2ra-652/25 — incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constitie temei de casare a acesteia
2ra-652/25 — incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Tatiana Stati împotriva lui Ion Stati
(încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor)
acțiunea reconvențională
Ion Stati împotriva Tatianei Stati, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Ciocana mun. Chișinău
(modificarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de
întreținere)
împotriva deciziei din 28 mai 2025 a Curții de Apel Centru
Dosarul nr: 2ra-652/25
Nr. PIGD 2-22077172-01-2ra-09092025
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. N. Lupașcu
Curtea de Apel Centru - jud. A. Panov, D. Corlăteanu, L. Bagrin
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat Ion Stati,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 1 iunie 2022, reclamanta Tatiana Stati, reprezentată de avocatul
Vladislav Jian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Ion Stati,
având ca obiect încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 22 iulie 2016 a încheiat
căsătoria cu pârâtul, înregistrată la OSC sectorul Centru, mun. Chișinău. Din
căsătorie au un copil minor, xxxx, născut la xxxx, aflat în întreținerea și grija ei.
Reclamanta a menționat că, începând cu momentul separării în fapt a
soților, pârâtul nu a contribuit la întreținerea minorului, părăsind domiciliul
familial la 11 mai 2021. Având în vedere că pârâtul este angajat oficial în funcția
de medic, reclamanta a solicitat obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere în
mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, conform prevederilor legale.
Reclamanta a subliniat că minorul se află în întreținerea sa exclusivă și că
acesta are nevoi speciale, situație ce impune suportarea unor cheltuieli
suplimentare pentru tratament și îngrijire.
La 12 iunie 2023, reprezentantul reclamantei a depus cerere de majorare a
pretențiilor, indicând că reclamanta suportă lunar cheltuieli pentru specialiști în
cuantum de 340 euro, solicitând obligarea pârâtului la plata 1/2 din aceste
cheltuieli, respectiv 170 euro lunar, sumă ce urmează a fi achitată pe lângă pensia
de întreținere stabilită proporțional cu veniturile pârâtului.
La 30 ianuarie 2023, în cadrul ședinței de judecată, avocatul Valeriu Pelin,
reprezentând interesele pârâtului Ion Stati, a înaintat acțiune reconvențională
împotriva Tatianei Stati, cu participarea Direcției pentru Protecția Drepturilor
Copilului sectorul Ciocana, mun. Chișinău, având ca obiect modificarea
domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reconvenționale, a indicat că prin hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 februarie 2022, părțile au divorțat, iar
domiciliul copilului minor a fost stabilit la mamă, Tatiana Stati. Susține că, la
1
momentul divorțului, părțile au convenit ca domiciliul minorului să fie determinat
cu mama, aceasta asumându-și obligația de a-i asigura îngrijirea și tratamentul
medical necesar.
A indicat că întreține o relație apropiată tată–fiu și participă activ la educația
minorului, în limita posibilităților oferite de reclamantă. A menționat că Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului a stabilit un program de întrevederi, iar în
timpul acestor vizite a observat că minorul nu ar fi îngrijit corespunzător.
În acest context, a solicită ca minorul xxxx, născut la xxxx, să fie transmis
la educația și întreținerea sa, invocând faptul că, fiind medic, poate monitoriza
zilnic starea de sănătate a copilului și poate asigura intervenția promptă la
specialiști atunci când este necesar.
Totodată, a susținut că solicitarea reclamantei privind încasarea pensiei de
întreținere nu reprezintă o garanție că aceste mijloace financiare vor fi utilizate
strict pentru întreținerea minorului.
În argumentarea pretențiilor, pârâtul-reclamant a invocat că reclamanta nu
ar asigura în mod adecvat îngrijirea copilului, ceea ce ar fi determinat înrăutățirea
stării de sănătate a acestuia. În temeiul art. 63 din Codul familiei și art. 166, 167,
172, 206 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a solicitat modificarea
domiciliului minorului, stabilirea acestuia cu tatăl, precum și încasarea de la
Tatiana Stati, în beneficiul său, a pensiei de întreținere pentru minorul xxxx, în
cuantum de 1100 lei lunar.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 5 decembrie 2023,
a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Stati. S-a
încasat de la Ion Stati, în beneficiul reclamantei, pensia de întreținere pentru
copilul minor xxxx, născut la xxxx, în cuantum de 1/4 din salariu și/sau alte
venituri, începând cu 1 iunie 2022 și până la atingerea majoratului. S-a încasat de
la Ion Stati în beneficiul reclamantei suma de 585 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată. În rest, cerințele acțiunii au fost respinse ca neîntemeiate.
Acțiunea reconvențională depusă de Ion Stati a fost respinsă ca
neîntemeiată. S-a încasat de la Ion Stati în beneficiul statului taxa de stat în sumă
de 837 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 2 ianuarie 2024, Ion Stati, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a
declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
din 5 decembrie 2023, Ulterior, la 20 mai 2024, acesta a depus apelul motivat,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și adoptarea unei noi hotărâri prin
care acțiunea reconvențională să fie admisă.
2
La 4 ianuarie 2024, Tatiana Stati, reprezentată de avocatul Vladislav Jian,
a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
din 5 decembrie 2023, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii și
adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. A menționat că
motivele de fapt și de drept vor fi prezentate ulterior, după luarea cunoștință de
hotărârea motivată, rezervându-și dreptul la apel suplimentar. Cerere de apel a fost
restituită prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2024, pentru
neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel stabilite în încheierea din 17 iulie 2024.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2025, a fost respinsă cererea
de apel declarată de Ion Stati, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, fiind
menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 5 decembrie 2023.
Instanța de apel a constatat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 16 februarie 2022, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, iar domiciliul
minorului xxxx, născut la xxxx, a fost stabilit cu mama. Ulterior, s-a constatat că
mama și copilul locuiau în Franța (Nice), revenind ocazional în Republica
Moldova, în timp ce Ion Stati locuia în mun. Chișinău, fiind angajat ca medic.
În aplicarea art. 63 și 64 din Codul familiei și a art. 19 din Convenția cu
privire la drepturile copilului, instanța de apel a reținut că la stabilirea sau
schimbarea domiciliului copilului criteriul determinant era interesul superior al
acestuia, ținându-se cont de legătura afectivă cu fiecare părinte, condițiile de viață
oferite și continuitatea mediului său de dezvoltare.
Colegiul a constatat că minorul xxxx este diagnosticat cu tulburare de
spectru autist, necesită terapie și îngrijire specială (inclusiv ABA), că majoritatea
timpului a locuit cu mama în Franța și că Tatiana Stati a suportat cheltuieli lunare
pentru specialiști în sumă de 340 euro, dovezile din dosar confirmând implicarea
ei activă în tratamentul și educația copilului.
Instanța de apel a apreciat că afirmațiile lui Ion Stati privind neglijarea
copilului și agravarea stării de sănătate sub îngrijirea mamei nu au fost susținute
de probe și că nu s-a demonstrat un comportament abuziv sau contrar interesului
superior al minorului din partea Tatianei Stati.
Instanța de apel a reținut că stabilirea domiciliului copilului cu mama nu îl
va priva pe Ion Stati de dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu
minorul, în condițiile legii, astfel că nu era afectat dreptul acestuia de a se implica
în viața copilului.
Cu referire la pensia de întreținere, instanța de apel a aplicat art. 74 –76 din
Codul familiei, reținând că pentru un copil minor cota de ¼ din salariu și/sau alte
venituri este conformă prevederilor legale și poate fi modificată doar în prezența
3
unor circumstanțe speciale dovedite. În cauză, Ion Stati este angajat, nu a
demonstrat venituri precare sau imposibilitatea de a achita pensia stabilită.
Colegiul a apreciat ca nefondate argumentele apelantului întemeiate pe
existența altor persoane aflate în întreținerea sa (un alt copil, soție invalid de gradul
II, copiii soției), reținând că recăsătorirea și obligațiile asumate ulterior nu puteau
diminua obligația legală de întreținere față de propriul copil biologic, mai ales în
contextul nevoilor speciale ale minorului.
