2ra-896/24 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copiilor minori, încasarea cheltuielilor suplimentare de tratament si încasarea cheltuielilor de judecată

La 31 octombrie 2022, Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Dombrovschi, cu privire la modificarea mărimii pensiei de întreținere, cu încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a pensiei de întreținere a copiilor minori, XXXXX și XXXXX, în mărime fixă a câte 2000 de lei lunar, din momentul depunerii prezentei cererii și până la atingerea majoratului de către copii, încasarea cheltuielilor suplimentare de tratament stomatologic al copiilor în mărime de 2681 de Euro și a cheltuielilor de judecată (f. d. 2-4, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanta Ecaterina Dombrovschi a indicat că la 20 aprilie 2007 a încheiat căsătoria cu Ion Dombrovschi, fiind trecută în Registrul de stare civilă, de către Primăria or. Iargara, r-nul Leova. Din relația de căsătorie au doi copii comuni XXXXX născută la XXXXX și XXXXX născută la XXXXX.

Reclamanta a menționat că inițial relația de căsătorie a decurs în armonie, iar ulterior datorită nenumăratelor neînțelegeri, părțile au încetat de facto relația de căsătorie. Prin hotărârea din 09 iunie 2016 a Judecătoriei Leova, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Ecaterina Dombrovschi și Ion Dombrovschi, iar prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a stabilit locul de trai a copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama, fiind încasat din contul lui Ion Dombrovschi în beneficiul reclamantei pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 1000 de lei lunar pentru fiecare.

Cu referire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, reclamanta a specificat că în prezent necesitățile materiale de întreținere a copiilor minori nu sunt determinate doar de cheltuielile pentru alimentația și vestimentația acestora, ci includ și cheltuieli legate de școlarizarea copiilor, transportul acestora în caz de necesitate, plata cheltuielilor comunale etc.

În acest sens reclamanta a menționat că la examinarea cauzei urmează să țină cont de principiul interesului superior al copilului, consacrat la art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, la care Republica Moldova este parte, precum și de necesitatea menținerii unui echilibru între drepturile copiilor și ale ambilor părinți care nu se află într-o relație de căsătorie, inclusiv de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere stabilit pentru fiecare copil în parte.

Astfel reclamanta a accentuat că necesitățile de întreținere ale copiilor minori trebuie apreciate ca fiind în permanentă creștere.

Reclamanta Ecaterina Dombrovschi a indicat că având în vedere vârsta copiilor minori XXXXX și XXXXX, comparativ cu momentul stabilirii pensiei de întreținere prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, precum și creșterea semnificativă a valorii minimului de existență, conform informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, se impune constatarea faptului că pensia de întreținere stabilită anterior nu mai este actuală și nu mai asigură în mod corespunzător necesitățile de întreținere ale celor doi copii minori.

Din acest motiv reclamanta a considerat că este necesar modificarea mărimii pensiei de întreținere, cu încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a pensiei de întreținere a copiilor minori, XXXXX și XXXXX, în mărime fixă a câte 2000 de lei lunar pentru fiecare.

Suplimentar reclamanta a relatat că a suportat, în mod unilateral, o serie de cheltuieli legate de tratamentul stomatologic al minorelor XXXXX și XXXXX. Tratamentul a fost și continuă să fie efectuat în cadrul clinicii „Studio Dentistico Dott. Fenio” din localitatea Saint Angelo din Piove, Padova, Republica Italiană.

Costurile inițiale estimate ale tratamentului pentru copiii minori XXXXX și XXXXX au fost evidențiate în devizele estimative și anume: 06 mai 2022 -167 de Euro, 11 aprilie 2022 - 75 de Euro, 11 aprilie 2022 - 65 de Euro, 06 mai 2022 – 167 de Euro, 31 mai 2022 - 182 de Euro, 31 mai 2022 - 202 de Euro, 01 iulie 2022 - 137 de Euro, 01 iulie 2022 - 217 de Euro. Ulterior, reclamanta a suportat și alte cheltuieli suplimentare pentru același tratament, după cum urmează: 12 septembrie 2022 - 92 de Euro, 14 septembrie 2022 - 1002 de Euro, 13 octombrie 2022 - 1002 de Euro, 14 octombrie 2022 -1002 de Euro, 17 octombrie 2022 -1052 de Euro.

