovschi a fost restituită în adresa instanței cu mențiunea factorului poștal
„plecat” (f. d. 211-212).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Oleg
Ursu, avocatului acestuia Adrian Berezovschi, Direcția Asistență Socială și
5
Protecția Familiei Leova și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Telenești nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc
cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea
probelor dată de prima instanțăși de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de
recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință
pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să
modifice decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
6
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție.”
Art. 373 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.”
Art. 5 din Codul de procedură civilă:
„(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță
judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau
contestate, libertățile și interesele legitime.”
Art. 12 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească soluționează cauzele civile în temeiul Constituției
Republicii Moldova, al tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, al
hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, al hotărîrilor Curții
Constituționale, al legilor organice și ordinare, al hotărîrilor Parlamentului, al decretelor
Președintelui Republicii Moldova, al hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, al actelor
normative ale ministerelor, ale altor autorități administrative centrale și ale autorităților
administrației publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanța aplică uzanțele dacă
acestea nu contravin ordinii publice și bunelor moravuri.”
Art. 13 din Codul de procedură civilă:
„(1) La judecarea cauzelor civile, instanța judecătorească aplică legislația unui alt
stat în conformitate cu legea sau cu tratatele internaționale la care Republica Moldova
este parte.”
Art. 118 din Codul de procedură civilă:
„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei
al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”
Art.121 din Codul de procedură civilă:
„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele
pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența
sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”
Art. 46 din Codul familiei:
„Drepturile și obligațiile reciproce ale părințilorși copiilor rezultă din proveniența
copiilor, atestată în modul stabilit de lege.”
Art. 51 din Codul familiei:
7
„(2) Fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să
beneficieze de grija lor, să coabiteze cu ei, cu excepția cazurilor cînd aceasta contravine
intereselor copilului.
(3) Copilul are dreptul la educație din partea părinților, la dezvoltarea capacităților
intelectuale, la libertatea gîndirii și conștiinței, la apărarea demnității și onoarei.”
Art. 53 din Codul familiei:
„(1) Copilului i se garantează apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.”
Art. 58 din Codul familiei:
„(1) Părinții au drepturi șiobligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă
copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau
separat.”.
Art. 60 din Codul familiei:
„(1) Părinții au dreptul și sunt obligați să-și educe copiii conform propriilor
convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau separat.
(2) Părinții poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a
copiilor și au prioritate la educația lor față de oricare alte persoane.
(3) Părinții sunt obligați să asigure frecventarea de către copil a școliipînă la
sfârșitul anului de învățămînt în care acesta atinge vîrsta de 16 ani. Instituția de învățămînt
și forma de instruire sunt alese de către părinți, cu luarea în considerare a opiniei
copilului.”
Art. 61 din Codul familiei:
„(1) Drepturile și interesele legitime ale copiilor sunt apărate de către părinții lor.
(2) Părinții sunt reprezentanții legali ai copiilor lor șiacționează în numele lor în
relațiile cu toate persoanele fizice și juridice, inclusiv în autoritățile administrației publice
și instanțele judecătorești, fără a avea nevoie de împuterniciri speciale.”
Art. 62 din Codul familiei:
„(1) Drepturile părinților nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinții nu
pot prejudicia sănătatea fizică și psihică a copilului.”
Art. 74 din Codul familiei:
„(1) Părinții sunt obligați să-șiîntrețină copiii minori și copiii majori inapți de
muncă care necesită sprijin material.
(2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract
încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă.
(3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor,
pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a
tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”
Art. 75 din Codul familiei:
„ (1) Pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din
alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2
– pentru 3 și mai mulți copii.
(2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de instanța
judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte
circumstanțe importante.”
8
Art. 93 din Codul familiei:
„Contractul privind plata pensiei de întreținere se întocmește în scris și se
autentifică notarial. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului.”
Art. 97 din Codul familiei:
„În lipsa unui acord referitor la întreținere, membrii familiei menționați la art.74-
91 pot porni în instanța judecătorească o acțiune privind încasarea pensiei respective,
chiar și în cazul cînd aceasta se plătește benevol.”
Art. 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20
noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993:
„1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau
private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe
legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu
prioritate.
Statele părți se angajează să asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru
bunăstarea sa, ținînd cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale
altor persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile
legislative și administrative corespunzătoare.”
Art. 18 din Convenție:
„1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit
căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.
Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul
rind părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă
înainte de orice după interesul superior al copilului.
Pentru garantarea și promovarea drepturilor enunțate în prezenta Convenție, statele
părți vor acorda ajutor corespunzător părinților și reprezentanților legali ai copilului în
exercitarea răspunderii care le revine de a crește copilul și vor asigura crearea instituțiilor,
lăcașelor și serviciilor însărcinate să vegheze la bunăstarea copiilor. 3. Statele părți vor
lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor, ai căror părinți muncesc,
dreptul de a beneficia de serviciile și instituțiile de îngrijire a copiilor pentru care ei
îndeplinesc condițiile cerute.”
Art. 27 din Convenție:
„ (1) Statele părți recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care
să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
(2) Părinților și oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul
rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare,
condițiile de viață necesare în vederea dezvoltării copilului.”
Art. 18 din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15
decembrie 1994, în vigoare până la data de 21 decembrie 2023:
„(1) Ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă
răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială
acopilului, ținînd cont în primul rând de interesele acestuia.”
9
Art. 3 din Legea privind drepturile copilului nr. 370 din 30
noiembrie2023, învigoare din 21 decembrie 2023 (Legea nr. 370/2023):
„Interesul superior al copilului– asigurarea unor condiții adecvate pentru creșterea și
dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile individuale ale
personalității lui și de situația concretă în care acesta se află.”
Art. 11 din Legea nr. 370/2023:
„(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea
lui fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
(2) Părinților sau reprezentantului legal/responsabilului legal al copilului le revine
responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiții de viață pentru creșterea și
dezvoltarea acestuia, conducându-se în primul rând de interesul superior al copilului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa
recurentei Dinei Șlei și avocatului acesteia Igor Șcheiau, la 04 aprilie 2024,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d.
177) fiind recepționată de avocatul Igor Șcheiau la 11 aprilie 2024, fapt
confirmat prin avizul de recepție (f. d. 181). Astfel recursul declarat la 08
mai 2024 este în termen (f. d. 190-193, 194).
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la
caz, examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea
și audierea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Dina Șlei, reprezentată de
avocatul Igor Șcheau, întemeiat și care urmează a fi admis, cu modificarea
deciziei instanței de apel în partea cuantumului pensiei pentru întreținerea
copiilor minori, în rest decizia urmează a fi menținută.
Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții
Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea
din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului
constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea
exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia
Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli
procedurale evidente.
10
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi,
va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.
Instanțele ierarhic inferioare conform materialelor cauzei civile au
constatat că, Oleg Ursu și Dina Șlei la 06 septembrie 2019 au înregistrat
căsătoria la Primăria Ciulucani, r-nul Telenești.
De asemenea, în baza materialelor din dosar, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că Oleg Ursu și Dina Șlei, au în comun trei
copii minori – XXXXX, născută la XXXXX, fapt confirmat prin certificatul
de naștere XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX, fapt confirmat prin
certificatul de naștere XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, fapt
confirmat prin certificatul de naștere XXXXX ( f. d. 10-12).
Prin hotărârea din 21 martie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central (f. d. 9), căsătoria încheiată între Oleg Ursu și Dina Șlei a fost
desfăcută.
67.Potrivit referinței eliberate de către Primăria comunei Cneazevca, Dina
Șlei locuiește cu cei trei copii minori pe teritoriul comunei Cazangic, în
perioada anilor 2014-2021 familia a locuit în casa părinților d-nei Dina Șlei,
iar din anul 2022 au procurat casa de locuit în XXXXX, ultima este ajutată
financiar de către mama sa, Lilia Șlei, care este plecată la lucru peste hotare,
în calitate de părinte Dina Șlei participă activ alături de copii săi în activitățile
instituțiilor de învățământ școlar și preșcolar din teritoriu, nu este încadrată
în câmpul muncii, are grijă de copii, este o mamă grijulie, harnică. Copii sunt
educați, se dezvoltă conform vârstei, au aspect îngrijit. În societate Dina Șlei
are comportament adecvat, este persoană responsabilă, nu consumă alcool,
nu are careva conflicte cu locuitorii comunei, nu înregistrează plângeri din
partea locuitorilor comunei (f. d.14).
La fel, potrivit caracteristicii eliberate de către Sectorul de Poliție nr.
3 Sărăteni al IP Leova, Dina Șlei se caracterizează pozitiv (f. d.15).
Faptul că Dina Șlei se ocupă de creșterea și educarea copiilor minori
XXXXX, XXXXX și XXXXX se confirmă prin certificatul nr. 51 din 07
februarie 2023 eliberat de către Primăria comunei Cneazevca (f. d. 16).
Potrivit certificatului eliberat de Instituția Publică „Gimnaziul
Cneazevca” se atestă încadrarea în instituția școlară a XXXXX. Începând cu
de la cereea de admitere în clasa I-a, mama Dina Șlei s-a ocupat de toate
11
problemele legate de educația copilului: a fost prezentă la ședințele
părinților, adusă la școală și ridicată după școlaă în perioada de adaptare a
copilului la școală, a furnizat materialele necesare orelor de curs, s-a
consultat cu profesoorul despre reyolvarea problemelor de învățare (f. d.
17).
71.Potrivit certificatului eliberat de Instituția de Educație Timpurie
„Licurici”se atestă instituționalizarea minorilor XXXXX și XXXXX, iar
rolul activ în procesul educațional fiind manifestat de singurul părinte al
copiilor, Dina Șlei (f. d.18).
Din certificatul eliberat de Instituția Medico-Sanitară Publică Centrul
de Sănătate Sărăteni rezultă că copii minori XXXXX, XXXXX și XXXXX
se află doar în supraveghere și monitorizare de către mama acestora Dina
Șlei (f. d.19).
Conform Actului investigării stării materiale și condițiilor de trai ale
familiei, întocmit la 26 ianuarie 2023 de membrii comisiei XXXXX s-a
recomandat: în familia Dina Șlei unde cresc trei copii, nu există riscuri care
ar putea pune în pericol viața copiilor. Și este în interesul copiilor să se afle
cu mama pentru a le apăra în continuare drepturile și interesele (f. d. 20-21).
Potrivit Avizului-concluzie nr. 327 eliberat de Direcția Asistență
Socială și Protecția Familiei Leova au considerat oportun că stabilirea
domiciliului copiilor minori XXXXX, XXXXX și XXXXX să fie cu mama
(f. d. 59).
Potrivit Avizului cu privire la determinarea locului de trai al copiilor
minori nr. 947 eliberat de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Telenești a stabilit că tata Oleg Ursu, domiciliat în XXXXX la moment nu
se află pe teritoriul localității. Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Telenești, reieșind din interesul superior al copiilor, ținând cont de
prevederile art. 63 din Codul familiei, a considerat oportun de a stabili locul
de trai a copiilor minori XXXXX, XXXXX și XXXXX, cu mama Dina Șlei,
domiciliată în XXXXX (f. d. 80).
Înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, Dina Șlei,
reprezentată de avocatul Igor Șcheau a solicitat stabilirea domiciliului
copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX
12
și XXXXX, născut la XXXXX cu mama Dina Șlei, încasarea de la pârât a
pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime de a câte 3 000 de lei
lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii cererii de chemare în
judecată și până la atingerea majoratului de către copii (f. d. 5-7).
Prima instanță judecând cauza în fond, prin hotărârea din 30 august
2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova a admis integral cererea de
chemare în judecată depusă de Dina Șlei. A stabilit domiciliul copiilor minori
XXXXX, XXXXX și XXXXX cu mama Dina Șlei. A încasat de la Oleg
Ursu în beneficiul Dinei Șlei pensia pentru întreținerea copiilor minori
XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX,
născut la XXXXX în mărime fixă a câte 3 000 de lei lunar pentru fiecare,
începând cu data adresării cererii de chemare în judecată – 31 martie 2023,
până la atingerea majoratului copiilor minori. A încasat de la Oleg Ursu în
beneficiul Dinei Șlei cheltuielile de judecată suportate de reclamantă în
cadrul procesului pentru asistența juridică a avocatului în prezenta cauză
civilă în sumă de 4 000 de lei, cheltuieli pentru servicii poștale suma de 10,95
de lei și cheltuielile judiciare constituite din plata taxei de stat în sumă de
100 de lei, iar în total suma de 4 110,95 de lei (f. d. 86-87, 98-106).
