2ra-708/24 — incasarea pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei de intretinere
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-708/24 — incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Adrian Onceanu,
reprezentat de avocatul Ion Țurcanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Adrian Onceanu împotriva lui Andrei Onceanu, cu privire la încasarea pensiei
de întreținere,
împotriva deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-708/24
NR PIGD 2-23067352-01-2ra-12062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. S. Dubceac
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Adrian
Onceanu, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 mai 2023, Adrian Onceanu, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Onceanu, cu privire
la încasarea pensiei de întreținere.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că
pârâtul este tatăl lui. Din 2011, pârâtul a părăsit familia și și-a creat o nouă
familie. În prezent, ******locuiește cu mama Rudeanu Elena și sora sa mai
mică.
Potrivit hotărîrii Judecătoriei Bălți, sediul Central, pârâtul a achitat
pensia de întreținere în mărime de 1300 de lei lunar până la atingerea
majoratului, iar la 19 aprilie 2023, ****** a atins majoratul, și în prezent este
elev în clasa ****** a Liceului Teoretic „George Coșbuc”, fiind impus de
situație să-și finiseze studiile liceale, nu se poate încadra în câmpul muncii și
nu se poate întreține desinestătător, având nevoie de ajutorul părinților.
A susținut că, pentru întocmirea cererii și reprezentare în judecată
reclamantul s-a adresat la oficiul CNAJGS pentru acordarea asistenței juridice
garantate de stat, însă i-a fost refuzat, fapt ce l-a impus să apeleze la ajutorul
mamei pentru angajarea unui avocat.
Reclamantul a solicitat încasarea de la Andrei Onceanu în beneficiul lui
Adrian Onceanu a pensiei de întreținere conform art. 78 din Codul familiei în
mărime de 2500 de lei lunar până la absolvirea liceului, precum și încasarea în
beneficiul lui Adrian Onceanu a cheltuielilor de judecată în mărime de 2500
de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 august 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de ******, reprezentat de
avocatul Ion Țurcanu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 15 septembrie 2023, ******, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, a
depus cerere de apel nemotivată, iar la 28 noiembrie 2023 a depus cerere de
apel motivată împotriva hotărârii din 30 august 2023 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, solicitând admiterea cererea de apel, casarea hotărârii, cu
1
pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de ******, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, și s-a
menținut hotărârea din 30 august 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că
reclamantul/apelantul ******, născută la ******, este fiul pârâtului Andrei
Onceanu, fapt ce se confirmă prin certificatul de naștere seria nr. ******
(f.d.4).
Potrivit certificatului de divorț, căsătoria între Andrei Onceanu și Elena
Onceanu (Rudeanu) a fost desfăcută la data de ****** (f.d.14).
Potrivit hotărârilor judecătorești din 08 octombrie 2019 și 01 iunie 2022,
a fost modificată și încasată din contul lui Andrei Onceanu în beneficiul Elenei
Rudeanu pensia de întreținere a copiilor minori ****** și ****** până la
atingerea majorului de către copii. (f.d.9-11).
****** a atins majoratul la data de ******, iar potrivit adeverinței
eliberate de Liceul Teoretic „George Coșbuc” acesta este elev la Liceului
Teoretic „George Coșbuc” în clasa ****** (f.d.6).
Instanța de apel a reținut dispozițiile art.78 alin.(1) din Codul familiei,
potrivit căruia părinții sînt obligați să-și întrețină copiii majori inapți de muncă
care necesită sprijin material și a constatat că instanța de fond corect și
întemeiat a stabilit lipsa temeiurilor de încasare a pensiei de întreținere în
beneficiul lui ****** de la tatăl acestuia Andrei Onceanu. Or, pentru ca o
persoană majoră să poată cere întreținere, ea trebuie să îndeplinească în mod
cumulativ două condiții, și anume: să fie inaptă de muncă și să necesite sprijin
material, adică să fie în stare de nevoie.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 iunie 2024, prin intermediul oficiului poștal, ******, reprezentat
de avocatul Ion Țurcanu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei 01
februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a menționat că art. 78 din Codul
familiei nu specifică noțiunea de copil major inapt de muncă, or, în
incapacitatea de a munci nu poate fi exprimată numai incapacitatea fizică, ci și
lipsa locurilor de muncă, iar statul asigură persoanele date cu indemnizații de
stat, în cazul din speță, imposibilitatea de a munci se exprimă prin dorința și
dreptul recurentului de a-și termina studiile liceale.
2
Totodată, a menționat că, conform pct. 28 din Regulamentul privind
modul de plată a pensiilor sociale de stat în sistemul public de pensii,
alocațiilor sociale de stat, alocațiilor lunare de stat, îndemnizațiilor, plăților
periodice capitalizate și suportului financiar, aprobat prin hotărîrea Guvernului
nr. 929 din 15 august 2006 (modificată prin HG 898 din 14 decembrie2020),
alocația pentru copii, în cazul decesului întreținătorului, se plătește integral
pînă la atingerea vârstei de 18 ani / elevilor și studenților instituțiilor de
învățământ secundar și superior, cu excepția învățământului cu frecvență
redusă - pînă la absolvirea instituției respective însă care nu depășesc vârsta de
23 ani.
Prin urmare, recurentul a susținut că instanța ar putea să-l considere ca
o persoană inaptă de muncă, pe perioada învățământului liceal, în caz contrar
povara întreținerii ar cădea numai pe umerii mamei cu care locuiește și îl pune
într-o situație inegală cu persoanele enumerate mai sus, or, statul își asumă
întreținerea acestei categorii de persoane, iar un părinte capabil de muncă este
eliberat de întreținerea propriului copil, in condițiile care acesta este elev.
La 28 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia recursului declarat de ******, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu,
creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul
din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a făcut uz de
dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
3
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 01 februarie 2024. La 19 aprilie 2024,
decizia motivată din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost expediată
reprezentantului recurentului, avocatului Ion Țurcanu, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică atașat la
materialele cauzei (f.d 59).
Astfel, cererea de recurs depusă de ******, reprezentat de avocatul Ion
Țurcanu, la 10 iunie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
4
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de ******, reprezentat de avocatul Ion Țurcanu, nu conține
argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă
exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește
condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici
temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
5
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de ******, reprezentat de
avocatul Ion Țurcanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de ******, reprezentat de avocatul
Ion Țurcanu, împotriva deciziei din 01 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
6