Astfel reclamanta a afirmat că în total cheltuielile suportate pentru tratamentul stomatologic al celor două minore se ridică la suma de 5.362 de Euro.

Reclamanta susține că conform dispozițiilor legale aplicabile și principiului interesului superior al copilului, ambii părinți sunt obligați să participe în mod egal și efectiv la acoperirea cheltuielilor legate de sănătatea copiilor minori comuni, inclusiv cele aferente tratamentelor medicale de specialitate.

La 13 ianuarie 2023, Ion Dombrovschi, reprezentat de avocatul Maxim Todorov a depus acțiune reconvențională împotriva Ecaterinei Dombrovschi, intervenient accesoriu Elena Vicol cu privire la modificarea modului de încasare a pensiei de întreținere, stabilit în temeiul hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, pentru minorii XXXXX și XXXXX de la suma de 1000 de lei, pentru fiecare copil lunar, sub forma de încasare a pensiei de întreținere în cuantum de 1/3 pentru copii minori XXXXX și XXXXX din salariu și/sau din alte venituri ale lui Ion Dombrovschi. Totodată reclamantul a solicitat respingerea acțiunii depuse de Ecaterina Dombrovschi și încasarea cheltuielilor de asistență juridică (vol. I, f. d. 180-181).

În motivarea acțiunii reconvenționale Ion Dombrovschi a menționat că prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a stabilit locul de trai a copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama, fiind încasat din contul său în beneficiul Ecaterinei Dombrovschi pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 1000 de lei lunar pentru fiecare.

Ion Dombrovschi a indicat că, la momentul emiterii hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, nu era angajat oficial în câmpul muncii, iar la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, instanța de judecată a aplicat dispozițiile art.76 din Codul familiei.

În acest context, Ion Dombrovschi a relatat că potrivit certificatului nr.923 din 14 ianuarie 2022 al Direcției Situații Excepționale Hîncești, se atestă că, începând cu 01 noiembrie 2021, este angajat în funcția de sergent al serviciului intern salvator al SPSP Iargara al SEE Leova al Direcției Situații Excepționale Hîncești al IGSU al MAI.

Suplimentar Ion Dombrovschi a menționat că de la pronunțarea hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central au apărut anumite schimbări ale stării sale familiare și anume potrivit certificatului de naștere seria NA-VI 3151403, se constată că XXXXX este fiul său și a Elenei Vicol.

Prin urmare, Ion Dombrovschi consideră că circumstanțele invocate supra denotă că starea financiară și familială a sa s-a schimbat, astfel fiind întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 110 din Codul familiei, care impun modificarea modului de încasare a pensiei de întreținere pentru minorii XXXXX și XXXXX de la suma de 1000 de lei, pentru fiecare copil lunar în cuantum de 1/3 pentru copii minori XXXXX și XXXXX din salariu și/sau din alte venituri.

La 13 decembrie 2023, Ion Dombrovschi, reprezentat de avocatul Maxim Todorov, a depus cerere de apel incident împotriva hotărârii din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, solicitând admiterea acesteia, și modificarea hotărârii contestate prin reducerea cheltuielilor de asistență juridică și cheltuielilor de efectuare a traducerilor proporțional părții admise din acțiune, ceia ce constituie 21 % din sumele solicitate de reclamantă (vol. II, f. d. 41).

În motivarea recursului Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau a menționat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța și-a motivat soluția prin faptul interpretării legii care este una contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. În drept a invocat art. 432 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă în redacția de la 01 septembrie 2023.

Recurenta a menționat că instanța de apel eronat a aplicat dispozițiile art. 75 și art. 76 din Codul familiei, care ocrotesc interesul superior al copiilor minori XXXXX și XXXXX, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a acestora. De asemenea, menținând hotărârea instanței de fond în partea încasării parțiale a cheltuielilor suportate pentru tratamentul copiilor, instanța de apel nu a ținut cont de dispozițiile art. 79 din Codul familiei și de faptul că cheltuielile suportate pentru tratamentul copiilor minori au fost necesare, real-efectuate și rezonabile.

