2ra-8/25 — incasarea pensiei pentru intretinere a copilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei pentru intretinere a copilului
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-8/25 — incasarea pensiei pentru intretinere a copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Radu Borozan,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Aliona Borozan împotriva lui Radu Borozan, privind încasarea pensiei pentru
întreținere a copiilor minori,
împotriva deciziei din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-8/25
NR. PIGD 2-24017871-01-2ra-06012025-01)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Florești, jud. E. Marandici
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, D. Corolevschi, N. Chircu
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Radu
Borozan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 februarie 2024, Aliona Borozan, reprezentată de avocata Corina
Dani, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Radu Borozan
privind încasarea pensiei pentru întreținere a copiilor minori.
În motivarea cererii, reclamanta a indicat că, a încheiat căsătoria cu Radu
Borozan la ******, fiind trecută în Registrul de stare civilă sub nr. ******, de
Primăria satului Racovăț, raionul Soroca. Din căsătorie au doi copii comuni
******, anul nașterii ****** și ******, anul nașterii ******.
Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,
căsătoria dintre Aliona Borozan și Radu Borozan a fost desfăcută, iar
domiciliul copiilor minori comuni ******și ******, a fost stabilit cu mama
lor.
La moment copii locuiesc cu reclamanta, care are grijă de educația și
întreținerea lor, iar pârâtul nu participă la educația copiilor, nu le acordă nici un
sprijin material, astfel încât, toate cheltuielile pentru întreținerea și educația
copiilor minori le suportă doar reclamanta, care sunt constituite din plăți pentru
mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte, taxele și materialele pentru școală, lecții
suplimentare, medicamente, ș.a.
În prezent, pârâtul manifestă dezinteres față de creșterea și educația
copiilor, sarcina aceasta revenindu-i în exclusivitate reclamantei.
La moment pârâtul nu este angajat în câmpul muncii în Republica
Moldova, dar este plecat în ******, unde lucrează de câțiva ani. Deși pârâtul
are venituri și ținând cont că activează pestele hotarele țării, nu acordă ajutor
financiar copiilor minori.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în temeiul art. 2,
art. 74, art. 76 din Codul familiei și art. 82, art. 90, art. 96, art. 166-167 din
Codul de procedură civilă.
Reclamanta a solicitat încasarea de la Radu Borozan a pensiei pentru
întreținerea copiilor minori Melina Borozan și Ramina Borozan în mărime de
1/3 din salariu și/sau din alte venituri din data depunerii cererii de chemare în
judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
1
Prin hotărârea din 23 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Borozan. S-a
încasat de la Radu Borozan, în beneficiul Alionei Borozan, pensia de
întreținere a copiilor minori: ******și ******, în mărime de 1600 de lei lunar,
pentru fiecare copil începând cu data depunerii acțiunii. S-a încasat de la Radu
Borozan, în beneficiul Alionei Borozan, cheltuielile pentru asistență juridică în
mărime de 3000 de lei. S-a încasat de la Radu Borozan, în beneficiul statului,
taxa de stat pe marginea pretenției privind încasarea pensiei de întreținere, în
mărime 1786 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ( f.d.
30, 36-38)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 16 mai 2024, Aliona Borozan a depus cerere de apel nemotivată, iar
la 21 august 2024, apel motivat împotriva hotărârii din 23 aprilie 2024 a
Judecătoriei Soroca, sediul Florești, în motivare indicînd că în fapt, Borozan
Aliona a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Borozan Radu
privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori (f.d.35,53)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
cererea de apel depusă de Aliona Borozan. S-a casat integral hotarârea din 23
aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu emiterea unei noi hotărîri
prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Borozan.
S-a încasat de la Radu Borozan, în beneficiul lui Aliona Borozan, pensia de
întreținere a copiilor minori ******și ******, în mărime de 1/3 cotă parte din
salariu sau din alte feluri de venituri, din data depunerii cererii de chemare în
judecată până la atingerea vârstei de 18 ani de fiecare copil sau până la
schimbarea situației părinților. S-a încasat de la Radu Borozan în beneficiul
statului taxa de stat în mărime de 4537, 29 de lei.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit cu certitudine
că, din căsătoria lui Aliona Borozan și Radu Borozan s-au născut copiii comuni
****** și ******, fapt confirmat prin copiile autentificate a certificatelor de
naștere (f.d.6-7).
Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-
a desfăcut căsătoria între Aliona Borozan și Borozan Radu, iar domiciliul
copiilor minori comuni a fost stabilit cu mama, Aliona Borozan (f.d.8).
Instanța de apel a mai reținut că, de la momentul separării de facto a
părților și până în prezent, copiii minori locuiesc împreună cu reclamanta, fapt
care inclusiv nu a fost contestat de partea pârâtă în proces.
2
Conform art. 58 din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale
fată de copii indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în
afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.
Potrivit art.74 alin.(l) din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și
întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă, care necesită sprijin
material,iar potrivit art.75, alin.(l) din Codul Familiei al RM pensia de
întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri
ale părinților în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 -pentru 2 copii și 1/2 -
pentru 3 și mai mulți copii.
Instanța de apel a notat faptul că principiul interesului superior al
copilului,reprezintă mesajul, fundamental al Convenției internaționale cu
privire la drepturile copilului,iar implementarea lui este o obligație de prim
ordin pentru statele membre care au ratificat-o.
Potrivit art. 3 alin. (1) din Convenția cu privire la drepturile copilului, în
vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate acțiunile
care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială publice sau
private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau organele
legislative, interesele copilului vor prevala,iar,conform art.18 alin.(1) din
Convenție, statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii
principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru
creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și
asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz,
reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după
interesul superior al copilului.
