2ra-492/24 — cu privire la încasarea pensiei pentru întretinerea sotiei

La 28 februarie 2023, Adela Stati a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Stati cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea soției (f. d. 4-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Adela Stati a indicat că la 14 septembrie 2021 a înregistrat căsătoria cu pârâtul Eugeniu Stati. Din relația de căsătorie au un copil comun XXXXX, născută la XXXXX, care se află la educația și întreținerea sa.

A susținut că, relațiile familiale au devenit tensionate de mai mult timp. A încercat pe cale amiabilă soluționarea divergențelor apărute, iar din cauza viziunilor diferite rezolvarea acestora nu s-a soldat cu succes. Căsătoria și viața în comun cu pârâtul a eșuat din motivul că părțile au caractere și păreri diferite.

Din luna noiembrie 2021, Adela Stati a fost nevoită să plece de la pârât din s. Dobrogea, r-nul Sîngerei.

De la plecarea sa și până în prezent, pârâtul Eugeniu Stati nu acordă ajutor material, manifestă atitudine rezervată față de creșterea, educarea și supravegherea copilului, sarcina aceasta revenind în exclusivitate reclamantei.

A indicat reclamanta că, în prezent situația materială a sa este nesatisfăcătoare, se află în concediu de maternitate, iar copilul crește și întreținerea lui necesită tot mai multe surse financiare. Sursele financiare pe care le câștigă ocazional sunt insuficiente, iar pârâtul are o situație materială mult mai favorabilă, este încadrat în câmpul muncii, fiind angajat în calitate de electrician la SRL „Gebauer Griller” mun. Bălți cu un salariu aproximativ de 10 000 - 12 000 de lei lunar. 1

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 82, 84 din Codul familiei, art. 5-6, 166-168, 256 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta Adela Stati a solicitat încasarea de la Eugeniu Stati în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea soției pe parcursul aflării în concediu de maternitate pentru îngrijirea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, timp de 3 ani după naștere, în mărime de 1 000 de lei lunar.

În susținerea soluției adoptate, instanța de fond a constatat că copilul minor XXXXX, domiciliază și este la educația permanentă a mamei.

În contextul dat, prima instanță a ajuns la concluzia de a pune în sarcina pârâtului Eugeniu Stati achitarea parțială a sumei revendicate de către reclamată pentru pensie de întreținere a soției Adela Stati pe parcursul aflării în concediu de maternitate în mărime fixă de 800 de lei lunar, începând cu data de adresării cererii de chemare în judecată - 28 februarie 2023, până la împlinirea copilului XXXXX, născută la XXXXX, a vârstei de trei ani sau a schimbării situației materiale ale părților.

Instanța de fond a considerat exagerat cuantumul solicitat în mărime de 1 000 de lei pentru întreținerea soției.

Cu referire la acest aspect, instanța de fond a subliniat că la stabilirea mărimii sumei bănești fixe încasate, s-a ținut cont de starea materială și familială a părților și de alte circumstanțe, pârâtul fiind obligat prin hotărâre judecătorească să achite și pensia pentru întreținerea copilului minor. Iar alte probe care ar confirma că pârâtul este încadrat în câmpul muncii și dispune 2 de un venit regulat, stabil pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotarele țării, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului și/sau alte venituri ale sale, de către instanță nu au fost reținute.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța de fond incorect a apreciat situația de facto, încasând pensia pentru întreținerea soției ocupată cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după nașterea acestuia în mărime fixă de 800 de lei lunar din contul lui Eugeniu Stati în beneficiul Adelei Stati, or, în cadrul ședințelor de judecată de către reclamanta/intimată nu au fost prezentate careva probe/confirmări care ar demonstra precum că ultima are starea materială ca una nefavorabilă, că are un venit propriu insuficient, iar pârâtul/apelant are posibilitatea să achite această pensie de întreținere.

Reieșind din prevederile art. 83, 84 din Codul de procedură civilă, instanța de apel a ajuns la concluzia că la stabilirea sumei pensiei de întreținere, se ține cont de situația materială și familială a soților (foștilor soți), de alte circumstanțe. Astfel, pensia de întreținere se va încasa în beneficiul persoanelor enumerate numai în cazul când acestea nu au un venit propriu suficient, iar soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o plătii. 3

Instanța de apel ca urmare a celor constatate, și având în vedere că Adela Stati nu a prezentat probe privind situația materială dificilă, care să demonstreze existența situației pretinsă de ea, a dispus respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Adela Stati cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea soției.

Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa recurentei Adela Stati, și avocatei acesteia Elena Vlas, la 18 martie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 101) și prin extrasul din poșta electronică (f. d. 101-verso), iar cererea de recurs au fost depusă la 16 aprilie 2024 (f. d. 106-109-verso).

Ulterior, în adresa părților a fost expediat copia recursului declarat de Adela Stati, reprezentată de avocata Elena Vlas, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii 4 corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 117), fiind recepționată de Eugeniu Stati la 06 decembrie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 124).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Eugeniu Stati nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea 6 pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 47. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Adela Stati, reprezentată de avocata Elena Vlas, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. 7 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Adela Stati, reprezentată de avocata Elena Vlas împotriva deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni 8