Instanța de apel nu a examinat mult aspectual cauza și nu a dat răspuns la toate argumentele invocate în cererea de apel, axându-și poziția doar pe argumentele părții adverse, astfel fiind încălcate dispozițiile art. 6 par.1 al Convenției Europene ale Drepturilor Omului.

La 29 august 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului, copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d. 101, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului Ion Dombrovschi nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.

Art. 431 din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

Art. 442 din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător. (3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recurs.”

Art. 444 din Codul de procedură civilă: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 445 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

Art. 373 din Codul de procedură civilă: „ (1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.”

Art. 3 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993: „1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. 2. Statele părți se angajează să asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ținînd cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale altor persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative și administrative corespunzătoare.”

Art. 18 din Convenție: „1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rînd părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. 2. Pentru garantarea și promovarea drepturilor enunțate în prezenta Convenție, statele părți vor acorda ajutor corespunzător părinților și reprezentanților legali ai copilului în exercitarea răspunderii care le revine de a crește copilul și vor asigura crearea instituțiilor, lăcașelor și serviciilor însărcinate să vegheze la bunăstarea copiilor. 3. Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura copiilor, ai căror părinți muncesc, dreptul de a beneficia de serviciile și instituțiile de îngrijire a copiilor pentru care ei îndeplinesc condițiile cerute.”

Art. 27 din Convenție: „ (1) Statele părți recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. (2) Părinților și oricărei alte persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare în vederea dezvoltării copilului. ”

Art.46 din Codul familiei: „Drepturile și obligațiile reciproce ale părinților și copiilor rezultă din proveniența copiilor, atestată în modul stabilit de lege.”

Art. 58 din Codul familiei: (1) Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Art.61 din Codul familiei: (1) Drepturile și interesele legitime ale copiilor sînt apărate de către părinții lor.

Art. 62 din Codul familiei: „(1) Drepturile părinților nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinții nu pot prejudicia sănătatea fizică și psihică a copilului. (2) Metodele de educație a copilului, alese de părinți, vor exclude comportamentul abuziv, insultele și maltratările de orice fel, discriminarea, violența psihică și fizică, aplicarea pedepselor corporale, antrenarea în acțiuni criminale, inițierea în consumul de băuturi alcoolice, folosirea substanțelor stupefiante și psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cerșitul și alte acte ilicite. (3) Toate problemele privind educația și instruirea copilului se soluționează de către părinți de comun acord, ținîndu-se cont de interesele și de părerea copilului. (4) Părinții poartă răspundere, în modul stabilit, pentru exercitarea drepturilor părintești în detrimentul intereselor copilului.”

Art. 74 din Codul familiei: „(1) Părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. (2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. (3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.”

Art. 75 din Codul familiei: „ (1) Pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii. (2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante. ”

Art. 79 din Codul familiei: „ (1) În caz de litigii și de circumstanțe excepționale (boală gravă, mutilare a copilului minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea achitării cheltuielilor privind îngrijirea acestora etc.), în lipsa contractului între părți, instanța judecătorească poate obliga pe fiecare dintre părinți să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanțe. (2) Modalitatea participării părinților la cheltuielile suplimentare, precum și cuantumul acestor cheltuieli sînt stabilite de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților și copiilor și de alte circumstanțe importante. Cuantumul cheltuielilor suplimentare se stabilește într-o sumă bănească fixă, ce va fi achitată lunar. (3) Instanța judecătorească poate obliga părinții să participe la cheltuielile suplimentare deja făcute, precum și la viitoarele cheltuieli suplimentare. ”

Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz, examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și audierea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat în limitele controlului judiciar, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

Din perspectiva prevederilor art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, recursul este admis dacă: interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Având în vedere că, în sistemul legislației procesuale, instanța de judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia în sensul formulat prin acțiune, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele înaintate.

