ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.06.2025

2ra-8/25 — incasarea pensiei pentru intretinere a copilului

HOTĂRÂRE
18.06.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea pensiei pentru intretinere a copilului
Temei legal
temeiurile recursului
Citează această cauză
2ra-8/25 — incasarea pensiei pentru intretinere a copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Radu Borozan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Aliona Borozan împotriva lui Radu Borozan, privind încasarea pensiei pentru

întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-8/25

NR. PIGD 2-24017871-01-2ra-06012025-01)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură

civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Florești, jud. E. Marandici

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, D. Corolevschi, N. Chircu

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Radu

Borozan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

Dani, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Radu Borozan

privind încasarea pensiei pentru întreținere a copiilor minori.

Borozan la ******, fiind trecută în Registrul de stare civilă sub nr. ******, de

Primăria satului Racovăț, raionul Soroca. Din căsătorie au doi copii comuni

******, anul nașterii ****** și ******, anul nașterii ******.

căsătoria dintre Aliona Borozan și Radu Borozan a fost desfăcută, iar

domiciliul copiilor minori comuni ******și ******, a fost stabilit cu mama

lor.

întreținerea lor, iar pârâtul nu participă la educația copiilor, nu le acordă nici un

sprijin material, astfel încât, toate cheltuielile pentru întreținerea și educația

copiilor minori le suportă doar reclamanta, care sunt constituite din plăți pentru

mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte, taxele și materialele pentru școală, lecții

suplimentare, medicamente, ș.a.

copiilor, sarcina aceasta revenindu-i în exclusivitate reclamantei.

Moldova, dar este plecat în ******, unde lucrează de câțiva ani. Deși pârâtul

are venituri și ținând cont că activează pestele hotarele țării, nu acordă ajutor

financiar copiilor minori.

art. 74, art. 76 din Codul familiei și art. 82, art. 90, art. 96, art. 166-167 din

Codul de procedură civilă.

întreținerea copiilor minori Melina Borozan și Ramina Borozan în mărime de

1/3 din salariu și/sau din alte venituri din data depunerii cererii de chemare în

judecată.

1

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Borozan. S-a

încasat de la Radu Borozan, în beneficiul Alionei Borozan, pensia de

întreținere a copiilor minori: ******și ******, în mărime de 1600 de lei lunar,

pentru fiecare copil începând cu data depunerii acțiunii. S-a încasat de la Radu

Borozan, în beneficiul Alionei Borozan, cheltuielile pentru asistență juridică în

mărime de 3000 de lei. S-a încasat de la Radu Borozan, în beneficiul statului,

taxa de stat pe marginea pretenției privind încasarea pensiei de întreținere, în

mărime 1786 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ( f.d.

30, 36-38)

la 21 august 2024, apel motivat împotriva hotărârii din 23 aprilie 2024 a

Judecătoriei Soroca, sediul Florești, în motivare indicînd că în fapt, Borozan

Aliona a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Borozan Radu

privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori (f.d.35,53)

cererea de apel depusă de Aliona Borozan. S-a casat integral hotarârea din 23

aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu emiterea unei noi hotărîri

prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Borozan.

S-a încasat de la Radu Borozan, în beneficiul lui Aliona Borozan, pensia de

întreținere a copiilor minori ******și ******, în mărime de 1/3 cotă parte din

salariu sau din alte feluri de venituri, din data depunerii cererii de chemare în

judecată până la atingerea vârstei de 18 ani de fiecare copil sau până la

schimbarea situației părinților. S-a încasat de la Radu Borozan în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 4537, 29 de lei.

că, din căsătoria lui Aliona Borozan și Radu Borozan s-au născut copiii comuni

****** și ******, fapt confirmat prin copiile autentificate a certificatelor de

naștere (f.d.6-7).

a desfăcut căsătoria între Aliona Borozan și Borozan Radu, iar domiciliul

copiilor minori comuni a fost stabilit cu mama, Aliona Borozan (f.d.8).

părților și până în prezent, copiii minori locuiesc împreună cu reclamanta, fapt

care inclusiv nu a fost contestat de partea pârâtă în proces.

2

fată de copii indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă, care necesită sprijin

material,iar potrivit art.75, alin.(l) din Codul Familiei al RM pensia de

întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri

ale părinților în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 -pentru 2 copii și 1/2 -

pentru 3 și mai mulți copii.

copilului,reprezintă mesajul, fundamental al Convenției internaționale cu

privire la drepturile copilului,iar implementarea lui este o obligație de prim

ordin pentru statele membre care au ratificat-o.

vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, în toate acțiunile

care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială publice sau

private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau organele

legislative, interesele copilului vor prevala,iar,conform art.18 alin.(1) din

Convenție, statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii

principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru

creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și

asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz,

reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după

interesul superior al copilului.

