2ra-654/24 — Stabilirea restanței la pensia de întreținere a copilului minor și modificarea prin majorare a cuantumului pensiei

La 28 iunie 2022, Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Eșanu Eugeniu, cu privire la stabilirea restanței la pensia de întreținere a copilului minor și modificarea prin majorare a cuantumului pensiei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că Eșanu Diana s-a aflat în căsătorie cu Eșanu Eugeniu din ***** până la *****. La *****, s-a născut fiica lor, *****, care se află la întreținerea și educația deplină a reclamantei.

Prin decizia din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a desfăcut căsătoria între Diana Eșanu și Eugeniu Eșanu, s-a încasat de la Eugeniu Eșanu în beneficiul Dianei Eșanu pensie de întreținere a copilului minor *****, în mărime de 1000 lei lunar.

Pârâtul nu s-a interesat și nu se interesează de soarta copilului, sub nici o formă nu a participat la procesul educațional al copilului, nu manifestă nici un interes și nu participă la întreținerea lui, fapt confirmat prin datoria acumulată la plata pensiei de întreținere, ceea ce denotă că pârâtul a dat uitării existența copilului și este numai un părinte formal.

Necătând la faptul că reclamanta nu a depus inițial documentul executoriu spre executare, pârâtul era obligat, conform deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, la plata pensiei de întreținere, potrivit căreia Eugeniu Eșanu urma să achite pensia de întreținere în mărime de 1000 de lei/ lunar, fapt ce nu a fost executat de către ultimul.

Așadar, pentru perioada 03 aprilie 2020 -13 iunie 2022, s-a format datorie la plata pensiei de întreținere în mărime de 26333 de lei, conform următorului calcul 26 luni și 10 zile x 1000 lei = 26333 lei.

La 14 iunie 2022, a fost intentată procedura de executare de executare a documentului executoriu privind încasarea pensiei de înreținere a copilului minor ***** în cuantum de 1000 lei lunar.

În prezent suma adjudecată pentru întreținerea copilului este foarte mică și nu constituie o valoare raportată la 1/2 din minimul de existență calculat pentru un copil cu vârstă între 7-17 ani, iar pentru a asigura copilului un trai și o dezvoltare normală este necesar o sumă mai mare decât minimul de existență stabilit pe țară.

De asemenea și costurile la produsele necesare pentru întreținerea copilului din decembrie 2020 au sporit semnificativ conform numai datelor 1 statistice și raportând sumele de 1000 de lei, prin prisma inflației se atestă o devalorizare de 34,39%, iar în asemenea circumstanțe nu poate fi reținut drept un cuantum pentru a asigura copilului un climat benefic de dezvoltare, generează un temei de a înainta această pretenție urmărind nu în ultimul rând interesele majore ale copiilor.

Pârâtul are o situație financiară bună, la momentul actual este plecat peste hotare unde înregistrează venituri considerabile, dar despre mărimea și stabilitatea acestora nu este cunoscut și/sau posibil de probat prin înscrisuri, astfel consideră că pensia alimentară pentru întreținerea copilului trebuie să rămână a fi încasată de la dânsul în sumă bănească fixă.

Mărimea sumei bănești fixe încasate, în conformitate cu art.76 alin. (1) Codul familiei, urmează a se determina de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților și păstrându-se, pe cât este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copiilor, prin urmare în cazul dat pensia de întreținere a copilului minor urmează a fi modificat prin majorare de la 1000 de lei la 1500 de lei lunar, care în viziunea reclamantei este una rezonabilă pentru întreținerea copilului minor, această sumă asigurând, în mare parte un trai decent al acestuia, nefiind totodată o sumă exagerată în raport cu situația economico-financiare și necesitățile de întreținere a unui copil.

În opinia reclamantei, cuantumul pensiei de întreținere nu poate fi limitat la satisfacerea necesităților minime a copilului, or, în toate cazurile este important de a asigura copilului condiții materiale necesare pentru o dezvoltare fizică și socială a acestuia.

Potrivit informației prezentate de Biroul Național de Statistică, starea minimului de existență pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani, constituie suma de 2342,50 de lei.

Având în vedere că circumstanțele care au stat la baza emiterii deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-au schimbat, este necesar de modificat prin majorare cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza dispozițiilor în baza art. 58, art. 74, art. 76, art. 110 și art. 104 din Codul Familiei, art. 114 Cod de Executare.

Reclamanta a solicitat stabilirea și încasarea de la Eugeniu Eșanu în beneficiul Dianei Eșanu a restanței la pensia de întreținerea copilului minor în mărime de 26333 de lei, majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor *****, încasată prin decizia din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, de la 1000 de lei la 1500 de lei lunar, începând cu ziua depunerii cererii și pînă la majoratul copilului sau până la schimbarea situației materiale a părților și încasare de la pârât a cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă la examinarea prezentei acțiuni.