Curtea Eurpeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. France [GC], nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei obligații a instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea, printre altele, Hirvisaari v. Finland, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).

Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Instanțele ierarhic inferioare conform materialelor cauzei civile au constatat că, Ecaterina Dombrovschi și Ion Dombrovschi au înregistrat căsătoria la Primăria or. Iargara, r-nul Leova.

De asemenea, în baza materialelor din dosar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Ecaterina Dombrovschi și Ion Dombrovschi, au în comun doi copii minor –XXXXX născută la XXXXX fapt confirmat prin certificatul de naștere NA-VI 0486851și XXXXX născută la XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere cu numărul 5 (f. d. 6, 8, vol. I).

Prin hotărârea din 09 iunie 2016 a Judecătoriei Leova, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Ecaterina Dombrovschi și Ion Dombrovschi, iar prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a stabilit locul de trai a copiilor minori XXXXX și XXXXX cu Ecaterina Dombrovschi, fiind încasat din contul lui Ion Dombrovschi în beneficiul Ecaterinei Dombrovschi pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 1000 de lei lunar pentru fiecare (f. d. 11-15, vol. I).

Conform contractului de închiriere a imobilului pentru utilizarea rezidențială din 23 mai 2020, Ecaterina Dombrovschi împreună cu copii minori XXXXX născută la XXXXX și XXXXX născută la XXXXX locuiesc în Sant Angelo din Piove, Padova, Republica Italiană (f. d. 21-22, vol. II).

Conform devizelor estimative și bonurilor de plată anexate la materialele cauzei, Ecaterina Dombrovschi a suportat, o serie de cheltuieli legate de tratamentul stomatologic al copiilor minori XXXXX și XXXXX, care a fost efectuat în cadrul clinicii „Studio Dentistico Dott. Fenio” din localitatea Saint Angelo din Piove, Padova, Republica Italiană.

Astfel conform bonurilor de plată Ecaterina Dombrovschi a suportat următoarele cheltuieli: 06 mai 2022 - 167 de Euro, 11 aprilie 2022 - 75 de Euro, 11 aprilie 2022 - 65 de Euro, 06 mai 2022 – 167 de Euro, 31 mai 2022 - 182 de Euro, 31 mai 2022 - 202 de Euro, 01 iulie 2022 - 137 de Euro, 01 iulie 2022 – 217 de Euro, 12 septembrie 2022 - 92 de Euro, 14 septembrie 2022 - 1002 de Euro, 13 octombrie 2022 – 1002 de Euro, 14 octombrie 2022 -1002 de Euro, 17 octombrie 2022 -1052 de Euro (f. d. 80-180, vol. I). În total conform bonurilor de plată, cheltuielile suportate pentru tratamentul stomatologic al celor două minore este în sumă de 5.362 de Euro.

Potrivit certificatului nr.923 din 14 ianuarie 2022 al Direcției Situații Excepționale mun. Hîncești, se atestă că, începând cu 01 noiembrie 2021, Ion Dombrovschi este angajat în funcția de sergent al serviciului intern salvator al SPSP Iargara al SEE Leova al Direcției Situații Excepționale Hîncești al IGSU al MAI, avînd un salariul în mărime de: 01 noiembrie 2021 – 6847,14 de lei, 01 decembrie 2021 – 9016,64 de lei, 01 ianuarie 2022 – 10783,48 de lei, 01 februarie 2022 – 5831,15 de lei, 01 martie 2022 – 7697,29 de lei, 01 aprilie 2022 – 11910,04 de lei, 01 mai 2022 -12 571,40 de lei, 01 iunie 2022 – 5394,93 de lei, 01 iulie 2022 – 7761,57 de lei, 01 august 2022 – 10015,72 de lei, 01 septembrie 2022 – 8068,19 de lei, 01 octombrie 2022 – 8135,87 de lei (f. d. 184, vol. I).

De asemenea prin certificatul de naștere seria NA-VI 3151403 se atestă faptul că Ion Dombrovschi are un copil minor din altă căsătorie (f. d. 183, vol. I).

