2r-370/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere
- Temei legal
- Restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanta de apel a respins cererea de repunere în termenul legal de declarare a apelului.
2r-370/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Ion Buga
reprezentat de avocata Tatiana Guțu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Romela Buga-Zasadnîi împotriva lui Ion Buga cu privire la
modificarea cuantumului pensiei de întreținere,
împotriva încheierii din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel
Nord,
(Dosarul nr. 2r-370/25
NR. PIGD 2-24074551-01-2r-08102025)
Restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar
instanța de apel a respins cererea de repunere în termenul legal de
declarare a apelului.
Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, jud. H. Craveț,
Curtea de Apel Nord, jud. E. Grumeza, N. Costaș, I. Parii,
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Ion Buga
reprezentat de avocata Tatiana Guțu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 08 iulie 2024, Romela Buga-Zasadnîi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Buga cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere.
Prin hotărârea din 01 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a
admis parțial acțiunea. S-a dispus de a încasa de la Ion Buga în beneficiul Romelei
Buga-Zasadnîi pensie pentru întreținerea copilului minor Daria Buga, în mărime
de 1/4 din salariu și/sau alte venituri, lunar, începând cu 08 iulie 2024 data
depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către
copil. S-a dispus de a încasa de la Ion Buga în contul statului taxa de stat pentru
pensia de întreținere în sumă de 150 lei, de la plata căreia reclamanta a fost scutită
la depunerea cererii de chemare în judecată prin efectul legii.
La 05 septembrie 2025, avocatul Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga, a
declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen a
cererii de apel, admiterea acesteia, casarea hotărârii contestate, cu remiterea cauzei
la rejudecare.
Prin încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins
cererea de repunere în termen și a fost restituită cererea de apel depusă de avocatul
Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga, împotriva hotărârii 01 august 2024 a
Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.
La 26 septembrie 2025, avocatul Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga a
depus cerere de recurs împotriva încheierii din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel
Nord, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea
unei decizii privind repunerea în termenul de apel și remiterea la rejudecare a
cauzei.
În susținerea recursului, recurentul a relevat caracterul nefondat al încheierii
contestate, subliniind că a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului,
invocând că depășirea acestuia nu i se datorează, întrucât nu a fost legal citat în
procesul de fond.
1
În esență, a arătat că citațiile și copia hotărârii au fost expediate unei alte
persoane cu același nume și prenume, în condițiile în care el se afla în afara
teritoriului Republicii Moldova, fapt confirmat prin datele Inspectoratului General
al Poliției de Frontieră. În consecință, necomunicarea legală a actelor de procedură
l-a lipsit de posibilitatea reală și efectivă de a exercita dreptul la apel, generând o
încălcare a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității
La 17 octombrie 2025, Romela Buga-Zasadnîi a depus referință la recursul
declarat și a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea încheierii. Suplimentar, a
enunțat că afirmațiile potrivit cărora d-nul Ion Buga nu ar fi primit citațiile și nu ar
fi avut cunoștință despre proces sunt neîntemeiate. De fapt, corespondența a fost
recepționată de mama acestuia, care a semnat pentru primirea actelor de procedură,
iar recurentul a fost informat cu privire la desfășurarea procesului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă stipulează:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
,,Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să
respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
,,Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
,,(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care
va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii
evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
2
,,Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege
ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
,,(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea
prevăzute de art.116.”
Art. 116 alin.(1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă:
,,(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit
în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat
dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care
a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului
de procedură.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în
termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
,,(3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se
comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
,,(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se
aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin
abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că Ion Buga reprezentat de avocata Tatiana
Guțu s-a conformat dispozițiilor art.425 Cod de procedură civilă, indicat la pct. 9,
și a declarat în termen recursul la 26 septembrie 2025, în condițiile în care a
recepționat copia încheierii din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord în aceeași
zi (f.d. 53).
Completul de judecată stabilește că prima instanță a examinat cauza civilă în
procedură contencioasă generală, potrivit normelor prevăzute de Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în
condițiile speței respective, termenul de declarare a apelului este de 30 zile, de la
data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Materialele cauzei civile atestă că prima instanță a expediat la adresa
pârâtului Ion Buga în r-nul Sîngerei, sat. Rădoaia, actele procedurale, în copie,
cererea de chemare în judecată depusă de Romela Buga-Zasadnîi, cu anexele,
precum și încheierea din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, prin
care a fost acceptată în procedură cererea de chemare în judecată (f.d. 10).
Dispozitivul hotărârii judecătorești, a fost pronunțat la 01 august 2024, fiind
public pe portalul instanțelor judecătorești.
În situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 01
august 2024, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, enunțat la
pct.12 al prezentei încheieri, termenul de contestare cu apel a început a curge din
ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești,
adică începând cu data de 02 august 2024, ultima zi a termenului fiind data de 02
septembrie 2024 (zi de luni).
Luând în considerație aspectele enunțate completul de judecată constată că
prima instanță și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de înștiințare a părții
în proces despre litigiul dedus judecății.
Cererea de apel împotriva hotărârii din 01 august 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul centru, a fost depusă de avocata Tatiana Guțu în interesele lui Ion
Buga la 05 septembrie 2025, fiind formulată concomitent și o solicitare de repunere
în termenul legal pentru declararea apelului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că avocata
Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga, drept temei pentru repunerea în termenul
legal pentru declararea apelului, a invocat faptul că despre hotărârea din 01 august
2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, apelantul a luat cunoștință abia la
mijlocul lunii august 2025, când executorul judecătoresc a informat-o pe mama
acestuia cu privire la majorarea pensiei de întreținere.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind juste
concluziile instanței de apel, precum că aceste alegații sunt neîntemeiate și nu
constituie temei de repunere în termen, or, prevederile art. 362 alin. (1) din Codul
4
de procedură civilă, enunțate la pct.15 al prezentei încheieri, nu condiționează
începerea curgerii termenului de declarare a apelului din momentul recepționării
dispozitivului hotărârii, ci din momentul pronunțării acestuia.
În acest sens, Curtea de Apel Nord, prin încheierea din 18 septembrie 2025,
corect a respins cererea de repunere în termenul legal de declarare a apelului și a
restituit cererea de apel depusă de avocata Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga
împotriva hotărârii din 01 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, ca fiind
depusă tardiv.
Totodată, instanța de recurs consideră întemeiat raționamentul instanței de
apel prin care a fost respins argumentul apelantului potrivit căruia semnătura din
avizul de recepție nu i-ar aparține, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 105
Cod de procedură civilă, în situația lipsei destinatarului de la domiciliu,
corespondența poate fi recepționată de un membru adult al familiei.
Instanța de recurs notează că omiterea termenului legal de declarare a
apelului nu poate fi imputat instanței de judecată, dat fiind faptul că în sensul art.
56 alin. (3) și 61 din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 20-21 al prezentei
încheieri, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin
impunerea unor termene limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi
lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității
raporturilor juridice.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
legiuitorul, prin stabilirea unui termen de declarare a apelului, a urmărit: asigurarea
celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare și fazele
facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea
persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut
de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei
instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea
pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade
suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea
cererii de apel.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 §
1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de
procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs
efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că
recurentul a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și
termenul stabilit de legiuitor.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 18
septembrie 2025 a Curții de Apel Nord a fost emisă în concordanță cu normele de
5
drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge
recursul și a menține încheierea recurată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a),
428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recurs depusă de Ion Buga reprezentat de avocata Tatiana
Guțu.
Menține încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Romela Buga-Zasadnîi
împotriva lui Ion Buga cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
6