2ra-649/24 — Modificarea cuantumului pensiei de întreținere

La 19 ianuarie 2023, Aliona Rotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Rotari, cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, în perioada anilor ******* a fost căsătorită cu pârâtul, Alexandr Rotari.

Din căsătorie au doi copii comuni minori: *******, anul nașterii *******, și *******, anul nașterii *******.

Prin hotărârea din 25 martie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a dispus încasarea de la Alexandr Rotari în beneficiul Alionei Rotari a pensiei de întreținere a copilului *******, în sumă bănească fixă în mărime de 1200 de lei și *******, în sumă bănească fixă în mărime de 1000 de lei, care urmează a fi plătită lunar, începând cu 13 ianuarie 2022. Pensia de întreținere este achitată până în luna decembrie 2022. La moment de creșterea copiilor se ocupă doar ea.

Reclamanta a menționat că pensia de întreținere stabilită anterior este sub minimul de existență pentru copii prezentată la moment de către BNS și nu acoperă cheltuielile de întreținere ale copiilor. Mai mult, prețurile de consum pentru produse și servicii s-au majorat. Pârâtul nu dorește să contribuie benevol și suplimentar la întreținerea copiilor, cu toate că lucrează permanent peste hotare și real are posibilitate să contribuie.

Având în vedere că la moment nu se cunosc veniturile pârâtului, reclamanta a considerat că pensia de întreținere urmează a fi calculată în sumă fixă achitată lunar.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova minimul de existență pentru un copil cu vârsta de la 1 la 6 în sem. I al anului 2022 constituie suma de 2094,30 de lei lunar, iar de la 7 la 17 în sem. I al anului 2022 constituie suma de 2732,10 de lei lunar. 1

Pornind de la premisa că părinții poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului și faptul că minimul de existență, dar și cheltuielile de întreținere a unui copil sunt mai mari, menținerea cuantumului stabilit anterior consideră că este nejustificat și contrar intereselor copiilor. Păstrarea cuantumului menționat, în condițiile în care copilului urmează a-i fi asigurate nu numai întreținerea, dar și crearea condițiilor pentru dezvoltarea multidisciplinară, ceea ce mărește sarcina părintelui în grija căruia se află copilul minor, este o situație inechitabilă.

Datele Biroului Național de Statistică privind minimul de existență a copilului minor nu constituie o normă legală imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/nivel minim de la care se pornește în stabilirea cuantumului pensiei de întreținere.

De asemenea, la 10 octombrie 2022, Biroul Național de Statistică a publicat informația privind evoluția prețurilor de consum în Republica Moldova, în luna septembrie 2022, potrivit căreia inflația anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 33.97%, inclusiv la: produse alimentare - 37,12%, mărfuri nealimentare - 22.42%; și servicii prestate populației cu 47,25%.

Prin urmare, la moment necesitățile materiale pentru a întreține un copil sunt mult mai mari comparativ cu datele Biroului Național de Statistică invocate supra, ținând cont de evoluția în creștere a prețurilor de consum și de faptul că minimul de existență prezentat este pentru sem. I anul 2022.

Astfel, pentru asigurarea unui nivel de trai suficient copiilor minori consideră că de la pârât urmează a fi încasată lunar suma de 2000 de lei pentru fiica ******* și 1500 de lei pentru fiul *******, pensie de întreținere ceea ce ar acoperi necesitățile lunare de întreținere ale copiilor.

În drept, reclamanta a invocat art. 58, art. 60, art. 74, art. 76 și art.110 din Codul familiei, art.48 alin. 2 lit. d) din Constituția Republicii Moldova, art.18 alin.1 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului.

Aliona Rotari a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea din 25 martie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, încasarea de la Alexandr Rotari în beneficiul Alionei Rotari a pensiei de întreținere pentru copii minori ******* în sumă fixă de 2000 de lei, iar pentru ******* în sumă fixă de 1500 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 3 mai 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Rotari. S-a majorat cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea nr. 2-66/2022 din 25 martie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești. S-a încasat de la Rotari Alexandr în beneficiul Alionei Rotari pensia de întreținere a copiilor minori comuni: *******, într-o sumă bănească fixă în mărime de 1550 de lei și *******, într-o sumă bănească fixă în mărime de 1150 de lei, care urmează a fi plătite lunar, începând cu 19 ianuarie 2023 până la atingerea majoratului copiilor minori sau schimbarea situației materiale ale părților. S-a anulat titlul executoriu nr. 2-66/2022 (PIGD: 2-2004537-09-2- 13012022) eliberat în baza hotărârii din 25 martie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, prin care s-a încasat de la Alexandr Rotari în beneficiul Alionei Rotari pensia de întreținere a copiilor comuni minori: *******, într-o sumă bănească fixă în mărime de 1200 de lei și *******, într-o sumă bănească fixă în mărime de 1000 de lei, care urmează a fi plătite lunar, începând cu 13 ianuarie 2022 până la atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de la Alexandr Rotari în beneficiul Alionei Rotari, prin compensare cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1500 de lei. În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. S-a încasat de la Alexandr Rotari în bugetul de stat suma de 180 de lei cu titlu de taxa de stat de plata căreia reclamanta a fost scutită de drept la depunerea acțiunii în judecată ( f.d. 28, 36-38).

La 13 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Aliona Rotari a declarat apel incident împotriva hotărârii din 3 mai 2023 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, admiterea apelului, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral și compensarea cheltuielilor de judecată ( f.d. 67-69). 3

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în acțiunea civilă Aliona Rotari a invocat că suma de 1200 de lei pentru fiica ******* și suma de 1000 de lei pentru fiul *******, achitată de Alexandr Rotari cu titlu de pensie sunt insuficiente pentru întreținerea copiilor minori și sunt sub minimul de existență, în contextul majorării prețurilor și creșterii inflației.

Potrivit practicii judiciare unificate, în cazul litigiilor privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, se va lua în considerare, ca circumstanță stabilită, informația prezentată de Biroul Național de Statistică despre valoarea minimului de existență pentru un copil.

Din actele cauzei rezultă că, la momentul pronunțării hotărârii primei instanțe copiii *******, născută la ******* avea vârsta de *******, iar *******, născut la ******* avea *******.

Potrivit Biroului Național de Statistică în semestrul II din anul 2022 minimul de existență în republică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani a constituit 2300,40 de lei, iar pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani în aceiași perioadă a constituit 3045,1 de lei, din ce rezultă că fiecare părinte ar trebui să contribuie la întreținerea unui copil cu vârsta între 1-6 ani cu minim 1150 de lei, iar pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani ar trebui să contribuie cu minim 1522,55 de lei.

Analizând datele statistice privind minimul de existență, este evident că cuantumul acestuia este în permanentă creștere de la o perioadă la alta și, raportat la speță, implică cheltuieli mai mari pentru asigurarea nivelului minim pentru întreținerea copiilor minori, ceea ce constituie circumstanța determinantă pentru modificarea cuantumului pensiei de întreținere în sensul majorării acestuia.

Din acest considerent, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe privind majorarea cuantumului pensiei de întreținere 4 pentru *******, de la 1200 de lei la 1550 de lei și pentru *******, de la 1000 de lei la 1150 de lei.

Totodată, instanța de apel a constatat că prima instanță, majorând cuantumul pensiei de întreținere pentru copiii minori, eronat a dispus anularea titlului executoriu nr. 2-66/2022 din 25 martie 2022, eliberat de Judecătoria Bălți, sediul Fălești.

Instanța de apel a accentuat că documentul executoriu poate fi definit ca unicul act, în temeiul căruia este intentată și desfășurată procedura de executare silită. Prin caracterul său, documentul executoriu constituie un act de executare instantanee, directă și materială. Natura juridică a documentului executoriu îi stabilește un caracter nominal, ce conferă drepturi doar pentru titularul înscris în conținut și nu purtătorului.

Din perspectiva procesuală, acesta reprezintă temeiul de declanșare a procedurii de executare, autorizând astfel executorul judecătoresc să purceadă la acțiunile de executare silită. Concomitent, latura materială a utilității documentului executoriu este formată din conținutul drepturilor creditorului, la care acesta este îndreptățit de a pretinde. Urmează a fi evidențiat că documentul executoriu este un act unic, care reprezintă singurul titlu de executare silită a obligației civile. Astfel, titlul executoriu constituie un act juridic susceptibil de a produce efecte, care să determine drepturi sau să elibereze de obligații.

Instanța de apel a remarcat faptul că, în hotărârea emisă în prezenta cauză s-a majorat cuantumul pensiei de întreținere, act procesual prevăzut de art.110 din Codul familiei, iar prin dispoziția primei instanțe privind anularea titlului executoriu se aduce atingere drepturilor și intereselor creditorului, or, hotărârea judecătorească n-a fost anulată, astfel că debitorul are în continuare obligația de plată a pensiei de întreținere a copiilor minori.

Din acest raționament, instanța de judecată a ajuns la concluzia că hotărârea primei instanțe în latura anulării titlului executoriu nr. 2-66/2022 din 25 martie 2022 urmează a fi casată.

Cu referire la argumentul lui Alexandr Rotari privind necesitatea casării hotărârii cu restituirea cauzei la rejudecare în temeiul dispozițiilor art.388 lit. d) Cod de procedură civilă, instanța de apel a stabilit că, prin încheierea din 19 ianuarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a acceptat spre examinare cererea de chemare în judecată, s-a stabilit ședința de judecată pentru 15 martie 2023 ora 10.30. Copia încheierii și a cererii de chemare în judecată cu anexe, expediate de către prima instanță în adresa pârâtului Alexandr Rotari a fost restituită cu mențiunea ÎS Poșta Moldovei „plecat” (f.d.19, 21, 22). 5

În ședința de judecată din 15 martie 2023, instanța a considerat imposibilă examinarea cauzei în lipsa dovezii de citare legală a pârâtului și la cererea reprezentantului reclamantei, Aliona Rotari, avocatul Igor Matachi a dispus citarea publică a pârâtului într-un ziar republican de răspândire largă; ședința s-a amânat pentru 3 mai 2023 ora 09.30. Citația a fost publicată în ziarul „Dreptul” ediția nr.12 (943) din 24 martie 2023.

La acest aspect, instanța de apel a reținut dispozițiile art.108 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia dacă locul de aflare a pârâtului nu este cunoscut și reclamantul dă asigurări că, deși a făcut tot posibilul, nu a reușit să afle domiciliul acestuia, președintele instanței dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră citare legală.

Astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a dispus examinarea cauzei în lipsa pârâtului, fiind stabilit că Alexandr Rotari a fost citat la adresa de domiciliu, care este menționată și în cererea de apel, la care au fost recepționate citațiile instanței de apel, la fel, a fost citat și public. Astfel, dânsul, în cazul lipsei temporare de la domiciliu, urma să se asigure de recepționarea corespondenței.

La 08 aprilie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Igor Coban, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. 6

Până la examinarea admisibilității recursului, intimata nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 7 (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Igor Coban, la 27 mai 2024, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 8

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că cererea de recurs depusă de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Igor Coban, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 9

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Igor Coban, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alexandr Rotari, reprezentat de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 10 11