Prin hotărârea din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Diana Eșanu. S-a modificat cuantumul pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor: **********, stabilite prin decizia 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și s-a încasat de la Eugeniu Eșanu, în beneficiul Dianei Eșanu, pensia pentru întreținerea copilului minor: *****, în sumă bănească fixă, în mărime de 1200 de lei lunar, începând cu 28 iunie 2022, până la majoratul copilului. S-a încasat de la Diana Eșanu, în beneficiul lui Eugeniu Eșanu, suma de 3 000 de lei, drept cheltuieli pentru asistența juridică. S-a încasat de la Eugeniu Eșanu, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 432 de lei. În rest, cerințele s-au respins (f. d. 103, 110-115).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că apelanta supune criticii hotărârea, doar în latura respingerii pretenției privind stabilirea și încasarea restanței la pensia de întreținere a copilului minor, astfel din considerentul că în cererea de apel nu a fost formulat nici un argument în favoarea casării hotărârii în partea modificării cuantumului pensiei de întreținere, instanța de apel va menține hotărârea judecătorească în latura respectivă, neatacată de apelant.

Reieșind din conținutul deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți (f.d.18-27), instanța de apel reține că, prin hotărârea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a desfăcut căsătoria încheiată 3 între Eugeniu Eșanu și Diana Eșanu la *****, s-a determinat domiciliul copilului minor *****, cu tata Eugeniu Eșanu și s-a încasat de la Diana Eșanu în beneficiul lui Eugeniu Eșanu pensie pentru întreținerea copilului minor, *****în sumă bănească fixă în mărime de 1000 lei lunar, începând cu 07 noiembrie 2018, până la majoratul copilului sau modificării stării materiale a părților.

Prin decizia din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat hotărîrea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a desfăcut căsătoria încheiată între Eugeniu Eșanu și Diana Șevcenco la *****, s-a stabilit domiciliul copilului *****, cu mama Eșanu Diana, s-a încasat de la Eugeniu Eșanu în beneficiul Dianei Eșanu pensia de întreținere pentru copilul minor *****, în mărime de 1000 lei lunar, începând cu 03 aprilie 2020 și până la majorat (f.d.18-270).

Conform art.256 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, urmează a fi executate imediat ordonanța sau hotărîrea judecătorească prin care pîrîtul este obligat la plata pensiei de întreținere.

Instanța de apel a reținut că apelantei Diana Eșanu i-a fost eliberat de către Judecătoria Drochia titlu executoriu nr. 2- 21109/2018 (26-2-6424- 05112018) în baza deciziei din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a dispus încasarea de la Eugeniu Eșanu în beneficiul Dianei Eșanu pensia de întreținere pentru copilul minor *****, în mărime de 1000 lei lunar, începând cu 03 aprilie 2020 și până la majorat.

Intimatului Eșanu Eugeniu i-a fost eliberat de către Judecătoria Drochia titlu executoriu nr.2-21108/2018 din 04 decembrie2019 prin care s-a dispus încasarea de la Eșanu Diana în beneficiul lui Eugeniu Eșanu a sumei de 1000 de lei pensia de întreținere pentru copilul minor Evelina Eșanu, începând cu 07 noiembrie 2018 până la majoratul copilului sau modificării stării materiale a părților (f. d.96).

Conform art.15 din Codul de executare, documentul executoriu se prezintă spre executare de către creditor.

La 13 iunie 2022, Diana Eșanu a prezentat titlu executoriu nr. 2-1109/18 din 10 decembrie 2020 executorului judecătoresc Viorica Zaporojan, spre executare (f.d.76), iar prin încheierea nr.106-1393 din 14 iunie 2022 a executorului judecătoresc, Viorica Zaporojan s-a intentat procedura de executare nr.106-p/a220/22 în baza documentului executoriu prezentat (f.d.78)

Prin adeverința nr. 106-2878/22 din 15 noiembrie 2022 eliberată de executorul judecătoresc Viorica Zaporojan, s-a adeverit că Eugeniu Eșanu, debitor la pensia alimentară, a achitat pensia de întreținere conform titlului executoriu nr. 2-1109/2018 din 10 decembrie 2020, eliberat de Judecătoria Drochia, sediul Central, în beneficiul Dianei Eșanu, a câte 1000 de lei lunar din data depunerii documentului spre executare, în sumă de 600 lei (f.d. 86).

