2ra-455/24 — Desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, decăderea din drepturile părintești, încasarea pensiei de întreținere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

La 30 decembrie 2022, Nicoleta Chetraru, reprezentată de avocatul stagiar Andrei Bazatin, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Chetraru, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a familiei sect. Ciocana, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă de 2281 de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către copil, a pensiei de întreținere a fostei soții în sumă de 2000 de lei lunar, decăderea din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-12)

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la *****, la Serviciul stare civilă Ciocana, mun. Chișinău, a fost încheiată căsătoria înregistrată cu nr. ***** între Serghei Chetraru și Nicoleta Curchi, iar la ***** ***** *****, s-a născut fiul ***** *****.

A menționat că, după nașterea copilului pârâtul a început să manifeste un comportament violent, fiind supusă la suferințe fizice și morale, lovind-o de mai multe ori cu pumnii în diverse părți ale corpului, provocându-i echimoze, dureri de lungă durată și dificultăți în mișcare.

La 05 octombrie 2020, s-a adresat la Centru de Medicină Legală pentru constatarea vătămărilor corporale provocate de către soț, fiind eliberat, la *****, raportul de expertiză nr. *****, conform căruia s-a constatat la capitolul starea obiectivă că ,, *****”.

Prin urmare, la 09 octombrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea înaintată de Nicoleta Chetraru cu privire la aplicarea măsurilor de protecție și a instituit măsurile de protecție. La 21 octombrie 2021, s-a născut ***** *****, însă după nașterea fiicei, pârâtul sistematic aplica violența psihologică manifestată prin înjurături, amenințări, scuipare și amenințarea cu sinucidere.

A menționat reclamanta că, la 10 noiembrie 2022, pârâtul a auzit discuția ei cu avocatul referitor la desfacerea căsătoriei, iar ca rezultat a luat pistolul din safeu și având un comportament agresiv, amenința că se va sinucide. La 14 noiembrie 2022, reclamanta s-a adresat cu o cerere privind instituirea măsurilor de protecție și tot la aceeași dată a fost emisă ordonanța de protecție.

Reclamanta a susținut că, conform datelor Biroului Național de Statistică al R. Moldova pentru primul semestru al anului 2022 minimul de existență pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani din mediul urban constituie 2281,60 de lei. 1

În susținerea pretențiilor sale a invocat dispozițiile art. 58, art.60, art. 63, art. 67, art.74, art.76, art.82 din Codul familiei și art. 16 al Legii privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, specificând că, viața în comun a soților a eșuat în ultimii ani de căsnicie s-a creat o atmosferă insuportabilă, din cauza violenței fizice și psihologice aplicate de pârât.

Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă de 2281 de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului de către copil, a pensiei de întreținere a fostei soții în sumă de 2000 de lei lunar, decăderea din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată

În susținerea soluției adoptate, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite acțiunea și de a desface căsătoria încheiată între Serghei Chetraru și Nicoleta Curchi, or, căsătoria se întemeiază pe consimțirea liberă a soților, pe grija și afecțiune reciprocă, iar la caz, relațiile matrimoniale dintre soți au încetat.

Ce ține de pretenția stabilirii domiciliului copiilor minori, instanța de fond a punctat că, având în vedere interesele majore ale copiilor minori, vârsta acestora, că necesită o îngrijire, educație, ocrotire și dragoste permanentă din partea mamei, posibilitatea și dorința mamei de a îngriji și crește copii, domiciliul copiilor minori urmează a fi stabilit cu mama. 2

Cu referire la pretenția privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, instanța de judecată a apreciat ca fiind necesar de a încasa din contul pârâtului pensia pentru întreținerea copiilor minori în sumă de 2281 de lei din salariu și toate veniturile sale, pentru fiecare, punctând sub acest aspect că, această soluție va avea ca finalitate asigurarea mijloacelor materiale necesare acoperirii cheltuielilor legate de hrană, îmbrăcăminte, locuință, îngrijirea sănătății, satisfacerea nevoilor social-culturale ale copilului, precum și a oricăror alte cheltuieli necesare pentru creștere, educare și instruire.

Instanța de fond a admis pretenția reclamantei cu privire la pensia de întreținere a fostei soții în sumă de 2000 de lei lunar până la atingerea vârstei de trei ani a copilului minor, deoarece soții s-au aflat în relații de căsătorie, reclamanta nu activează în câmpul muncii și se ocupă cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după nașterea acestuia.