Instanța de apel a stabilit că, în cadrul examinării cauzei,intimatul Radu
Borozan și reprezentantul său au ridicat obiecții asupra cerinței de a fi încasată
pensia de întreținere pentru copiii minori ****** și ******, în mărime de 1/3
din salariul și/sau din alte venituri, recunoscând suma de 1600 de lei, reieșind
din informația eliberată de Biroul Național de Statistică, minimul de existență
pentru anul 2023, pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani, în mediu pe
țară constituie suma de 3165,10 de lei, sumă valabilă pentru Republica
Moldova.
Instanța de apel a considerat că, în condițiile actuale suma de 1600 de lei
lunar încasată pentru fiecare copil minor este una insuficientă în coraport cu
necesitățile copiilor una dintre care este adolescentă și nu le asigură acestora
condiții pentru un trai decent, de aceea a admis solicitarea reclamantei-apelante
de încasare a pensiei de întreținere în cuantum de1/3 din salariul și/sau din alte
venituri ale intimatului Radu Borozan dat fiind faptul că,la executarea unei
eventuale hotărâri va fi posibil,de calculat reieșind din salariul mediu pe
economie stabilit pe fiecare an (care este în creștere).
Instanța de apel a considerat că instanța de fond neîntemeiat nu a ținut
cont de faptul că 1/3 din salariul mediu este mult mai favorabil pentru
interesele copiilor.
3
De asemenea, instanța de apel a statuat asupra faptului că obligația de
întreținere a copiilor minori, aparține ambilor părinți. Aceasta nu este expresia
simplei împărțiri a cuantumului minim de întreținere stabilit de statistici.
Determinarea acesteia are loc în mod individual, cu luare în considerație a
tuturor factorilor de ordin obiectiv, astfel încât să corespundă asigurării
respectării principiului interesului superior al copilului.
Conform art.82 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se
compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.
Instanța de apel a concluzionat că taxa de stat pe marginea pretenției
privind încasarea pensiei de întreținere, de plata căreia în baza legii este scutită
reclamanta, urmează a fi încasată la bugetul de stat din contul pârâtului, astfel
încasând de la Radu Borozan în beneficiul statului taxa de stat care constituie
la caz sumă de 4537, 29 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 ianuarie 2025, Radu Borozan a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
acesteia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii de
menținere a hotărârii din 23 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești (
f.d. 87- 95).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că își întemeiază cererea în temeiul art.
432 alin. (1) lit. d) și c) din Codul de procedură civilă și anume hotărârea sau
decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces, cât și este
arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor.
Recurentul a menționat că, nu corespunde realității circumstanțele
invocate de către instanța de apel, precum că nu participă la întreținerea
copiilor săi. A susținut că a participat și participă în continuare la întreținerea
copiilor, personal a deschis două conturi bancare pe numele fetelor, lunar
transferând sume de bani pentru copii.
Recurentul este de opinia că instanța de apel neîntemeiat a admis cererea
de apel depusă de Aliona Borozan, deoarece nu este angajat în câmpul muncii,
câștigă bani și se întreține din munci ocazionale, nu are salariu constant.
De asemenea, recurentul a susținut că instanța de apel a examinat cauza
fără citarea sa.
La 19 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
recursului declarat de Radu Borozan, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a
acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
4
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la
materialele dosarului
Până la examinarea admisibilității recursului, intimata nu a făcut uz de
dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
5
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 12 noiembrie 2024. La 23 decembrie
2024, decizia motivată din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost
expediată, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului,
avocatului Victor Felișcan, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 80).
Astfel, cererea de recurs depusă de Radu Borozan, la 03 ianuarie 2025,
se consideră depus în termenul stabilit de lege.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența
temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către
instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Radu Borozan conține critici ce vizează simple nemulțumiri
subiective față de decizia instanței de apel, fără a evidenția erori de drept în
soluția instanței de apel.
6
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Cu referire la argumentul recurentului precum că instanța de apel nu l-
a înștiințat/citat, Completul de judecată îl consideră declarativ, or, din lucrările
dosarului rezultă că, la 10 octombrie 2024, instanța de apel a expediat, prin
intermediul poștei electronice, avocatului Victor Felișcan, ce reprezintă
interesele recurentului în baza mandatului seria MA nr. ****** din ******,
copia încheierii din 04 octombrie 2024 a Curți de Apel Bălți, potrivit căreia
s-a acceptat apelul, s-a intentat procesul în instanța de apel și s-a fixat ședința
de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare pentru 05 noiembrie 2024, ora
11:45, cât și copia cererii de apel ( f.d.12, 61). La 06 noiembrie 2025, avocatul
Victor Felișcan, în interesele lui Radu Borozan, a depus, prin intermediul
poștei electronice, cerere de reluare a procesului, pe care a solicitat-o să fie
examinată în ședința de judecată din 12 noiembrie 2024. Prin urmare,
avocatul recurentului, Victor Felișcan, a cunoscut despre ședințele de judecată
în instanța de apel din 05 noiembrie 2024 și 12 noiembrie 2024 (f.d. 68).
La caz, sunt aplicabile dispozițiile art. 75 alin. (4) din Codul de
procedură civilă, care statuează că actele procedurale efectuate de reprezentant
în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în
măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este
echivalentă culpei părții.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
7
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul depus de Radu Borozan, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Radu Borozan, împotriva deciziei
din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
8