Instanța de apel a subliniat că interesul superior al copilului prevalează
asupra intereselor patrimoniale ale părintelui și noii sale familii, iar pensia de
întreținere în cuantum de ¼ din venituri este justificată, în special având în vedere
diagnosticul de autism și cheltuielile suplimentare aferente terapiei și îngrijirii.
Referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 82, 90 și 94 din Codul
de procedură civilă, Colegiul a confirmat soluția instanței de fond de compensare
a acestora proporțional părții admise din acțiune, reținând că apelantul nu a
prezentat argumente sau probe apte să răstoarne această concluzie.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 9 septembrie 2025, Ion Stati a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 28 mai 2025, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei
spre rejudecare, cu examinarea completă a situației materiale a părinților și
stabilirea pensiei de întreținere proporțional cu veniturile reale ale părților.
În motivarea recursului, recurentul a susținut că decizia instanței de apel
este arbitrară, rezultând dintr-o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, fiind
adoptată cu aplicarea eronată a dispozițiilor art. 75 și 76 Codul familiei și fără o
evaluare completă și obiectivă a materialului probator.
Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că are în întreținere doi copii minori
și de situația sa materială, elemente care influențează în mod direct cuantumul
pensiei de întreținere. Totodată, s-a arătat că instanța a ignorat existența prestațiilor
sociale de care beneficiază mama minorului în Franța și nu a analizat posibilitatea
stabilirii pensiei într-o sumă fixă, conform art. 76 Codul familiei, deși veniturile
recurentului sunt fluctuante.
Recurentul a susținut că instanța de apel nu a examinat în mod complet și
efectiv probele privind implicarea sa în creșterea și educarea copilului și nici
eventualele impedimente create de mamă în menținerea relației părinte–copil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
4
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Centru a fost pronunțat în ședință
publică la 28 mai 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
participanților la proces la 22 iulie 2025 (f.d. 198, vol. I). Prin urmare, recursul
declarat de Ion Stati la 9 septembrie 2025 este considerat depus în termen (a se
vedea pct. 31).
În aprecierea recursului declarat de Ion Stati, Completul de judecată
constată că acesta este vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul
de procedură civilă. Deși recurentul a susținut că instanța de apel ar fi apreciat în
mod vădit nerezonabil probele administrate, acesta nu a indicat în mod concret
probele pretins denaturate, ignorate sau analizate eronat, și nici nu a demonstrat
existența vreunei încălcări a normelor de drept material ori procesual.
Analiza recursului relevă că acesta nu conține critici de drept, ci reia obiecții
de fapt deja examinate de instanța de apel. Recurentul își exprimă dezacordul față
de soluția pronunțată, fără a indica în ce mod instanța de apel ar fi încălcat normele
de drept material ori procedural, limitându-se la contestarea aprecierii probelor.
5
Instanța de apel a motivat decizia în mod complet și coerent, stabilind
pensia de întreținere în cuantum de 1/4 din venitul lunar al părintelui, conform art.
75 alin. (1) Codul familiei, cu respectarea principiului proporționalității dintre
necesitățile minorului și posibilitățile materiale ale părintelui obligat.
Susținerile recurentului privind existența unor venituri fluctuante ori
insuficiente nu sunt probate. Acesta nu a prezentat dovezi care să justifice aplicarea
art. 76 Codul familiei, prin stabilirea unei sume fixe. La fel, existența altor copii
majori, nu constituie temei pentru diminuarea obligației legale de plată a pensiei
de întreținere, întrucât obligațiile asumate ulterior nu pot afecta obligația legală
imperativă prevăzută de art. 74 Codul familiei.
Din actele medicale depuse la dosar rezultă că minorul este diagnosticat cu
tulburări din spectrul autist și necesită intervenții terapeutice complexe și continue,
circumstanțe care justifică menținerea obligației de întreținere stabilite de instanța
de apel.
Astfel, recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față
de soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să
încadreze recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă,
ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Stati.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6