2ra-492/24 — cu privire la încasarea pensiei pentru întretinerea sotiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea pensiei pentru întretinerea sotiei
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-492/24 — cu privire la încasarea pensiei pentru întretinerea sotiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Adela Stati,
reprezentată de avocata Elena Vlas,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Adela Stati împotriva lui Eugeniu Stati cu privire la încasarea pensiei pentru
întreținerea soției,
împotriva deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-492/24
NR. PIGD 2-23031107-01-2ra-03062024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Drochia, sediul Central: jud. L. Grădinari
Curtea de Apel Bălți: jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Adela Stati, reprezentată de avocata Elena Vlas,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 februarie 2023, Adela Stati a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Eugeniu Stati cu privire la încasarea pensiei pentru
întreținerea soției (f. d. 4-5).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Adela Stati a
indicat că la 14 septembrie 2021 a înregistrat căsătoria cu pârâtul Eugeniu
Stati. Din relația de căsătorie au un copil comun XXXXX, născută la
XXXXX, care se află la educația și întreținerea sa.
A susținut că, relațiile familiale au devenit tensionate de mai mult timp.
A încercat pe cale amiabilă soluționarea divergențelor apărute, iar din cauza
viziunilor diferite rezolvarea acestora nu s-a soldat cu succes. Căsătoria și
viața în comun cu pârâtul a eșuat din motivul că părțile au caractere și păreri
diferite.
Din luna noiembrie 2021, Adela Stati a fost nevoită să plece de la pârât
din s. Dobrogea, r-nul Sîngerei.
De la plecarea sa și până în prezent, pârâtul Eugeniu Stati nu acordă
ajutor material, manifestă atitudine rezervată față de creșterea, educarea și
supravegherea copilului, sarcina aceasta revenind în exclusivitate
reclamantei.
A indicat reclamanta că, în prezent situația materială a sa este
nesatisfăcătoare, se află în concediu de maternitate, iar copilul crește și
întreținerea lui necesită tot mai multe surse financiare. Sursele financiare pe
care le câștigă ocazional sunt insuficiente, iar pârâtul are o situație materială
mult mai favorabilă, este încadrat în câmpul muncii, fiind angajat în calitate
de electrician la SRL „Gebauer Griller” mun. Bălți cu un salariu aproximativ
de 10 000 - 12 000 de lei lunar.
1
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 82, 84 din Codul familiei, art. 5-6, 166-168, 256 din Codul de procedură
civilă.
Reclamanta Adela Stati a solicitat încasarea de la Eugeniu Stati în
beneficiul său a pensiei pentru întreținerea soției pe parcursul aflării în
concediu de maternitate pentru îngrijirea copilului minor XXXXX, născută
la XXXXX, timp de 3 ani după naștere, în mărime de 1 000 de lei lunar.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 iulie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Adela Stati.
S-a încasat de la Eugeniu Stati în beneficiul Adelei Stati pensia pentru
întreținerea soției pe parcursul aflării în concediu de maternitate în mărime
fixă de 800 de lei lunar, începând cu data de 28 februarie 2023, pînă la
împlinirea copilului XXXXX, născută la XXXXX, a vârstei de trei ani sau a
schimbării situației materiale ale părților. S-a încasat de la Eugeniu Stati în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 288 de lei (f. d. 51, 55-57).
În susținerea soluției adoptate, instanța de fond a constatat că copilul
minor XXXXX, domiciliază și este la educația permanentă a mamei.
În contextul dat, prima instanță a ajuns la concluzia de a pune în
sarcina pârâtului Eugeniu Stati achitarea parțială a sumei revendicate de către
reclamată pentru pensie de întreținere a soției Adela Stati pe parcursul aflării
în concediu de maternitate în mărime fixă de 800 de lei lunar, începând cu
data de adresării cererii de chemare în judecată - 28 februarie 2023, până la
împlinirea copilului XXXXX, născută la XXXXX, a vârstei de trei ani sau a
schimbării situației materiale ale părților.
