2r-370/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere

La 08 iulie 2024, Romela Buga-Zasadnîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Buga cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

Prin hotărârea din 01 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a admis parțial acțiunea. S-a dispus de a încasa de la Ion Buga în beneficiul Romelei Buga-Zasadnîi pensie pentru întreținerea copilului minor Daria Buga, în mărime de 1/4 din salariu și/sau alte venituri, lunar, începând cu 08 iulie 2024 data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către copil. S-a dispus de a încasa de la Ion Buga în contul statului taxa de stat pentru pensia de întreținere în sumă de 150 lei, de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată prin efectul legii.

La 05 septembrie 2025, avocatul Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea acesteia, casarea hotărârii contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea de repunere în termen și a fost restituită cererea de apel depusă de avocatul Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga, împotriva hotărârii 01 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.

La 26 septembrie 2025, avocatul Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei decizii privind repunerea în termenul de apel și remiterea la rejudecare a cauzei.

În susținerea recursului, recurentul a relevat caracterul nefondat al încheierii contestate, subliniind că a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, invocând că depășirea acestuia nu i se datorează, întrucât nu a fost legal citat în procesul de fond. 1

În esență, a arătat că citațiile și copia hotărârii au fost expediate unei alte persoane cu același nume și prenume, în condițiile în care el se afla în afara teritoriului Republicii Moldova, fapt confirmat prin datele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. În consecință, necomunicarea legală a actelor de procedură l-a lipsit de posibilitatea reală și efectivă de a exercita dreptul la apel, generând o încălcare a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității

La 17 octombrie 2025, Romela Buga-Zasadnîi a depus referință la recursul declarat și a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea încheierii. Suplimentar, a enunțat că afirmațiile potrivit cărora d-nul Ion Buga nu ar fi primit citațiile și nu ar fi avut cunoștință despre proces sunt neîntemeiate. De fapt, corespondența a fost recepționată de mama acestuia, care a semnat pentru primirea actelor de procedură, iar recurentul a fost informat cu privire la desfășurarea procesului.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: ,,Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: ,,Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: 2 ,,Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”

Art. 116 alin.(1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.” 3

Completul de judecată stabilește că prima instanță a examinat cauza civilă în procedură contencioasă generală, potrivit normelor prevăzute de Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în condițiile speței respective, termenul de declarare a apelului este de 30 zile, de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Materialele cauzei civile atestă că prima instanță a expediat la adresa pârâtului Ion Buga în r-nul Sîngerei, sat. Rădoaia, actele procedurale, în copie, cererea de chemare în judecată depusă de Romela Buga-Zasadnîi, cu anexele, precum și încheierea din 09 iulie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, prin care a fost acceptată în procedură cererea de chemare în judecată (f.d. 10).

Dispozitivul hotărârii judecătorești, a fost pronunțat la 01 august 2024, fiind public pe portalul instanțelor judecătorești.

În situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 01 august 2024, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct.12 al prezentei încheieri, termenul de contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 02 august 2024, ultima zi a termenului fiind data de 02 septembrie 2024 (zi de luni).

Luând în considerație aspectele enunțate completul de judecată constată că prima instanță și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de înștiințare a părții în proces despre litigiul dedus judecății.

Cererea de apel împotriva hotărârii din 01 august 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru, a fost depusă de avocata Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga la 05 septembrie 2025, fiind formulată concomitent și o solicitare de repunere în termenul legal pentru declararea apelului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că avocata Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga, drept temei pentru repunerea în termenul legal pentru declararea apelului, a invocat faptul că despre hotărârea din 01 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, apelantul a luat cunoștință abia la mijlocul lunii august 2025, când executorul judecătoresc a informat-o pe mama acestuia cu privire la majorarea pensiei de întreținere.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind juste concluziile instanței de apel, precum că aceste alegații sunt neîntemeiate și nu constituie temei de repunere în termen, or, prevederile art. 362 alin. (1) din Codul 4 de procedură civilă, enunțate la pct.15 al prezentei încheieri, nu condiționează începerea curgerii termenului de declarare a apelului din momentul recepționării dispozitivului hotărârii, ci din momentul pronunțării acestuia.

În acest sens, Curtea de Apel Nord, prin încheierea din 18 septembrie 2025, corect a respins cererea de repunere în termenul legal de declarare a apelului și a restituit cererea de apel depusă de avocata Tatiana Guțu în interesele lui Ion Buga împotriva hotărârii din 01 august 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, ca fiind depusă tardiv.

Totodată, instanța de recurs consideră întemeiat raționamentul instanței de apel prin care a fost respins argumentul apelantului potrivit căruia semnătura din avizul de recepție nu i-ar aparține, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 105 Cod de procedură civilă, în situația lipsei destinatarului de la domiciliu, corespondența poate fi recepționată de un membru adult al familiei.

Instanța de recurs notează că omiterea termenului legal de declarare a apelului nu poate fi imputat instanței de judecată, dat fiind faptul că în sensul art. 56 alin. (3) și 61 din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 20-21 al prezentei încheieri, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin impunerea unor termene limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că legiuitorul, prin stabilirea unui termen de declarare a apelului, a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurentul a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de legiuitor.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord a fost emisă în concordanță cu normele de 5 drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Ion Buga reprezentat de avocata Tatiana Guțu. Menține încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Romela Buga-Zasadnîi împotriva lui Ion Buga cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 6