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 31 octombrie 2022, Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau, a solicitat modificarea mărimii pensiei de întreținere, cu încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori, Valeria Dombrovschi și Ionela Dombrovschi, în mărime fixă a câte 2000 de lei lunar pentru fiecare, din momentul depunerii prezentei cererii și până la atingerea majoratului de către copii, încasarea cheltuielilor suplimentare de tratament stomatologic al copiilor în mărime de 2681 de Euro și a cheltuielilor de judecată (f. d. 5-5A, Vol. I).

La rândul său Ion Dombrovschi prin acțiunea reconvențională depusă la 13 ianuarie 2023, a solicitat modificarea modului de încasare a pensiei de întreținere, stabilit în temeiul hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, pentru minorii XXXXX și XXXXX de la suma de 1000 de lei, pentru fiecare copil lunar, sub forma de încasare a pensiei de întreținere în cuantum de 1/3 pentru copiii minori XXXXX și XXXXX din salariu și/sau din alte venituri ale lui Ion Dombrovschi. Totodată reclamantul a solicitat respingerea acțiunii depuse de Ecaterina Dombrovschi și încasarea cheltuielilor de asistență juridică (vol. I, f. d. 180-181).

Prima instanță judecând cauza în fond, prin hotărârea din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau și a admis integral acțiunea reconvențională depusă de Ion Dombrovschi, reprezentat de avocatul Maxim Todorov. A modificat cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori, în cuantum de 1/3 (o treime) din salariu și/sau alte venituri lunare ale pârâtului, dar nu mai puțin de 1500 de lei lunar, pentru fiecare copil, până la atingerea vârstei majoratului copiilor. A încasat de la Ion Dombrovschi, în beneficiul Ecaterinei Dombrovschi cheltuielile suplimentare de tratament a copiilor minori în cuantum de 11250 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de lei, cheltuieli pentru traduceri în sumă de 6400 de lei, iar în total suma de 9400 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau, a fost respinsă (vol. I, f. d. 237, vol. II, f. d. 2-12 ).

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii prime instanțe, prin decizia din 20 martie 2024 a Curții de Apel Comrat, a respins cererea de apel depusă de Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau. A admis apelul incident depus de Ion Dombrovschi, reprezentat de avocatul Maxim Todorov. A modificat hotărârea din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, în partea cuantumului cheltuielilor de efectuare a traducerilor, micșorând suma de la 6400 de lei până la 2688 de lei. În rest a menținut hotărârea instanței de fond (vol. II, f. d. 67, 68-80).

Pentru a decide astfel, instanța de apel, în esență, a reținut că din materialele cauzei rezultă că, Ion Dombrovschi este angajat oficial în câmpul muncii, are la întreținere încă un copil minor din a doua căsătorie, iar solicitarea cu privire la încasarea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă în mărime de 4000 de lei lunar ar afecta și drepturile de întreținere a celui de-al treilea copil în coraport cu venitul obținut de către pârât.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de tratament în sumă de 2681 de Euro, instanța de apel a notat că tratamentul dentar al copiilor minori nu era o urgență majoră, fiind unul de ordin estetic, respectiv aceste intervenții medicale urmau a fi consultate și cu Ion Dombrovschi, ca părinte și parte la cheltuieli de tratament și de comun acord să convină la modul, locul și aportul fiecăruia la cheltuielile de tratament.

Prin prisma dezacordului recurentei cu decizia instanței de apel, în ceea ce privește cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori stabilită, precum și a cheltuielilor suportate pentru tratamentul stomatologic, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel, a stabilit corect raportul juridic litigios, însă, la stabilirea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori, nu s-a ținut cont de jurisprudența constantă națională pe marginea acestei categorii de litigii, precum și de criteriile de determinare a mărimii pensiei pentru întreținerea copiilor minori. În ceea ce privește cheltuielilor suportate pentru tratamentul stomatologic, instanța de apel nu a motivat soluția adoptată, omițând să analizeze și să aprecieze în mod efectiv chitanțele de plată prezentate de reclamantă. Din acest motiv, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Reamintind prevederile art.74 alin. (1), (2), (3), art.97 din Codul familiei, art. 3 alin.(1), (2), art. 18 alin.(1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, interesul superior al copilului face parte din principiile privind garantarea, respectarea și promovarea drepturilor copilului, principii care se regăsesc atât în reglementările interne, cât și în cele internaționale.