La 22 noiembrie 2022, prin încheierea nr. ***** (dosar manual nr. *****), executorul judecătoresc, Mariana Vicol a primit spre executare documentul executoriu nr. ***** din 04 decembrie 2019 depus de Eugeniu 4 Eșanu, fiind intentată procedura de executare nr. ***** (f.d.61), tot la 22 noiembrie 2022 executorul judecătoresc Vicol Mariana a emis încheierea prin care a stabilit restanța la plata pensiei alimentare pentru copilul minor, încasată de la Diana Eșanu, în beneficiul lui Eugeniu Eșanu în mărime de 17000 de lei (f.d. 62), totodată, prin încheierea executorului judecătoresc Mariana Vicol din aceiași dată a fost stabilită și dobânda de întârzierea în mărime de 5015,23 lei pentru perioada 04 decembrie 2019 – 22 noiembrie 2022 (f.d.63).

Prin demersul nr. 45/22/ED din 28 noiembrie 2022. reprezentantul apelantei avocatul Grigore Postovanu a solicitat executorului judecătoresc Viorica Zaporojan de a confirma posibilitatea stabilirii restanței la plata pensiei de întreținere conform documentului executoriu *****din 10 decembrie 2020 (f.d.85).

Prin răspunsul nr.106-3056/22 din 30 noiembrie 2022, executorul judecătoresc i-a comunicat reprezentantului apelantei despre achitarea pensiei de întreținere de către debitor pentru perioada 13 iunie 2022-13 noiembrie 2022 în sumă de 6000 de lei, care se află la contul curent special al executorului judecătoresc și urmează a fi ridicate de către creditorul urmăritor, iar referitor la perioada de încasare a pensiei de întreținere pentru perioada 03 aprilie 2020-13 iunie 2022 creditorul urmează să se adreseze instanței de judecată pentru stabilirea cuantumului restanței pe perioada indicată (f.d.54).

Cât privesc actele executorului judecătoresc Mariana Vicol, instanța de apel a reținut că în cererea de apel se invocă precum că acestea ar fi fost contestate, însă careva probe în acest sens nu au fost prezentate.

Ținând cont că presupusa restanță la achitarea pensiei de întreținere a Dianei Eșanu în beneficiul lui Eugen Eșanu stabilită de către executorul judecătoresc Mariana Vicol nu are un careva impact asupra obligației lui Eugen Eșanu de a achita pensie de întreținere a copilului minor în beneficiul Dianei Eșanu, în așa mod, ca rezultat instanța de apel s-a expus asupra temeinicei pretenției reclamantei/apelantei privind stabilirea și încasarea restanței la pensia de întreținere pentru perioada 03 aprilie 2020-13 iunie 2022 de către instanța de judecată.

Coroborând prevederile art.114 din Codul de executare cu dispozițiile art.104 din Codul familiei, instanța de apel a dedus că restanța la pensia de întreținere pentru perioada anterioară în baza titlului executoriu urmează a fi încasată de către executorul judecătoresc în limitele a cel mult 3 ani din momentul prezentării titlului executoriu respectiv, și doar în cazul în care creditorul a retras documentul executoriu și procedura a fost încheiată, la prezentarea ulterioară a documentului executoriu spre executarea pensiei de întreținere, cuantumul restanței se stabilește de către instanța de judecată la cererea creditorului.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, în prezenta speță, titlul executoriu a fost prezentat spre executare inițială la 13 iunie 2022, fără a fi prezentat anterior pentru executare și apoi retras, respectiv executorul judecătoresc Viorica Zaporojan în procedura cărei se află documentul executoriu este în 5 drept de a calcula restanța la plata pensiei de întreținere în corespundere cu prevederile Codului familiei, inclusiv normele legale citate mai sus, iar în cazul în care reclamanta/apelantă nu va fi de acord cu suma restanței la pensia de întreținere aceasta o poate contestată în modul stabilit de legislație în instanța de judecată.

Reieșind din cele invocate, instanța de apel a conchis de a respinge pretenția reclamantei Diana Eșanu privind stabilirea și încasarea de la Eugeniu Eșanu în beneficiul reclamantei a restanței la pensia de întreținere a copilului minor în sumă de 26333 de lei.

Din considerentul că cererea de chemare în judecată a fost respinsă în latura stabilirii și încasării restanței la plata pensiei de întreținere, instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe și în partea încasării de la Diana Eșanu în beneficiul lui Eugeniu Eșanu a sumei de 3000 de lei, drept cheltuieli pentru asistența juridică, care reprezintă 50% din cheltuielile de asistență juridică suportate de ultimul și confirmate de bonurile de plată din 03 noiembrie 2022 și 12 ianuarie 2023 (f.d.66-67), pârâtul fiind asistat în instanța de judecată de avocata Lilia Ababei în baza mandatului seria ***** din *****.

La 11 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia recursului declarat de Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d. 189). 6

Prin referința din 12 august 2024, Eugeniu Eșanu a solicitat respingerea recursului depus de Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 7 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, la 30 mai 2024, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei 8 încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ce implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 9

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă., COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Eșanu Diana, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, împotriva deciziei din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10