2ra-652/25 — Încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

La 1 iunie 2022, reclamanta Tatiana Stati, reprezentată de avocatul Vladislav Jian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Ion Stati, având ca obiect încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 22 iulie 2016 a încheiat căsătoria cu pârâtul, înregistrată la OSC sectorul Centru, mun. Chișinău. Din căsătorie au un copil minor, xxxx, născut la xxxx, aflat în întreținerea și grija ei.

Reclamanta a menționat că, începând cu momentul separării în fapt a soților, pârâtul nu a contribuit la întreținerea minorului, părăsind domiciliul familial la 11 mai 2021. Având în vedere că pârâtul este angajat oficial în funcția de medic, reclamanta a solicitat obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, conform prevederilor legale.

Reclamanta a subliniat că minorul se află în întreținerea sa exclusivă și că acesta are nevoi speciale, situație ce impune suportarea unor cheltuieli suplimentare pentru tratament și îngrijire.

La 12 iunie 2023, reprezentantul reclamantei a depus cerere de majorare a pretențiilor, indicând că reclamanta suportă lunar cheltuieli pentru specialiști în cuantum de 340 euro, solicitând obligarea pârâtului la plata 1/2 din aceste cheltuieli, respectiv 170 euro lunar, sumă ce urmează a fi achitată pe lângă pensia de întreținere stabilită proporțional cu veniturile pârâtului.

La 30 ianuarie 2023, în cadrul ședinței de judecată, avocatul Valeriu Pelin, reprezentând interesele pârâtului Ion Stati, a înaintat acțiune reconvențională împotriva Tatianei Stati, cu participarea Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Ciocana, mun. Chișinău, având ca obiect modificarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale, a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 februarie 2022, părțile au divorțat, iar domiciliul copilului minor a fost stabilit la mamă, Tatiana Stati. Susține că, la 1 momentul divorțului, părțile au convenit ca domiciliul minorului să fie determinat cu mama, aceasta asumându-și obligația de a-i asigura îngrijirea și tratamentul medical necesar.

A indicat că întreține o relație apropiată tată–fiu și participă activ la educația minorului, în limita posibilităților oferite de reclamantă. A menționat că Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului a stabilit un program de întrevederi, iar în timpul acestor vizite a observat că minorul nu ar fi îngrijit corespunzător.

În acest context, a solicită ca minorul xxxx, născut la xxxx, să fie transmis la educația și întreținerea sa, invocând faptul că, fiind medic, poate monitoriza zilnic starea de sănătate a copilului și poate asigura intervenția promptă la specialiști atunci când este necesar.

Totodată, a susținut că solicitarea reclamantei privind încasarea pensiei de întreținere nu reprezintă o garanție că aceste mijloace financiare vor fi utilizate strict pentru întreținerea minorului.

În argumentarea pretențiilor, pârâtul-reclamant a invocat că reclamanta nu ar asigura în mod adecvat îngrijirea copilului, ceea ce ar fi determinat înrăutățirea stării de sănătate a acestuia. În temeiul art. 63 din Codul familiei și art. 166, 167, 172, 206 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a solicitat modificarea domiciliului minorului, stabilirea acestuia cu tatăl, precum și încasarea de la Tatiana Stati, în beneficiul său, a pensiei de întreținere pentru minorul xxxx, în cuantum de 1100 lei lunar.

Acțiunea reconvențională depusă de Ion Stati a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ion Stati în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 837 lei.

La 4 ianuarie 2024, Tatiana Stati, reprezentată de avocatul Vladislav Jian, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 5 decembrie 2023, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii și adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. A menționat că motivele de fapt și de drept vor fi prezentate ulterior, după luarea cunoștință de hotărârea motivată, rezervându-și dreptul la apel suplimentar. Cerere de apel a fost restituită prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2024, pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel stabilite în încheierea din 17 iulie 2024.

Instanța de apel a constatat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 februarie 2022, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, iar domiciliul minorului xxxx, născut la xxxx, a fost stabilit cu mama. Ulterior, s-a constatat că mama și copilul locuiau în Franța (Nice), revenind ocazional în Republica Moldova, în timp ce Ion Stati locuia în mun. Chișinău, fiind angajat ca medic.

În aplicarea art. 63 și 64 din Codul familiei și a art. 19 din Convenția cu privire la drepturile copilului, instanța de apel a reținut că la stabilirea sau schimbarea domiciliului copilului criteriul determinant era interesul superior al acestuia, ținându-se cont de legătura afectivă cu fiecare părinte, condițiile de viață oferite și continuitatea mediului său de dezvoltare.

Colegiul a constatat că minorul xxxx este diagnosticat cu tulburare de spectru autist, necesită terapie și îngrijire specială (inclusiv ABA), că majoritatea timpului a locuit cu mama în Franța și că Tatiana Stati a suportat cheltuieli lunare pentru specialiști în sumă de 340 euro, dovezile din dosar confirmând implicarea ei activă în tratamentul și educația copilului.

Instanța de apel a apreciat că afirmațiile lui Ion Stati privind neglijarea copilului și agravarea stării de sănătate sub îngrijirea mamei nu au fost susținute de probe și că nu s-a demonstrat un comportament abuziv sau contrar interesului superior al minorului din partea Tatianei Stati.

Instanța de apel a reținut că stabilirea domiciliului copilului cu mama nu îl va priva pe Ion Stati de dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu minorul, în condițiile legii, astfel că nu era afectat dreptul acestuia de a se implica în viața copilului.

Cu referire la pensia de întreținere, instanța de apel a aplicat art. 74 –76 din Codul familiei, reținând că pentru un copil minor cota de ¼ din salariu și/sau alte venituri este conformă prevederilor legale și poate fi modificată doar în prezența 3 unor circumstanțe speciale dovedite. În cauză, Ion Stati este angajat, nu a demonstrat venituri precare sau imposibilitatea de a achita pensia stabilită.

Colegiul a apreciat ca nefondate argumentele apelantului întemeiate pe existența altor persoane aflate în întreținerea sa (un alt copil, soție invalid de gradul II, copiii soției), reținând că recăsătorirea și obligațiile asumate ulterior nu puteau diminua obligația legală de întreținere față de propriul copil biologic, mai ales în contextul nevoilor speciale ale minorului.

Instanța de apel a subliniat că interesul superior al copilului prevalează asupra intereselor patrimoniale ale părintelui și noii sale familii, iar pensia de întreținere în cuantum de ¼ din venituri este justificată, în special având în vedere diagnosticul de autism și cheltuielile suplimentare aferente terapiei și îngrijirii.

Referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 82, 90 și 94 din Codul de procedură civilă, Colegiul a confirmat soluția instanței de fond de compensare a acestora proporțional părții admise din acțiune, reținând că apelantul nu a prezentat argumente sau probe apte să răstoarne această concluzie.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că decizia instanței de apel este arbitrară, rezultând dintr-o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, fiind adoptată cu aplicarea eronată a dispozițiilor art. 75 și 76 Codul familiei și fără o evaluare completă și obiectivă a materialului probator.

Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că are în întreținere doi copii minori și de situația sa materială, elemente care influențează în mod direct cuantumul pensiei de întreținere. Totodată, s-a arătat că instanța a ignorat existența prestațiilor sociale de care beneficiază mama minorului în Franța și nu a analizat posibilitatea stabilirii pensiei într-o sumă fixă, conform art. 76 Codul familiei, deși veniturile recurentului sunt fluctuante.

Recurentul a susținut că instanța de apel nu a examinat în mod complet și efectiv probele privind implicarea sa în creșterea și educarea copilului și nici eventualele impedimente create de mamă în menținerea relației părinte–copil.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În aprecierea recursului declarat de Ion Stati, Completul de judecată constată că acesta este vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Deși recurentul a susținut că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate, acesta nu a indicat în mod concret probele pretins denaturate, ignorate sau analizate eronat, și nici nu a demonstrat existența vreunei încălcări a normelor de drept material ori procesual.

Analiza recursului relevă că acesta nu conține critici de drept, ci reia obiecții de fapt deja examinate de instanța de apel. Recurentul își exprimă dezacordul față de soluția pronunțată, fără a indica în ce mod instanța de apel ar fi încălcat normele de drept material ori procedural, limitându-se la contestarea aprecierii probelor. 5

Instanța de apel a motivat decizia în mod complet și coerent, stabilind pensia de întreținere în cuantum de 1/4 din venitul lunar al părintelui, conform art. 75 alin. (1) Codul familiei, cu respectarea principiului proporționalității dintre necesitățile minorului și posibilitățile materiale ale părintelui obligat.

Susținerile recurentului privind existența unor venituri fluctuante ori insuficiente nu sunt probate. Acesta nu a prezentat dovezi care să justifice aplicarea art. 76 Codul familiei, prin stabilirea unei sume fixe. La fel, existența altor copii majori, nu constituie temei pentru diminuarea obligației legale de plată a pensiei de întreținere, întrucât obligațiile asumate ulterior nu pot afecta obligația legală imperativă prevăzută de art. 74 Codul familiei.

Din actele medicale depuse la dosar rezultă că minorul este diagnosticat cu tulburări din spectrul autist și necesită intervenții terapeutice complexe și continue, circumstanțe care justifică menținerea obligației de întreținere stabilite de instanța de apel.

Astfel, recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Stati. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6