Ce ține de pretenția cu privire la decăderea din drepturile părintești, instanța de fond a respins-o, pe motiv că pe parcursul examinări cauzei nu a constatat că pârâtul ar fi nedemn să păstreze legătura cu copii săi.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, în esență, prin cererea de apel depusă de Serghei Chetraru solicită admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu trimiterea cauzei la rejudecare din motivul lipsei înștiințării legale a apelantului.

La acest aspect, Curtea de Apel Chișinău a notat că, la 28 februarie 2023, Serghei Chetraru a recepționat copia acțiunii cu anexele prezentate, fapt ce se atestă prin avizul de recepție anexat la f.d. 77, însă până la 02 mai 2023, data ședinței de judecată, apelantul nu a întreprins careva acțiuni în vederea apărării 3 drepturilor sale, având la dispoziție mai bine de două luni de zile pentru angajarea unui avocat.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului Serghei Chetraru precum că nu a semnat avizul de recepție de la f.d. 77, or, careva probe în acest sens nu au fost prezentate, existând prezumția legală a faptului că la predarea corespondenței a fost verificată identitatea persoanei care a recepționat corespondența. Mai mult, chiar și vizibil semnătura de pe aviz este identică cu semnătura de pe mandatul avocațial prezentat de Igor Gheorghița în interesele lui Serghei Chetraru (f.d. 86, verso).

De asemenea, instanța de apel a remarcat că, deși în privința apelantului au fost aplicate măsuri de protecție, care presupun obligarea apelantului de a părăsi locuința unde domiciliază cu intimata, acesta a continuat să locuiască, fapt pentru care a fost pornită o cauză penală pe semnele componenței de infracțiune prevăzută la 2171 Cod penal.

Mai mult, prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 15 noiembrie 2022, au fost instituite măsuri de protecție a victimei Chetraru Nicoleta împotriva acțiunilor agresorului Chetraru Serghei, pe un termen de 21 zile (f.d. 29-35), pe când corespondența a fost expediată și recepționată la 28 februarie 2023, prin urmare instanța de apel a considerat nefondate afirmațiile apelantului cu privire la faptul că apelantul nu domicilia pe str. N*****, nici înainte de data depunerii cererii de chemare în judecată și nici în perioada ulterioară acestei date, inclusiv ca efect a ordonanței emise.

Cu privire la argumentele pe marginea cererii de amînare, instanța de apel a remarcat că, la 08 mai 2023, ora 10:07, după emiterea hotărârii instanței de fond, în adresa instanței a fost expediată din partea lui Seghei Chetraru un mesaj cu anexă: cerere de amânare a ședinței din 02 mai 2023. Astfel, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului cu privire la faptul că cererea de amânare a fost transmisă prin intermediul poștei electronice la adresa de email indicată pe portalul instanțelor judecătoreși și anume jcc@iustice.md la 01 mai 2023, imediat după ce a discutat cu Nicoleta Chetraru, iar persoana responsabilă de recepționarea acesteia a indicat data recepționării ca fiind 08 mai 2023, adică peste o săptămână de la momentul expedierii cererii și ulterior pronunțării hotărârii judecătorești.

Or, din extrasul la care face trimitere avocatul Gheorghița Igor în interesele apelantului, precum și din răspunsul din 02 octombrie 2023 al Serviciului Tehnologie Informației și Securitate Cibernetică, instanța de apel a dedus că la 01 mai 2023, ora 13:48, apelantul la adresa de email a instanței a expediat un mesaj cu atașamentul ,,2r-1467-23.pdf”, din care nu se poate deduce o cerere de amânare.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat drept nefondate afirmațiile apelantului cu privire la faptul că instanța a emis hotărârea în lipsa sa, nu a ascultat argumentele și poziția vizavi de acțiunea înaintată față de acesta, nu a fost anunțat despre data și ora ședinței, a fost lipsit de posibilitatea de a depune acțiune reconvențională, deși Chetraru Serghei, fiind în drept să se adreseze cu acțiune privind schimbarea domiciliului copiilor minori, precum și cu acțiune 4 privind modificarea cuantumului pensiei alimentare, în condițiile în care din materialele cauzei s-a constatat că procedura de citare legală a fost respectată.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că alte raționamente pe marginea fondului cauzei de către apelant nu au fost înaintate, iar toate argumentele și afirmațiile invocate de către acesta, citate supra, sunt vădit lipsite de suport juridic.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a apreciat examinarea cauzei în absența pârâtului ca fiind o încălcare a dreptului acestuia, ignorând argumentele și probele prezentate, care demonstrează faptul că nu a cunoscut despre intentarea procesului civil și despre desfășurarea ședinței de judecată, decât la data de 01 mai 2023.

