2r-151/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere

La 3 septembrie 2024, Tatiana Rotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Rotari cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

Prin hotărârea din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de Tatiana Rotari. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere și s-a încasat de la Mihail Rotari în beneficiul Tatianei Rotari pensia de întreținere pentru fiul Andrei Rotari, în sumă bănească fixă de 1 252,30 de lei/lunar, începând cu 3 septembrie 2024 și până la atingerea vârstei majoratului fiului Andrei. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere și s-a încasat de la Mihail Rotari în beneficiul Tatianei Rotari, pensia de întreținere pentru fiica Mihaela Rotari, în sumă bănească fixă de 1 611,45 de lei/lunar, începând cu 3 septembrie 2024 și până la atingerea vârstei majoratului fiicei Mihaela. S-a încasat de la Rotari Mihail în beneficiul statului, taxa de stat pe marginea pretenției privind încasarea pensiei de întreținere, în mărime de 5% din suma obligațiilor de plată pe 1 an, ceea ce constituie suma de 1 718,25 de lei. Hotărârea în partea privind încasarea pensiei de întreținere se execută imediat la expirarea termenului de 15 zile pentru executarea benevolă, calculate de la data pronunțării hotărârii.

La 6 decembrie 2024, Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Igor Craveț, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri.

Prin încheierea din 3 martie 2025 a Curții de Apel Nord, nu s-a dat curs apelului declarat de Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Igor Craveț, s-a acordat apelantului termen până la data de 14 martie 2025 inclusiv, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în original, taxei de timbru și a cererii de apel cu semnătură olografă sau omologată, în copii pentru toți participanții la proces, în care să fie indicată esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei 1 hotărârii contestate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului. S-a explicat apelantului că, dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul și locul stabilit, apelul nu va fi considerat depus și împreună cu toate documentele anexate va fi restituit.

Prin încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Nord a fost restituită cererea de apel declarată de Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Igor Craveț împotriva hotărârii din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

La 2 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Igor Craveț, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 martie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitînd admiterea acesteia, casarea integrală a încheierii cu dispunerea rejudecării, precum și repunerea în termenul legal pentru achitarea taxei de stat, a taxei de timbru, și prezentarea cererii de apel motivate.

În argumentarea recursului a indicat că încheierea instanței de apel din 3 martie 2025 a fost comunicată avocatului în dosarul de spam, fapt care a condus la imposibilitatea de a lua cunoștință cu aceasta în termen util.

A invocat prevederile art. 95 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și anume comunicarea actelor de procedură trebuie efectuată în mod corespunzător pentru a asigura exercitarea dreptului la apărare. Astfel, a fost în imposibilitate obiectivă de a achita taxa de stat și taxa de timbru.

A susținut că din moment ce nu a cunoscut despre încheierea instanței din 3 martie 2025, nu a fost în măsură să achite taxele aferente, ceea ce nu îi poate fi imputat subsemnatului. Art. 267 din Codul de procedură civilă permite repunerea în termen în cazuri justificate.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: 2 „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii”.

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor”.

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate”.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (2), (3) din Codul de procedură civilă: „Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului”.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”. 3

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului declarat, Completul de judecată consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele ce succed.

Completul de judecată atestă că la 6 decembrie 2024, Mihail Rotari reprezentat de avocatul Igor Craveț, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central (f.d.55).

Prin încheierea din 3 martie 2025 a Curții de Apel Nord nu s-a dat curs apelului declarat de Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Igor Craveț, s-a acordat apelantului termen până la data de 14 martie 2025 inclusiv, pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în original, taxei de timbru și a cererii de apel cu semnătură olografă sau omologată, în copii pentru toți participanții la proces, în care să fie indicată esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului. Totodată, s-a explicat apelantului că, dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul și locul stabilit, apelul nu va fi considerat depus și împreună cu toate documentele anexate va fi restituit (f.d.63-65).

La 4 martie 2025, copia încheierii din 3 martie 2025 a Curții de Apel Nord a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Igor Craveț, indicată ca adresă de contact în cererea de apel nemotivată (f.d.55) igorcravetavv@gmail.com, circumstanță ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului (f.d.66).

Completul de judecată relevă că confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei. Extrasul dat conține: datele de 4 identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a apelantului/recurentului lipsesc.

Acțiunile instanței de apel privind expedierea copiei încheierii din 3 martie 2025, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.

În termenul acordat de instanța de apel, Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Igor Craveț nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Nord, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, enunțate la pct. 16 al prezentei încheieri, întemeiat a dispus, prin încheierea din 24 martie 2025, restituirea apelului declarat de Mihail Rotari, reprezentat de avocatul Igor Craveț împotriva hotărârii din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central (f.d. 67- 70).

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, în rezultatul nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ). 5

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ și nu constituie temei de admitere a recursului. Or, omisiunea de verificare a corespondenței este imputabilă apelantului/recurentului/reprezentantului și nu reprezintă o încălcare de procedură admisă de instanța de apel. De altfel, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În atare circumstanțe, având în vedere faptul că încheierea din 24 martie 2025 a Curții de Apel Nord a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,