Borozan și reprezentantul său au ridicat obiecții asupra cerinței de a fi încasată

pensia de întreținere pentru copiii minori ****** și ******, în mărime de 1/3

din salariul și/sau din alte venituri, recunoscând suma de 1600 de lei, reieșind

din informația eliberată de Biroul Național de Statistică, minimul de existență

pentru anul 2023, pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani, în mediu pe

țară constituie suma de 3165,10 de lei, sumă valabilă pentru Republica

Moldova.

lunar încasată pentru fiecare copil minor este una insuficientă în coraport cu

necesitățile copiilor una dintre care este adolescentă și nu le asigură acestora

condiții pentru un trai decent, de aceea a admis solicitarea reclamantei-apelante

de încasare a pensiei de întreținere în cuantum de1/3 din salariul și/sau din alte

venituri ale intimatului Radu Borozan dat fiind faptul că,la executarea unei

eventuale hotărâri va fi posibil,de calculat reieșind din salariul mediu pe

economie stabilit pe fiecare an (care este în creștere).

cont de faptul că 1/3 din salariul mediu este mult mai favorabil pentru

interesele copiilor.

3

întreținere a copiilor minori, aparține ambilor părinți. Aceasta nu este expresia

simplei împărțiri a cuantumului minim de întreținere stabilit de statistici.

Determinarea acesteia are loc în mod individual, cu luare în considerație a

tuturor factorilor de ordin obiectiv, astfel încât să corespundă asigurării

respectării principiului interesului superior al copilului.

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

privind încasarea pensiei de întreținere, de plata căreia în baza legii este scutită

reclamanta, urmează a fi încasată la bugetul de stat din contul pârâtului, astfel

încasând de la Radu Borozan în beneficiul statului taxa de stat care constituie

la caz sumă de 4537, 29 de lei.

deciziei din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii de

menținere a hotărârii din 23 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești (

f.d. 87- 95).

432 alin. (1) lit. d) și c) din Codul de procedură civilă și anume hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces, cât și este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

invocate de către instanța de apel, precum că nu participă la întreținerea

copiilor săi. A susținut că a participat și participă în continuare la întreținerea

copiilor, personal a deschis două conturi bancare pe numele fetelor, lunar

transferând sume de bani pentru copii.

de apel depusă de Aliona Borozan, deoarece nu este angajat în câmpul muncii,

câștigă bani și se întreține din munci ocazionale, nu are salariu constant.

fără citarea sa.

recursului declarat de Radu Borozan, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a

acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

4

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la

materialele dosarului

dreptul său procedural de a depune referință.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii

sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la

art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță

fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat

inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„ (1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca

fiind tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs

doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de

apel.”

5

„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile

prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă

adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat

dispozitivul deciziei în ședință publică la 12 noiembrie 2024. La 23 decembrie

2024, decizia motivată din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost

expediată, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului,

avocatului Victor Felișcan, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 80).

se consideră depus în termenul stabilit de lege.

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența

temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

recursul depus de Radu Borozan conține critici ce vizează simple nemulțumiri

subiective față de decizia instanței de apel, fără a evidenția erori de drept în

soluția instanței de apel.

6

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

a înștiințat/citat, Completul de judecată îl consideră declarativ, or, din lucrările

dosarului rezultă că, la 10 octombrie 2024, instanța de apel a expediat, prin

intermediul poștei electronice, avocatului Victor Felișcan, ce reprezintă

interesele recurentului în baza mandatului seria MA nr. ****** din ******,

copia încheierii din 04 octombrie 2024 a Curți de Apel Bălți, potrivit căreia

s-a acceptat apelul, s-a intentat procesul în instanța de apel și s-a fixat ședința

de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare pentru 05 noiembrie 2024, ora

11:45, cât și copia cererii de apel ( f.d.12, 61). La 06 noiembrie 2025, avocatul

Victor Felișcan, în interesele lui Radu Borozan, a depus, prin intermediul

poștei electronice, cerere de reluare a procesului, pe care a solicitat-o să fie

examinată în ședința de judecată din 12 noiembrie 2024. Prin urmare,

avocatul recurentului, Victor Felișcan, a cunoscut despre ședințele de judecată

în instanța de apel din 05 noiembrie 2024 și 12 noiembrie 2024 (f.d. 68).

procedură civilă, care statuează că actele procedurale efectuate de reprezentant

în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în

măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este

echivalentă culpei părții.

reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7

Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul depus de Radu Borozan, ca

fiind inadmisibil.

433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Declară inadmisibil recursul depus de Radu Borozan, împotriva deciziei

din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-05-26
0,97
2ra-8/25 — incasarea pensiei pentru intretinere a copiilor minori
ÎNCHEIERE cu privire la respingerea cererii de accelerare depusă de Aliona Borozan, reprezentată de avocata Corina Dani, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Borozan împotriva lui Radu Borozan, privin
CSJ 2024-09-11
0,94
2ra-625/24 — incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ivan Bujor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Pîzlea-Bujor împotriva lui Ivan Bujor, privind încasarea pensiei de întreținere
CSJ 2025-05-14
0,94
2ra-845/24 — încasarea pensiei de întretinere a copiilor minori
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Valeriu Luțic, reprezentat de avocatul Ruslan Dobrioglo, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Moldovanu împotriva lui Valeriu Lu
CSJ 2025-05-07
0,94
2r-73/25 — privind încasarea pensiei de întretinere a copilului minor
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de Alexandru Florența, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Florența împotriva lui Alexandru Florența privind încasarea pensiei de întreți
CSJ 2025-12-17
0,94
2ra-652/25 — incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor
Î N C H E I E R E privind inadmisibilitatea recursului în cauza civilă Tatiana Stati împotriva lui Ion Stati (încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor) acțiunea reconvențională Ion Stati împotriva Tatianei Stati, intervenient a
Sursă