Legislația internațională pornește de la recunoașterea copilului ca persoană, recunoscându-i și garantându-i acestuia toate drepturile civile, sociale, culturale, politice, economice etc., începând cu modul în care se dezvoltă copilul și implicit discernământul acestuia, cu nevoile de ghidare și de formare, până la atingerea maturității. Norma de drept este chemată înainte de toate să vegheze la respectarea tuturor drepturilor copilului și implicit să reglementeze anumite măsuri speciale de asistență, protecție și ocrotire, în primul rând prin părinți, dar și prin intermediul unor instituții care au la bază principiul ocrotirii interesului superior al copilului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că prin interes al copilului, legiuitorul desemnează atât interesul superior al acestuia care se realizează prin obligația de creștere și educare a copiilor de către părinții lor, conform propriilor lor convingeri, precum și interesul personal concret al minorului care se realizează prin obligația părinților de a se îngriji atât de sănătatea și dezvoltarea fizică a copilului, cât și de educarea și pregătirea profesională cea mai potrivită cu însușirile acestuia.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că normele de drept național și internațional stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Oricărui copil îi este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la stabilirea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 din veniturile lunare ale tatălui, dar nu mai puțin de 1 500 de lei lunar pentru fiecare copil, instanța de apel nu a analizat dacă această sumă este suficientă pentru a păstra un nivel decent de asigurare materială a copiilor, inclusiv prin prisma faptului că această obligație de întreținere revine ambilor părinți, nu doar părintelui cu care locuiesc copiii.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel nu a supus evaluării nici modificările survenite la nivel socio-economic în perioada de referință, precum și costurile necesare care să acopere un trai decent.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că obiectul obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare traiului, adică alimente, locuință, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, dar și mijloace necesare pentru creșterea, educarea, și pregătirea profesională a copiilor. Întreținerea se acordă nu numai din câștigul din munca în sensul comun, dar și din alte mijloace ale debitorului obligației de întreținere, tocmai în virtutea principiului potrivit căruia întreținerea se datorează în dependență de nevoile celui care o cere, dar și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Instanța de apel nu a analizat în mod detaliat dacă pensia stabilită în mărime de 1/3 din veniturile lunare ale tatălui, dar nu mai puțin de 1 500 de lei lunar pentru fiecare copil acoperă nevoile efective ale copiilor minori, XXXXX și XXXXX.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la examinarea cauzei se impunea o evaluare obiectivă a costurilor lunare de întreținere și anume locuință, hrană, îmbrăcăminte, educație, transport, servicii medicale, activități extracurriculare, nevoilor specifice vârstei și condițiilor sociale ale copiilor, documentelor justificative depuse de mamă privind cheltuielile reale suportate.

În acest context este de menționat că instanța de apel a reținut că suma de 2000 de lei solicitată de Ecaterina Dombrovschi pentru fiecare copil ar fi disproporționată, fără a oferi o justificare obiectivă, prin raportare la probe și ținând cont de interesul superior al copiilor minori.

La acest capitol, completul remarcă că art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15.12.1994, în vigoare la momentul depunerii acțiunii, prevede că ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținînd cont în primul rînd de interesele acestuia.

În speță, Curtea Supremă de Justiție subliniază că, la stabilirea pensiei de întreținere, instanța de apel a acordat prioritate intereselor personale și financiare ale tatălui, în detrimentul interesului superior al celor doi copii minori. Această abordare contravine principiului fundamental al interesului superior al copilului, consacrat de art. 3 din din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993.

Din materialele dosarului rezultă în mod clar că minorii locuiesc împreună cu mama lor, fiind îngrijiți, crescuți și susținuți exclusiv de aceasta, care suportă integral cheltuielile aferente traiului zilnic, educației, sănătății și dezvoltării copiilor.