În susținerea soluției adoptate, instanța de fond reieșind din vârsta
copiilor minorii XXXXX, XXXXX și XXXXX și faptul că aceștia locuiesc
cu mama de la naștere, inclusiv faptul că reclamanta se ocupă nemijlocit de
creșterea și educarea acestora, concluziile autorităților tutelare care au
examinat condițiile de trai a copiilor minori, a considerat necesar de a stabili
domiciliul copiilor: XXXXX, XXXXX și XXXXX cu mama Dina Șlei.
Instanța de judecată a reținut că Oleg Ursu, fiind tatăl copiilor minori
XXXXX, XXXXX și XXXXX, ultimul este obligat să-și întrețină copiii prin
plata pensiei.
Totodată, instanța de judecată la încasarea pensiei de întreținere
într-o sumă bănească fixă, a ținut cont atît de starea materială și familială a
părților și de alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația
eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de
existență pentru un copil.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere în sumă de 3 000 de
lei, lunar, pentru fiecare copil, instanța de judecată a ținut cont în deplină
13
măsură de obligația părinților de a întreține copiii, cererea reclamantei,
evoluția acestor sume pentru ultimii ani în creștere și necesitatea asigurării
unui nivel de trai al copiilor minori.
Totodată, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța de
judecată a ținut cont de necesitățile copiilor în vederea asigurării unui trai
decent (procurarea articolelor vestimentare, producției alimentare, articole
preșcolare, etc.) mai mult ca atât instanța de judecată a menționat și faptul că
necesitățile vitale ale copiilor sunt iminente și nu suferă amânare.
Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei
instanțe, prin decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, a admis
apelul declarat de Oleg Ursu, reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi și
a modificat hotărârea din 30 august 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Leova, în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori și a
cheltuielilor de judecată, micșorând cuantumul pensiei de întreținere încasate
de prima instanță pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, născută la
XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, de
la 3 000 de lei la 1 500 de lei pentru fiecare copil. S-a micșorat cuantumul
taxei de stat încasată de la Oleg Ursu în beneficiul statului de la 3 240 de lei
la 2 700 de lei. În rest dispozițiile hotărârii instanței de fond se mențin (f. d.
168-168-verso, 169-176).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel, a reținut că instanța
de fond la stabilirea cuantumului pensie de întreținere a copiilor minori
XXXXX, XXXXX și XXXXX, urma să țină cont de starea materială, starea
familială și alte circumstanțe importate a lui Oleg Ursu.
Totodată, instanța de apel a constatat că potrivit apelului depus de
avocatul Adrian Berezovschi în interesele lui Oleg Ursu, acesta este de acord
să achite pensia de întreținere a copiilor minori în calcul conform datelor
oficiale al Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova.
În atare ordine de idei, instanța de apel ținând cont de informația
eliberată de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova de egalitatea
părților în proces și acționând în interesul primordial al copiilor minori
XXXXX, XXXXX și XXXXX, a ajuns la concluzia de a dispune să fie
încasată de la Oleg Ursu în beneficiul Dinei Șlei pensia de întreținere a
copiilor minori în sumă de 1 500 de lei, pentru fiecare copil până la atingerea
14
vârstei majoratului de către aceștia, astfel a considerat că anume această
sumă este una echitabilă și necesară pentru întreținerea copiilor minori. Or,
conform datelor statistice minimul de existență pentru copii în vârstă de
7-17 ani total pe țară pentru semestrul I anul 2023 constituie suma de
3162, 2 de lei, și având în vedere că părinții sunt obligați să-și întrețină copii
minori, suma indicată urmează a fi împărțită în jumătate.
