2ra-73/25 — scutirea de la achitarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si determinarea locului de trai a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- scutirea de la achitarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si determinarea locului de trai a copiilor minori
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-73/25 — scutirea de la achitarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si determinarea locului de trai a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Carolina Ceban,
reprezentată de avocatul Grigore Postovanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexei Ceban împotriva Carolinei Ceban, intervenient accesoriu Direcția
Asistență Socială și Protecția Familiei Drochia și Direcția Asistență Socială și
protecția Familiei Dondușeni, cu privire la scutirea de la achitarea pensiei
pentru întreținerea copiilor minori și determinarea locului de trai a copiilor
minori,
împotriva deciziei din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-73/25
NR PIGD 2-23076680-01-2ra-19022025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central, jud. L. Țurcanu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, E. Grumeza, D. Corolevschi, N. Chircu
06 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă
de Carolina Ceban, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 mai 2023, Alexei Ceban a depus cerere de chemare in judecată
împotriva Carolinei Ceban, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Dondușeni și Direcția Asistență Socială și Protecție a
Familiei Drochia, cu privire la scutirea de la achitarea pensiei pentru
întreținerea copiilor minori și determinarea locului de trai a copiilor minori cu
tata.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că,
potrivit hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
s-a determinat locul de trai a copiilor minori, ******* , anul nașterii *******
și *******, anul nașterii *******, cu mama Carolina Ceban și s-a încasat de
la Alexei Ceban, în beneficiul Carolinei Ceban, pensie pentru întreținerea
copiilor minori sumă bănească fixă în mărime de 1100 de lei pentru fiecare
copil, care urmează a fi plătită lunar începând cu ******* pînă la majoratul
copiilor.
La 23 aprilie 2023, reclamantul a revenit în țară, iar la 25 aprilie 2023 a
solicitat anularea acordului privind custodia asupra copiilor minori fiului Ion și
fiicei Evelina, custodele fund Pricop Lucia, din motivul revenirii în țară și ca
copii să fie în grija tatălui.
A indicat că, la 28 aprilie 2023, Carolina Ceban, mama copiilor a dat
acordul ca copiii să fie în grija tatălui pe perioada aflării ei peste hotare, dând
acordul la schimbarea instituției de învățământ.
Conform adeverinței eliberate de administrația Liceului Teoretic „Alexei
Mateevici” se confirmă că ******* este elev al clasei ******* anul de studii
2022-2023, iar potrivit certificatului eliberat de administrația grădiniței creșă
„*******” se atestă că ******* frecventează ******* din *******.
Potrivit caracteristicii eliberate de Primăria orașului Dondușeni, se
caracterizează pozitiv, locuiește împreună cu copii, în societate duce un mod de
1
viață adecvat. În prezent situația materială și familială s-a schimbat, copii
locuiesc cu tata.
De la emiterea hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia,
sediul Central, până la moment Ceban Alexei a achitat suma de 17200 de lei
pensie pentru întreținerea copiilor, chiar dacă și anterior a acordat ajutor
financiar copiilor. La moment copii se află la întreținerea și îngrijirea sa.
Pîrîta a plecat peste hotarele țării pe un termen mai îndelungat, a dat
acordul ca copiii să se afle în grija reclamantului, la domiciliul ultimului, dând
acordul și la schimbarea instituției de învățământ. Prin urmare, reclamantul a
considerat că este necesar ca domiciliul copiilor minori să fie stabilit cu dânsul,
fiindcă copiii locuiesc împreună cu el, fiind întreținuți și educați exclusiv de
dânsul.
De asemenea, având în vedere faptul că minorii locuiesc împreună cu
tatăl, iar plata pensiei de întreținere este achitată în continuare către pârâta,
Carolina Ceban, se consideră necesar scutirea reclamantului de obligația de
plată a pensiei de întreținere. În aceste circumstanțe, întrucât copiii se află în
întreținerea efectivă a tatălui, iar acesta va asigura în continuare întreținerea și
educația minorilor, se apreciază ca fiind justificată scutirea de la achitarea
pensiei de întreținere.
Alexei Ceban a solicitat determinarea domiciliului copiilor minori,
******* și ******* cu tata și modificarea cuantumului pensiei pentru
întreținerea copiilor minori prin scutirea de la plata acesteia.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul
Dondușeni, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ceban.
S-a scutit Alexei Ceban, de la achitarea pensiei pentru întreținerea
copiilor minori, Ion Ceban și Evelina Ceban, stabilită în baza hotărârii nr. 2-
1436/2022 din 07 noiembrie 2022 a Judecătoarei Drochia, sediul Central.
S-a stabilit domiciliul copiilor minori, ******* și ******* cu tata,
Alexei Ceban ( f.d. 85, 97-102).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la 01 decembrie
2023, Carolina Ceban, reprezentată de avocatul Grigore Postovan, a declarat
apel nemotivat, iar la 09 aprilie 2024, a depus cerere de apel motivată
împotriva hotărîrii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul
2
Dondușeni, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în
judecată depusă de Alexei Ceban. (f.d. 95-96, 121-126).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de Carolina Ceban și s-a menținut hotărârea din 15
noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni (f.d. 145, 146-156).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că, reieșind
din conținutul normei art. 63 din Codul familiei, cât și jurisprudența națională,
la identificarea interesului copiilor minori, în cazul stabilirii domiciliului la
unul dintre părinți, urmează a fi luate în considerație următoarele criterii: vârsta
copilului, posibilitățile părinților de a asigura o bună dezvoltare fizică,
intelectuală și morală; atașamentul părinților față de minor, precum și a
minorului față de părinți; grija manifestată de părinți față de copil în timpul
conviețuirii și după despărțire.
Instanța de apel a constatat că copiii minori, ******* și *******, a
cărui domiciliu se solicită a fi determinat, au vârsta de ******* și respectiv
*******, vârstă la care copiii au nevoie de supraveghere, întreținere, dragoste
și educație din partea părinților.
La momentul examinării cauzei, copiii minori locuiesc cu tata în
condiții bune, fiind asigurați cu toate cele necesare, ceea ce se atestă prin
Avizul-concluzie nr. ******* din *******, întocmit de către autoritatea
tutelară Dondușeni, în care se menționează că, copiii ******* și *******,
locuiesc în or. *******, str. ******* împreună cu tatăl Alexei Ceban și bunica
paternă ******* în locuința care aparține cu drept de proprietate ultimei.
Condițiile de trai sunt bune, starea tehnică a locuinței este adecvată, locuința
este constituită din 2 odăi locuibile, odăile sunt luminoase. Copiii locuiesc într-
о odaie cu bunica, dar au paturi separate. În locuință sunt create condiții pentru
creșterea și dezvoltarea armonioasă a copiilor: loc pentru joacă, dulap pentru
haine, masă pentru pregătirea temelor de acasă etc. Copiii dispun de jucării și
rechizitele necesare, sunt îngrijiți, aparent sănătoși. ******* este elev la
Liceul Teoretic „*******”, iar ******* frecventează grădinița „*******” din
localitate. Venitul familiei, din declarațiile tatălui, este constituit din câștigul
obținut din munca acestuia de peste hotarele țării din care se întrețin și la
moment. Copiii sunt sociabili, nu prezintă semne de abuz sau violență. Din
spusele tatălui, de când s-au despărțit cu mama copiilor, el participa la educația
și întreținerea lor, achita regulat pensia alimentară. La moment situația s-a
3
modificat, mama copiilor a plecat peste hotarele țării, și-a exprimat acordul ca
copiii să rămână în grija tatălui. Din discuția cu copiii, s-a stabilit că aceștia
sunt atașați de ambii părinți, cu mama comunică la moment prin telefon.
Conform Anchetei Sociale din *******, întocmită de Direcția Asistență
Socială și Protecția Familiei Drochia, reiese că Carolina Ceban împreună cu
mama sa ******* locuiesc în or. *******, str. *******, în apartament
constituit dintr-o odaie pe care l-au închiriat. Ludmila ******* – bunica
copiilor minori ******* și *******, este pensionară, iar mama copiilor –
Carolina Ceban este plecată peste hotarele țării.