Cu toate acestea, instanța de apel a stabilit cuantumul pensiei de întreținere bazându-se pe afirmațiile tatălui referitoare la propriile cheltuieli, fără a efectua o verificare obiectivă și completă a potențialului său economic real, ignorând în același timp faptul că acesta se află la o vârstă aptă de muncă și dispune de capacitate de a realiza venituri.

O astfel de abordare este vădit disproporționată și inechitabilă, afectând interesul superior al minorilor și plasând întreaga povară a întreținerii exclusiv asupra mamei, în contradicție cu principiile legale privind răspunderea ambilor părinți pentru creșterea și educarea copiilor, principiul interesului superior al copilului precum și jurisprudenței naționale.

În susținerea celor invocate, Completul de judecată accentuează că, în prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente în materia litigiilor de acest tip reflectă o interpretare distinctă, care s-a consolidat prin hotărârile nr. 2ra-1024/24, nr. 2ra-1379/24, nr. 2ra-247/23 și nr. 2ra-455/24. Astfel, instanța de recurs, prin aceste hotărâri, a continuat să dezvolte o linie jurisprudențială constantă, subliniind importanța unei interpretări uniforme și coerente a legislației aplicabile.

Totodată un aspect esențial ignorat de instanța de apel este faptul că, pe lângă modificarea pensiei de întreținere, Ecaterina Dombrovschi a suportat cheltuieli medicale substanțiale pentru tratamente stomatologice a copiilor minori.

Cu referire la acest aspect, Completul de judecată notează că instanța de apel a omis să aprecieze în mod efectiv probele administrate în cauză, în special chitanțele de plată prezentate de reclamantă, care atestă cheltuielile medicale suportate pentru tratamentul stomatologic al minorilor.

Aceste înscrisuri constituie dovezi clare ale cheltuielilor suplimentare legate de sănătatea copiilor, iar în conformitate cu art. 3 din Convenția privind drepturile copilului, coroborat cu art. 79 din Codul Familiei, ele trebuie avute în vedere ca parte integrantă a obligației ambilor părinți de a contribui la creșterea și întreținerea copiilor.

În jurisprudența CEDO și în dreptul intern, interesul superior al copilului impune ca părinții să asigure tratamentele curative și preventive, intervențiile medicale care privesc bunăstarea, dezvoltarea fizică și psihică a copilului, menținerea unei stări generale de sănătate normală, inclusiv din punct de vedere dentar.

Or conform art. 3.1 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York la 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Cu toate că tatăl nu a contribuit cu nicio sumă la acoperirea acestor cheltuieli medicale, instanța de apel nu a oferit nicio justificare pentru refuzul de a dispune împărțirea lor proporțională între părinți, conform principiului egalității obligațiilor parentale.

În schimb, instanța a acordat o relevanță disproporționată unei simple liste de prețuri de la un centru stomatologic, depusă de pârâtul Ion Dombrovschi, care nu are caracter probatoriu cu privire la serviciile efectiv prestate minorilor.

O asemenea abordare procesuală echivalează cu o ignorare a unei evaluări efective a probatoriului și cu lipsa unei motivări efective a hotărârii, ceea ce constituie o încălcare gravă a prevederilor procesuale, impunând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecarea.

Generalizând cele conturate anterior, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de apel s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele determinante soluționării corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Instanța are obligația de a soluționa litigiul conform regulilor de drept aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină acțiuni privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Din perspectiva postulatelor legale, la examinarea cauzelor, instanțele urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De altfel, o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor 6 § 1 CEDO, presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate în speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

Din considerentele expuse supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau și va casa integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Sud, în alt complet de judecată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Ecaterina Dombrovschi, reprezentată de avocatul Igor Șcheau. Casează integral decizia din 20 martie 2024 a Curții de Apel Comrat, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Dombrovschi împotriva lui Ion Dombrovschi cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, încasarea cheltuielilor suplimentare de tratament și încasarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională depusă de Ion Dombrovschi împotriva Ecaterinei Dombrovschi, intervenient accesoriu Elena Vicol cu privire la modificarea modului de încasare a pensiei de întreținere a copiilor minori și încasarea cheltuielilor de judecată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Sud, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni