2ra-654/24 — stabilirea restantei la pensia de intretinere a copilului minor si modificarea prin majorare a cuantumului pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea restantei la pensia de intretinere a copilului minor si modificarea prin majorare a cuantumului pensiei
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-654/24 — stabilirea restantei la pensia de intretinere a copilului minor si modificarea prin majorare a cuantumului pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Eșanu Diana,
reprezentată de avocatul Grigore Postovanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Eșanu Diana împotriva lui Eșanu Eugeniu, cu privire la stabilirea restanței la
pensia de întreținere a copilului minor și modificarea prin majorare a
cuantumului pensiei,
împotriva deciziei din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-654/24
NR. PIGD 2-22091625-01-2ra-30052024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Judecătoria Drochia, sediul Central, jud. R. Chistruga
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, E. Grumeza
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Eșanu Diana, reprezentată
de avocatul Grigore Postovanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 iunie 2022, Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore
Postovanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Eșanu Eugeniu,
cu privire la stabilirea restanței la pensia de întreținere a copilului minor și
modificarea prin majorare a cuantumului pensiei.
În motivarea acțiunii s-a invocat că Eșanu Diana s-a aflat în căsătorie cu
Eșanu Eugeniu din ***** până la *****. La *****, s-a născut fiica lor, *****,
care se află la întreținerea și educația deplină a reclamantei.
Prin decizia din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a desfăcut
căsătoria între Diana Eșanu și Eugeniu Eșanu, s-a încasat de la Eugeniu Eșanu
în beneficiul Dianei Eșanu pensie de întreținere a copilului minor *****, în
mărime de 1000 lei lunar.
Pârâtul nu s-a interesat și nu se interesează de soarta copilului, sub nici o
formă nu a participat la procesul educațional al copilului, nu manifestă nici un
interes și nu participă la întreținerea lui, fapt confirmat prin datoria acumulată
la plata pensiei de întreținere, ceea ce denotă că pârâtul a dat uitării existența
copilului și este numai un părinte formal.
Necătând la faptul că reclamanta nu a depus inițial documentul
executoriu spre executare, pârâtul era obligat, conform deciziei din 10
decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, la plata pensiei de întreținere, potrivit
căreia Eugeniu Eșanu urma să achite pensia de întreținere în mărime de 1000
de lei/ lunar, fapt ce nu a fost executat de către ultimul.
Așadar, pentru perioada 03 aprilie 2020 -13 iunie 2022, s-a format
datorie la plata pensiei de întreținere în mărime de 26333 de lei, conform
următorului calcul 26 luni și 10 zile x 1000 lei = 26333 lei.
La 14 iunie 2022, a fost intentată procedura de executare de executare a
documentului executoriu privind încasarea pensiei de înreținere a copilului
minor ***** în cuantum de 1000 lei lunar.
În prezent suma adjudecată pentru întreținerea copilului este foarte mică
și nu constituie o valoare raportată la 1/2 din minimul de existență calculat
pentru un copil cu vârstă între 7-17 ani, iar pentru a asigura copilului un trai și
o dezvoltare normală este necesar o sumă mai mare decât minimul de existență
stabilit pe țară.
De asemenea și costurile la produsele necesare pentru întreținerea
copilului din decembrie 2020 au sporit semnificativ conform numai datelor
1
statistice și raportând sumele de 1000 de lei, prin prisma inflației se atestă o
devalorizare de 34,39%, iar în asemenea circumstanțe nu poate fi reținut drept
un cuantum pentru a asigura copilului un climat benefic de dezvoltare,
generează un temei de a înainta această pretenție urmărind nu în ultimul rând
interesele majore ale copiilor.
Pârâtul are o situație financiară bună, la momentul actual este plecat
peste hotare unde înregistrează venituri considerabile, dar despre mărimea și
stabilitatea acestora nu este cunoscut și/sau posibil de probat prin înscrisuri,
astfel consideră că pensia alimentară pentru întreținerea copilului trebuie să
rămână a fi încasată de la dânsul în sumă bănească fixă.
Mărimea sumei bănești fixe încasate, în conformitate cu art.76 alin. (1)
Codul familiei, urmează a se determina de instanța judecătorească, ținându-se
cont de starea materială și familială a părților și păstrându-se, pe cât este
posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copiilor, prin urmare în cazul
dat pensia de întreținere a copilului minor urmează a fi modificat prin majorare
de la 1000 de lei la 1500 de lei lunar, care în viziunea reclamantei este una
rezonabilă pentru întreținerea copilului minor, această sumă asigurând, în mare
parte un trai decent al acestuia, nefiind totodată o sumă exagerată în raport cu
situația economico-financiare și necesitățile de întreținere a unui copil.
În opinia reclamantei, cuantumul pensiei de întreținere nu poate fi
limitat la satisfacerea necesităților minime a copilului, or, în toate cazurile este
important de a asigura copilului condiții materiale necesare pentru o dezvoltare
fizică și socială a acestuia.
Potrivit informației prezentate de Biroul Național de Statistică, starea
minimului de existență pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani,
constituie suma de 2342,50 de lei.
Având în vedere că circumstanțele care au stat la baza emiterii deciziei
din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-au schimbat, este necesar de
modificat prin majorare cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza
dispozițiilor în baza art. 58, art. 74, art. 76, art. 110 și art. 104 din Codul
Familiei, art. 114 Cod de Executare.
Reclamanta a solicitat stabilirea și încasarea de la Eugeniu Eșanu în
beneficiul Dianei Eșanu a restanței la pensia de întreținerea copilului minor în
mărime de 26333 de lei, majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru
copilul minor *****, încasată prin decizia din 10 decembrie 2020 a Curții de
Apel Bălți, de la 1000 de lei la 1500 de lei lunar, începând cu ziua depunerii
cererii și pînă la majoratul copilului sau până la schimbarea situației materiale a
părților și încasare de la pârât a cheltuielilor de judecată suportate de
reclamantă la examinarea prezentei acțiuni.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2
Prin hotărârea din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Diana Eșanu. S-a
modificat cuantumul pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor:
**********, stabilite prin decizia 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și
s-a încasat de la Eugeniu Eșanu, în beneficiul Dianei Eșanu, pensia pentru
întreținerea copilului minor: *****, în sumă bănească fixă, în mărime de 1200
de lei lunar, începând cu 28 iunie 2022, până la majoratul copilului. S-a încasat
de la Diana Eșanu, în beneficiul lui Eugeniu Eșanu, suma de 3 000 de lei, drept
cheltuieli pentru asistența juridică. S-a încasat de la Eugeniu Eșanu, în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 432 de lei. În rest, cerințele s-au
respins (f. d. 103, 110-115).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 iulie 2023, cu respectarea termenului de atac prevăzut de art.362
Cod de procedură civilă, Diana Eșanu, reprezentată de avocatul Grigore
Postovanu, a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 19 octombrie
2023 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 17 iulie 2023 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de
chemare în judecată ( f.d. 118, 128-131).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a admis
apelul depus de Diana Eșanu, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu,
împotriva hotărârii din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Drochia sediul Central. S-a
casat parțial hotărârea din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
în latura stabilirii restanței la pensia de întreținere și în această parte s-a emis o
nouă hotărâre prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de
Diana Eșanu împotriva lui Eugeniu Eșanu, cu privire la stabilirea și încasarea
restanței la pensia de întreținere a copilului minor. În rest prevederile hotărârii
din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-au menținut. (f.d.
165, 166-171)
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că apelanta
supune criticii hotărârea, doar în latura respingerii pretenției privind stabilirea
și încasarea restanței la pensia de întreținere a copilului minor, astfel din
considerentul că în cererea de apel nu a fost formulat nici un argument în
favoarea casării hotărârii în partea modificării cuantumului pensiei de
întreținere, instanța de apel va menține hotărârea judecătorească în latura
respectivă, neatacată de apelant.
Reieșind din conținutul deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel
Bălți (f.d.18-27), instanța de apel reține că, prin hotărârea din 04 decembrie
2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a desfăcut căsătoria încheiată
3
între Eugeniu Eșanu și Diana Eșanu la *****, s-a determinat domiciliul
copilului minor *****, cu tata Eugeniu Eșanu și s-a încasat de la Diana Eșanu
în beneficiul lui Eugeniu Eșanu pensie pentru întreținerea copilului minor,
*****în sumă bănească fixă în mărime de 1000 lei lunar, începând cu 07
noiembrie 2018, până la majoratul copilului sau modificării stării materiale a
părților.
Prin decizia din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat
hotărîrea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Central cu
emiterea unei noi hotărâri prin care s-a desfăcut căsătoria încheiată între
Eugeniu Eșanu și Diana Șevcenco la *****, s-a stabilit domiciliul copilului
*****, cu mama Eșanu Diana, s-a încasat de la Eugeniu Eșanu în beneficiul
Dianei Eșanu pensia de întreținere pentru copilul minor *****, în mărime de
1000 lei lunar, începând cu 03 aprilie 2020 și până la majorat (f.d.18-270).
Conform art.256 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, urmează
a fi executate imediat ordonanța sau hotărîrea judecătorească prin care pîrîtul
este obligat la plata pensiei de întreținere.
Instanța de apel a reținut că apelantei Diana Eșanu i-a fost eliberat de
către Judecătoria Drochia titlu executoriu nr. 2- 21109/2018 (26-2-6424-
05112018) în baza deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin
care s-a dispus încasarea de la Eugeniu Eșanu în beneficiul Dianei Eșanu
pensia de întreținere pentru copilul minor *****, în mărime de 1000 lei lunar,
începând cu 03 aprilie 2020 și până la majorat.
Intimatului Eșanu Eugeniu i-a fost eliberat de către Judecătoria Drochia
titlu executoriu nr.2-21108/2018 din 04 decembrie2019 prin care s-a dispus
încasarea de la Eșanu Diana în beneficiul lui Eugeniu Eșanu a sumei de 1000
de lei pensia de întreținere pentru copilul minor Evelina Eșanu, începând cu 07
noiembrie 2018 până la majoratul copilului sau modificării stării materiale a
părților (f. d.96).
Conform art.15 din Codul de executare, documentul executoriu se
prezintă spre executare de către creditor.
La 13 iunie 2022, Diana Eșanu a prezentat titlu executoriu nr. 2-1109/18
din 10 decembrie 2020 executorului judecătoresc Viorica Zaporojan, spre
executare (f.d.76), iar prin încheierea nr.106-1393 din 14 iunie 2022 a
executorului judecătoresc, Viorica Zaporojan s-a intentat procedura de
executare nr.106-p/a220/22 în baza documentului executoriu prezentat (f.d.78)
Prin adeverința nr. 106-2878/22 din 15 noiembrie 2022 eliberată de
executorul judecătoresc Viorica Zaporojan, s-a adeverit că Eugeniu Eșanu,
debitor la pensia alimentară, a achitat pensia de întreținere conform titlului
executoriu nr. 2-1109/2018 din 10 decembrie 2020, eliberat de Judecătoria
Drochia, sediul Central, în beneficiul Dianei Eșanu, a câte 1000 de lei lunar din
data depunerii documentului spre executare, în sumă de 600 lei (f.d. 86).
La 22 noiembrie 2022, prin încheierea nr. ***** (dosar manual nr.
*****), executorul judecătoresc, Mariana Vicol a primit spre executare
documentul executoriu nr. ***** din 04 decembrie 2019 depus de Eugeniu
4
Eșanu, fiind intentată procedura de executare nr. ***** (f.d.61), tot la 22
noiembrie 2022 executorul judecătoresc Vicol Mariana a emis încheierea prin
care a stabilit restanța la plata pensiei alimentare pentru copilul minor, încasată
de la Diana Eșanu, în beneficiul lui Eugeniu Eșanu în mărime de 17000 de lei
(f.d. 62), totodată, prin încheierea executorului judecătoresc Mariana Vicol din
aceiași dată a fost stabilită și dobânda de întârzierea în mărime de 5015,23 lei
pentru perioada 04 decembrie 2019 – 22 noiembrie 2022 (f.d.63).
Prin demersul nr. 45/22/ED din 28 noiembrie 2022. reprezentantul
apelantei avocatul Grigore Postovanu a solicitat executorului judecătoresc
Viorica Zaporojan de a confirma posibilitatea stabilirii restanței la plata pensiei
de întreținere conform documentului executoriu *****din 10 decembrie 2020
(f.d.85).
Prin răspunsul nr.106-3056/22 din 30 noiembrie 2022, executorul
judecătoresc i-a comunicat reprezentantului apelantei despre achitarea pensiei
de întreținere de către debitor pentru perioada 13 iunie 2022-13 noiembrie
2022 în sumă de 6000 de lei, care se află la contul curent special al
executorului judecătoresc și urmează a fi ridicate de către creditorul urmăritor,
iar referitor la perioada de încasare a pensiei de întreținere pentru perioada 03
aprilie 2020-13 iunie 2022 creditorul urmează să se adreseze instanței de
judecată pentru stabilirea cuantumului restanței pe perioada indicată (f.d.54).
Cât privesc actele executorului judecătoresc Mariana Vicol, instanța de
apel a reținut că în cererea de apel se invocă precum că acestea ar fi fost
contestate, însă careva probe în acest sens nu au fost prezentate.
Ținând cont că presupusa restanță la achitarea pensiei de întreținere a
Dianei Eșanu în beneficiul lui Eugen Eșanu stabilită de către executorul
judecătoresc Mariana Vicol nu are un careva impact asupra obligației lui Eugen
Eșanu de a achita pensie de întreținere a copilului minor în beneficiul Dianei
Eșanu, în așa mod, ca rezultat instanța de apel s-a expus asupra temeinicei
pretenției reclamantei/apelantei privind stabilirea și încasarea restanței la
pensia de întreținere pentru perioada 03 aprilie 2020-13 iunie 2022 de către
instanța de judecată.
Coroborând prevederile art.114 din Codul de executare cu dispozițiile
art.104 din Codul familiei, instanța de apel a dedus că restanța la pensia de
întreținere pentru perioada anterioară în baza titlului executoriu urmează a fi
încasată de către executorul judecătoresc în limitele a cel mult 3 ani din
momentul prezentării titlului executoriu respectiv, și doar în cazul în care
creditorul a retras documentul executoriu și procedura a fost încheiată, la
prezentarea ulterioară a documentului executoriu spre executarea pensiei de
întreținere, cuantumul restanței se stabilește de către instanța de judecată la
cererea creditorului.
Astfel, instanța de apel a stabilit că, în prezenta speță, titlul executoriu a
fost prezentat spre executare inițială la 13 iunie 2022, fără a fi prezentat
anterior pentru executare și apoi retras, respectiv executorul judecătoresc
Viorica Zaporojan în procedura cărei se află documentul executoriu este în
5
drept de a calcula restanța la plata pensiei de întreținere în corespundere cu
prevederile Codului familiei, inclusiv normele legale citate mai sus, iar în cazul
în care reclamanta/apelantă nu va fi de acord cu suma restanței la pensia de
întreținere aceasta o poate contestată în modul stabilit de legislație în instanța
de judecată.
Reieșind din cele invocate, instanța de apel a conchis de a respinge
pretenția reclamantei Diana Eșanu privind stabilirea și încasarea de la Eugeniu
Eșanu în beneficiul reclamantei a restanței la pensia de întreținere a copilului
minor în sumă de 26333 de lei.
Din considerentul că cererea de chemare în judecată a fost respinsă în
latura stabilirii și încasării restanței la plata pensiei de întreținere, instanța de
apel a menținut hotărârea primei instanțe și în partea încasării de la Diana
Eșanu în beneficiul lui Eugeniu Eșanu a sumei de 3000 de lei, drept cheltuieli
pentru asistența juridică, care reprezintă 50% din cheltuielile de asistență
juridică suportate de ultimul și confirmate de bonurile de plată din 03
noiembrie 2022 și 12 ianuarie 2023 (f.d.66-67), pârâtul fiind asistat în instanța
de judecată de avocata Lilia Ababei în baza mandatului seria ***** din *****.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Eșanu Diana,
reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 17 iulie
2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând admiterea acesteia,
casarea decizia instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea
unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată ( f.d.
176-180).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că instanțele nu au elucidat și constatat
pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în
fond, fiind aplicate greșit normele de drept material și procedural. Din cauza
interpretării eronate a normelor materiale admise de instanțe au influențat în
mod substanțial soluționarea eronată a cauzei, fiind eronat aplicat prevederile
art. 114 din Codul de executare și art. 104 din Codul familiei.
La 11 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia recursului declarat de Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore
Postovanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.
189).
6
Prin referința din 12 august 2024, Eugeniu Eșanu a solicitat respingerea
recursului depus de Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
7
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 15 februarie 2024. La 12 aprilie 2024,
decizia motivată din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost expediată
reprezentantului Dianei Eșanu, avocatului Grigore Postovanu, prin intermediul
poștei electronice, iar recurentei, prin intermediul oficiului poștal, fiind
recepționată de ultima la 22 aprilie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de
recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 172,174).
Astfel, cererea de recurs depusă de Eșanu Diana, reprezentată de
avocatul Grigore Postovanu, la 30 mai 2024, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către
Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către instanța de apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
8
încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1
al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ce
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
9
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Eșanu Diana,
reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Eșanu Diana, reprezentată de
avocatul Grigore Postovanu, împotriva deciziei din 15 februarie 2024 a Curții
de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10