Având în vedere că s-a dispus modificarea hotărârii instanței de fond
în partea încasării pensiei de întreținere, instanța de apel a ajuns la concluzia
că taxa de stat ce urmează a fi încasată de la Oleg Ursu la fel urmează a fi
modificată în sensul micșorării acesteia, în temeiul art.87 alin. (1) lit. c), 94
alin. (1) și 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Rezultând din specificul acțiunii deduse judecării, precum și în scopul
stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate,
este indispensabil de a verifica, a aprecia obiectiv și multilateral criteriile
enumerate în raport cu principiul superiorității interesului copilului.
Prin prisma dezacordului recurentei cu decizia instanței de apel, în ceea
ce privește cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori stabilit în
mărime de 1 500 de lei, lunar pentru fiecare copil, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel, a stabilit
corect raportul juridic litigios, a identificat corect normele ce-l guvernează și
au stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului
pensiei pentru întreținerea copiilor minori, nu s-a ținut cont de jurisprudența
constantă națională pe marginea acestei categorii de litigii, precum și de
criteriile de determinare a mărimii pensiei pentru întreținerea copiilor minori.
Din acest motiv, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va
admite recursul declarat de Dina Șlei, reprezentată de avocatul Igor Șcheau,
modificând decizia instanței de apel, în sensul majorării cuantumului pensiei
pentru întreținerea copiilor minori.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a învedera cadrul legal pertinent diferendului dedus
judecății, având ca reper poziția și obiecțiile participanților la proces în
recursul declarat.
Reamintind prevederile art. 74 alin. (1), (2), (3), art. 97 din Codul
familiei, art. 3 alin. (1), (2), art. 18 alin. (1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din
15
Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie
1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, interesul
superior al copilului face parte din principiile privind garantarea, respectarea
și promovarea drepturilor copilului, principii care se regăsesc atât în
reglementările interne, cât și în cele internaționale.
Legislația internațională pornește de la recunoașterea copilului ca
persoană, recunoscându‐i și garantându‐i acestuia toate drepturile civile,
sociale, culturale, politice, economice etc., începând cu modul în care se
dezvoltă copilul și implicit discernământul acestuia, cu nevoile de ghidare și
de formare, până la atingerea maturității. Norma de drept este chemată
înainte de toate să vegheze la respectarea tuturor drepturilor copilului și
implicit să reglementeze anumite măsuri speciale de asistență, protecție și
ocrotire, în primul rând prin părinți, dar și prin intermediul unor instituții
care au la bază principiul ocrotirii interesului superior al copilului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că prin
interes al copilului, legiuitorul desemnează atât interesul superior al acestuia
care se realizează prin obligația de creștere și educare a copiilor de către
părinții lor, conform propriilor lor convingeri, precum și interesul personal
concret al minorului care se realizează prin obligația părinților de a se îngriji
atât de sănătatea și dezvoltarea fizică a copilului, cât și de educarea și
pregătirea profesională cea mai potrivită cu însușirile acestuia.
Subsecvent, instanța de recurs menționează că normele de drept
național și internațional stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și
asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de
situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice
după interesul superior al copilului. Oricărui copil îi este recunoscut dreptul
la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală,
morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul
rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor
lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție relevă că la stabilirea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în
sumă de 1 500 de lei, avînd în vedere valoarea minimului de existență
stabilită de Biroul Național de Statistică, instanța de apel nu a ținut cont de
starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante pentru
16
a păstra un nivel decent de asigurare materială a copiilor, în situația în care
obligația de întreținere revine ambilor părinți, nu doar aceluia cu care
locuiesc copiii.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că modificările survenite la nivel socio-economic în perioada
de referință impun majorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea
copiilor minori stabilit pentru fiecare copil, care nicidecum nu acoperă un
trai decent având în vedere costurile serviciilor cotidiene.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că obiectul
obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare traiului, adică
alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și
mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a
copiilor. Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul
comun, dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere,
tocmai în virtutea principiului potrivit căruia întreținerea se datorează în
dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care
urmează a o plăti.