Mai mult ca atât, însăși instanța de apel, la examinarea cererii de apel depuse de Serghei Chetraru, a perpetuat încălcările comise de către instanța de fond și de asemenea a examinat cauza în absența apelantului și a reprezentantului său, avocatul Igor Gheorghița.

A mai menționat că, decizia instanței de apel este arbitrară, deoarece Curtea de Apel Chișinău a operat cu presupuneri în defavoarea recurentului Serghei Chetraru.

Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copiile recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

La 13 ianuarie 2025, Nicoleta Chetraru, reprezentată de avocata Inna Soțchi, a depus referință, solicitând declararea cererii de recurs ca fiind inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat conform art. 440 alin. (1) și art. 443 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. 5

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului Direcția asistență socială și protecție a familiei sect. Ciocana nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.

Art. 433 alin. 1, lit. f) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 432 alin. din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că: „ În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Astfel, recursul declarat de Serghei Chetraru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, la 15 februarie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de lege. 6

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Serghei Chetraru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, inadmisibil pentru motivele ce succed.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Serghei Chetraru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în referință, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

Astfel, cu referire la argumentul precum că instanța de apel nu a dat apreciere faptului examinării cauzei în fond în lipsa înștiințării sale legale, Completul de judecată îl consideră declarativ, or, din textul deciziei rezultă fără echivoc că instanța de apel a examinat și a dat apreciere în decizia sa la toate aspectele de procedură invocate în apel ( a se vedea decizia f.d. 234-236, vol. I).

Ce ține de argumentul precum că și instanța de apel a examinat cauza în absența apelantului și reprezentantului acestuia, Completul de judecată consideră declarativ și nu corespunde realității întrucât materialele cauzei dovedesc contrariul.

Astfel, prin încheierea din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a stabilit data ședinței de examinare a cererii de apel pentru data de 17 octombrie 2023, ora 10:00, fapt despre care au fost înștiințați apelantul și reprezentantul său . 7

La 10 octombrie 2024, avocatul Igor Gheorghița în interesele lui Serghei Chetraru a depus cerere de amânare a ședinței de judecată din 17 octombrie 2023, pentru altă dată, pe motiv că este antrenat în altă ședință de judecată prestabilită anterior. Totodată, a indicat zilele în care va fi disponibil și se va putea prezinta în ședință de judecată la ședință de judecată.

Instanța de apel, examinând cererea depusă de avocatul Igor Gheorghița, a dispus amânarea ședinței de judecată pentru data de 28 noiembrie 2023, ora 10:00, zi indicată ca disponibilă de avocat în cererea de amînare. Despre ședința de judecată din 28 noiembrie 2024, avocatul Igor Gheorghița a fost înștiințat în mod electronic, mesajul fiind recepționat de ultimul (vol. I, f.d. 187).

Cu o zi înainte de ședința de judecată din 28 noiembrie 2023, avocatul Igor Gheorghița depune cerere de amânare a ședinței de judecată din motive de sănătate, la care a fost anexat răspunsul din 02 octombrie 2023 a Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (vol. I, f.d. 198), căruia instanța i-a dat apreciere în decizia contestată.

Ședința de judecată din 28 noiembrie 2023 a fost amânată pentru data de 12 decembrie 2023, orele 10:00, fapt despre care a fost informat atât Serghei Chetraru, cât și reprezentantului acestuia, avocatul Igor Gheorghița, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică din 30 noiembrie 2023, cît și avizul de recepție anexate la materialele cauzei (vol. I, f.d. 202, 205).

La 12 decembrie 2023, 08:30, avocatul Igor Gheorghița a depus repetat cerere de amânare, care a fost respinsă prin încheierea protocolară din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 9, art. 61 alin. (1) și 203 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel corect a respins cererea de amânare și a continuat examinarea cauzei în fond, care face parte din categoria cauzelor care se judecă de urgență și în mod prioritar

În astfel de circumstanțe, argumentul precum că cauza în ordine de apel a fost examinată în lipsa apelantului și reprezentatului său este neîntemeiat, or, ședințele de judecată în cadrul instanței de apel au fost amânate la cererea părții apelante. Partea apelantă a fost informată de instanța de apel, prin încheierea de acceptare în procedură a cererii de apel, despre posibilitatea prezentării probelor, actelor și înscrisurilor suplimentare cu respectarea cerințelor art. 1191 alin. (2) din Codul de procedură civilă, până la data de 16 octombrie 2023 inclusiv, fiind un termen de decădere.

Prin urmare, motivele de casare a deciziei instanței de apel, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Serghei Chetraru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, ca fiind inadmisibil. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 8 Declară ca inadmisibil recursul depus de recursul declarat de Serghei Chetraru, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița, împotriva hotărârii din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni 9