Instanța de fond a considerat exagerat cuantumul solicitat în mărime
de 1 000 de lei pentru întreținerea soției.
Cu referire la acest aspect, instanța de fond a subliniat că la stabilirea
mărimii sumei bănești fixe încasate, s-a ținut cont de starea materială și
familială a părților și de alte circumstanțe, pârâtul fiind obligat prin hotărâre
judecătorească să achite și pensia pentru întreținerea copilului minor. Iar alte
probe care ar confirma că pârâtul este încadrat în câmpul muncii și dispune
2
de un venit regulat, stabil pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotarele
țării, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau alte
venituri ale sale, de către instanță nu au fost reținute.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 august 2023, Eugeniu Stati a declarat apel nemotivat (f. d. 61),
împotriva hotărârii din 11 iulie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
iar la 10 octombrie 2023 a declarat apel motivat, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii
de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Adela Stati
(f. d. 78-78-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost admis
apelul declarat de Eugeniu Stati, casată hotărârea din 11 iulie 2023 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central și emisă o nouă hotărâre prin care:
cererea de chemare în judecată depusă de Adela Stati a fost respinsă, ca fiind
neîntemeiată (f. d. 94, 95-100).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța
de fond incorect a apreciat situația de facto, încasând pensia pentru
întreținerea soției ocupată cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după
nașterea acestuia în mărime fixă de 800 de lei lunar din contul lui Eugeniu
Stati în beneficiul Adelei Stati, or, în cadrul ședințelor de judecată de către
reclamanta/intimată nu au fost prezentate careva probe/confirmări care ar
demonstra precum că ultima are starea materială ca una nefavorabilă, că are
un venit propriu insuficient, iar pârâtul/apelant are posibilitatea să achite
această pensie de întreținere.
Reieșind din prevederile art. 83, 84 din Codul de procedură civilă,
instanța de apel a ajuns la concluzia că la stabilirea sumei pensiei de
întreținere, se ține cont de situația materială și familială a soților (foștilor
soți), de alte circumstanțe. Astfel, pensia de întreținere se va încasa în
beneficiul persoanelor enumerate numai în cazul când acestea nu au un venit
propriu suficient, iar soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o
plătii.
3
Instanța de apel ca urmare a celor constatate, și având în vedere că
Adela Stati nu a prezentat probe privind situația materială dificilă, care să
demonstreze existența situației pretinsă de ea, a dispus respingerea cererii de
chemare în judecată depusă de Adela Stati cu privire la încasarea pensiei
pentru întreținerea soției.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 aprilie 2024, prin intermediul poștei electonice, Adela Stati,
reprezentată de avocata Elena Vlas, a declarat recurs împotriva deciziei din
01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin
care să fie menținută fără modificări hotărârea instanței de fond (f. d. 106-
109-verso).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Adela Stati, reprezentată de avocata
Elena Vlas, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă hotărârea sau
decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declarăîntermen de 2 luni de la data comunicăriihotărâriisau a
decizieiintegrale, dacălegea nu prevedealtfel.
(2) Termenul de 2 luniestetermen de decădereși nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
recurentei Adela Stati, și avocatei acesteia Elena Vlas, la 18 martie 2024,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d.
101) și prin extrasul din poșta electronică (f. d. 101-verso), iar cererea de
recurs au fost depusă la 16 aprilie 2024 (f. d. 106-109-verso).
Ulterior, în adresa părților a fost expediat copia recursului declarat de
Adela Stati, reprezentată de avocata Elena Vlas, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
4
corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la
materialele dosarului (f. d. 117), fiind recepționată de Eugeniu Stati la 06
decembrie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele
cauzei (f. d. 124).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Eugeniu Stati nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
5
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
6
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Adela Stati,
reprezentată de avocata Elena Vlas, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
7
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Adela Stati, reprezentată de
avocata Elena Vlas împotriva deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de Apel
Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
8