Astfel, recurenta, intervenind cu acest recurs, a motivat că pensia
pentru întreținere stabilită pentru fiecare copil de instanța de apel este una
insuficientă, nu acoperă cheltuielile necesare, având în vedere că necesitățile
materiale de întreținere a copiilor nu sunt determinate doar de cheltuielile
pentru alimentația, vestimentația acestora în cau de necesitate, plata pentru
serviciile comunale. Cele invocate de recurentă au fost confirmate prin
facturile pentru serviciile comunale și bonurile de plata, anexate la materiale
cauzei.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că informația Biroului Național de Statistică privind minimul
de existență pentru un copil, nu constituie o normă imperativă de la care nu
se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță
importantă de raportare, ca cuantum/ nivel minim de la care instanța de
judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, de ea
urmează să se țină cont la adoptarea hotărârii judecătorești, însă, în ansamblu
cu circumstanțeleși probele cauzei civile.
Totodată este de reiterat că informația Biroului Național de Statistică
are un caracter de reper la stabilirea cuantumului minim al pensiei pentru
întreținerea unui copil minor, fiind luate în considerare și interesele copilului,
17
activitățile acestuia școlare și extrașcolare, posibilitățile economice ale
ambilor părinți, ocupația acestora, precum și faptul cu cine locuiește copilul.
La caz, este de menționat că sumă pensiei pentru întreținerea copiilor
minori stabilită de instanța de apel reflectă minimul de existență, însă
cheltuielile reale de întreținere a copiilor XXXXX, XXXXX și XXXXX
fiind mult mai mari, fapt ce se confirmă prin bonurile de plată anexate la
materialele cauzei privind procurarea alimentelor, medicamentelor, dar și
mijloacelor necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea profesională a
copiilor.
În ceea ce vizează argumentul lui Oleg Ursu precum că reieșind din
cheltuielile lunare de gestiune începând cu anul 2020-2022 se constată că
suma pentru un singur copil îi revine cu aproximativ până la 800 lei pentru
fiecare copil în parte, instanță de recurs nu poate reține această circumstanță
în detrimentul interesului superior al copiilor și nu pot determina stabilirea
pensiei pentru întreținerea copiilor minori în sumă de 1 500 de lei, având în
vedere valorea minimului de existență stabilită de Biroul Național de
Statistică.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție evidențiază că părinții sunt obligați să creeze copilului condiții
adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și
psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul
minimului de existență.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că cuantumul pensiei de întreținere stabilită de instanța de
apel, în mărime de 1 500 de lei lunar, nu poate fi acceptată, deoarece este în
mod cert sub pragul minimului de existență, necesitățile specifice vârstei
copiilor minori reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere.
Iar conform art. 3.1 din Convenția cu privire la drepturile copilului
adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York
la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie
1993, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții
publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități
administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului
trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.
Mai mult decât atât, interesul superior al copilului, principiu consacrat
în art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, este unica premisă
de bază de la care pornește instanța judecătorească la soluționarea litigiilor
18
ce vizează interesele acestuia, precum șimenținerea echilibrului drepturilor
copiilor și proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru
fiecare copil în parte. Convenția nu se limitează doar la afirmarea dreptului
copilului la viață, dar include și conceptul supraviețuirii și dezvoltării lui.
La acest capitol instanța de recurs consideră nefondată și concluzia
primei instanței privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori
în mărime de 3 000 de lei, lunar, pentru fiecare copil, având în vedere probele
prezentată de Dina Șlei.
Drept urmare, stabilirea unei pensii de 1 500 de lei pentru fiecare
copil, în mărimea stabilită de instanța de apel și pretinsă de intimat este
inechitabilă inclusiv în raport cu recurenta Dina Șlei, căreia efectiv îi revine
sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere materială, morală. Mai mult
că, odată fiind stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama, în mod
evident, ultima contribuie la creșterea, educația și întreținerea copiilor, atât
în plan material, cât și psihologic, moral și emoțional, având sarcini
suplimentare: îngrijirea zilnică, igiena copiilor, procurarea produselor
alimentare și pregătirea meselor, activități educative.
În consecință, Completul de judecată apreciază că este necesară
modificarea deciziei instanței de apel prin majorarea cuantumului pensiei de
întreținere pentru copii minori XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX,
născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, de la 1 500 de lei la
2 500 de lei, sumă care corespunde în mod real nevoilor minorilor și
necesităților de întreținere la această vârstă, ținând cont de toate cheltuielile
financiare necesare pentru întreținerea lor. Încasarea pensiei de întreținere
într-o sumă mai mică va leza substanțial interesele copiilor minori, care sunt
într-o continuă creștereși dezvoltare or, în orice situație, interesele copilului
prevalează.