Instanța de apel a stabilit că, potrivit concluziei psihologico-
pedagogică realizat în baza metodei „Desenul cinetic al familiei” de R. Burns
și S. Kaufman, efectuat de psihologul Galina Corencenco, minorul ******* și-
a redat în desen familia, desenând-o pe sora sa *******, pe el însăși, bunica
Angela, tatăl, verișoara, și Dana Nana. În imaginea desenată de Ion lipsește
mama. Copilul a micșorat componența familiei „uitând” să-și deseneze mama,
astfel copilul pare să dezamorseze atmosfera emoțională inacceptabilă din
familie, fugind de emoțiile negative asociate ce acele persoane pe care nu le-a
desenat. Aranjarea membrilor familiei în desen, indică unele trăsături
psihologice ale relațiilor din familie. Faptul că copilul a desenat membrii
familiei cu mâinile separate, indică un nivel scăzut de legături emoționale.
Raportul dintre dimensiunile membrilor familiei și „imaginea EU” corespunde
normelor. Ion și-a desenat ca fiind mai mari de dimensiuni pe tatăl său, bunica,
nana Dana, iar pe sora sa mai mică și pe el însuși ca pe cei mai mici, ceea ce
corespunde realității și autoevaluări adecvate a copilului.
Prin urmare, reieșind din cumul probelor administrate și cercetate în
ședința de judecată, instanța de apel a stabilit că prima instanța just a
concluzionat că domiciliul copiilor minori urmează a fi stabilit cu tata acestora,
persoană cu care minorii au o legătură psihologică și emoțională mai strânsă.
Cu referire la cerința din cererea de chemare în judecată privind
scutirea de la achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori, instanța de apel
a stabilit că, prin hotărârea nr. 2-1436/2022 din 07 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a încasat de la Alexei Ceban, în
beneficiul Carolinei Ceban, pensie pentru întreținerea copiilor minori: *******
în sumă bănească fixă, în mărime de 1100 de lei lunar și ******* în sumă
bănească fixă, în mărime de 1100 de lei lunar, începând cu 02 august 2022,
până la majoratul copiilor minori.
Conform bonurilor de achitare (f.d. 12) și a recipisei eliberată de
Carolina Ceban (f.d. 12 verso), se atestă că Alexei Ceban a achitat pensia
4
pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 17 400 lei, pe perioada cât
copii au fost în grija mamei.
Având în vedere că copiii minori, ******* și *******, locuiesc
împreună cu tata–Alexei Ceban și se află în grija și educația ultimului,
frecventează instituțiile de învățământ din or. Dondușeni, instanța de apel a
considerat că instanța de fond întemeiat a concluzionat la scutirea lui Alexei
Ceban de la achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 februarie 2025, Carolina Ceban, reprezentată de avocatul
Grigore Postovanu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 22
octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 15 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, solicitând admiterea acesteia, casarea
deciziei instanței de apel și a instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii
prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă (f.d. 162-168).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de
drept expuse în cererea de apel, invocând că instanțele eronat au ajuns la
concluzia de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de
Alexei Ceban. Recurenta a indicat că plecarea sa peste hotarele țării, cât și
acordarea consimțământului ca copii să fie cu tatăl atât timp cât ea este plecată
nu constituie temeiuri de modificare a domiciliului copiilor.
La 05 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia cererii de recurs depusă de Carolina Ceban, reprezentat de avocatul
Grigore Postovanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.
Prin referința din 20 mai 2025, Alexei Ceban, reprezentat de avocata
Lucreția Socolov, a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Carolina
Ceban, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
5
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
6
(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute
la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 27 decembrie 2024, Curtea de Apel
Bălți a expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului
recurentei, avocatului Grigore Postovan, copia deciziei din 22 octombrie 2024,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele
cauzei (f.d. 157).
Astfel, cererea de recurs depusă de Carolina Ceban, reprezentat de
avocatul Grigore Postovanu, la 10 februarie 2025, se consideră depusă în
termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
7
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Carolina Ceban, reprezentat de avocatul Grigore
Postovanu, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci
s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul
nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
8
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Carolina Ceban,
reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Carolina Ceban, reprezentată de
avocatul Grigore Postovanu, împotriva deciziei din 22 octombrie 2024 a Curții
de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9