Mai mult ca atât, pensia de întreținere în cuantum de 2 500 de lei,
stabilită în sarcina intimatului/pârâtului, este proporțională cu cheltuielile
medii lunare de consum pe persoană de aproximativ 4 407 de lei, potrivit
datelor publicate de Biroul Național de Statistică pentu anul 2024. Astfel
suma de 2 500 de lei pentu fiecare copil este rezonabilă pentru aprecierea
necesităților acestora de creștere, educare și dezvoltare și totodată echitabilă
și proporțională contribuției fiecărui părinte.
Totodată este de menționat că modificarea cuantumului pensiei
pentru întreținerea copiilor minori prin majorarea acesteia până la suma de
19
2500 lei, nu poate fi calificată ca o încălcarea a drepturilor intimatului, dar
nici nu poate prevala în raport cu drepturile și interesele copiilor minori.
În susținerea celor invocate, Completul de judecată accentuează că, în
prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente în
materia litigiilor de acest tip reflectă o interpretare distinctă, care s-a
consolidat prin hotărârile nr. 2ra-1024/24, nr. 2ra-1379/24, nr. 2ra-247/23,
nr. 2ra-455/24 și 2ra-305/24. Astfel, instanța de recurs, prin aceste hotărâri,
a continuat să dezvolte o linie jurisprudențială constantă, subliniind
importanța unei interpretări uniforme și coerente a legislației aplicabile.
În conformitate cu art. 85 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
scutirile de taxa de stat și/sau de taxa de timbru sunt prevăzute în pct.1 al
anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023.
Potrivit pct.1 al anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023 se
scutesc de taxa de stat în instanțele de judecată reclamanții în acțiunile
privind încasarea pensiei de întreținere.
În conformitate cu art. 87 alin. (1) lt. c) din Codul de procedură civilă,
valoarea acțiunii se determină din suma totală a obligațiilor de plată pe un an
– în acțiunile pentru plata pensiei de întreținere;
În conformitate cu art. 98 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească,
precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează
la buget de la pârât proporționalpărții admise din acțiune dacă pârâtul nu este
scutit de plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul prevederilor legale sus-citate, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a modifica decizia instanței
de apel și în partea încasării taxei de stat cu încasarea de la Oleg Ursu în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2 275 de lei, de la plata căreia
reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin
efectul legii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că, în
cadrul judecării cauzei civile, participanților la proces le-au fost create
condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor
procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces
echitabil, garantat și asigurat prin art. 6§1 CEDO.
Curtea Europeană cu referire la art. 6§1 CEDO amintește că, potrivit
jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel
încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.
20
Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru
soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma
jurisprudențeiCtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea
Cameră), 21 ianuarie 1999, § 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)
(Marea Cameră); 11 iulie 2017, § 84).
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Dina
Șlei, reprezentată de avocatul Igor Șcheau cu modificarea deciziei instanței
de apel, în partea ce ține de cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor
minori XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și
XXXXX, născut la XXXXX, prin majorarea sumei de la 1 500 lei la 2 500
de lei și prin micșorarea în partea sumei încasate cu titlul de taxa de stat de
la 2 700 de lei la 2 275 de lei, iar în rest de a menține decizia instanței de
apel.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art.444, art. 445 alin.
(1) lit. e), alin.(3) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Dina Șlei, reprezentată de avocatul Igor
Șcheau.
Modifică decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, în
cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dina Șlei
împotriva lui Oleg Ursu, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și
Protecția Familiei Leova, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Telenești cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea
pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată ,în partea ce
ține de cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX,
născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la
XXXXX, prin majorarea sumei de la 1 500 lei la 2 500 de lei și a sumei
încasate cu titlul de taxă de stat prin micșorarea acesteia de la 2 700 de lei la
suma de 2 275 de lei.
În rest menține decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
21
Oxana Parfeni
22