2ra-73/25 — scutirea de la achitarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si determinarea locului de trai a copiilor minori

La 29 mai 2023, Alexei Ceban a depus cerere de chemare in judecată împotriva Carolinei Ceban, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Dondușeni și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Drochia, cu privire la scutirea de la achitarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și determinarea locului de trai a copiilor minori cu tata.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, potrivit hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a determinat locul de trai a copiilor minori, ******* , anul nașterii ******* și *******, anul nașterii *******, cu mama Carolina Ceban și s-a încasat de la Alexei Ceban, în beneficiul Carolinei Ceban, pensie pentru întreținerea copiilor minori sumă bănească fixă în mărime de 1100 de lei pentru fiecare copil, care urmează a fi plătită lunar începând cu ******* pînă la majoratul copiilor.

La 23 aprilie 2023, reclamantul a revenit în țară, iar la 25 aprilie 2023 a solicitat anularea acordului privind custodia asupra copiilor minori fiului Ion și fiicei Evelina, custodele fund Pricop Lucia, din motivul revenirii în țară și ca copii să fie în grija tatălui.

A indicat că, la 28 aprilie 2023, Carolina Ceban, mama copiilor a dat acordul ca copiii să fie în grija tatălui pe perioada aflării ei peste hotare, dând acordul la schimbarea instituției de învățământ.

Conform adeverinței eliberate de administrația Liceului Teoretic „Alexei Mateevici” se confirmă că ******* este elev al clasei ******* anul de studii 2022-2023, iar potrivit certificatului eliberat de administrația grădiniței creșă „*******” se atestă că ******* frecventează ******* din *******.

Potrivit caracteristicii eliberate de Primăria orașului Dondușeni, se caracterizează pozitiv, locuiește împreună cu copii, în societate duce un mod de 1 viață adecvat. În prezent situația materială și familială s-a schimbat, copii locuiesc cu tata.

De la emiterea hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, până la moment Ceban Alexei a achitat suma de 17200 de lei pensie pentru întreținerea copiilor, chiar dacă și anterior a acordat ajutor financiar copiilor. La moment copii se află la întreținerea și îngrijirea sa.

Pîrîta a plecat peste hotarele țării pe un termen mai îndelungat, a dat acordul ca copiii să se afle în grija reclamantului, la domiciliul ultimului, dând acordul și la schimbarea instituției de învățământ. Prin urmare, reclamantul a considerat că este necesar ca domiciliul copiilor minori să fie stabilit cu dânsul, fiindcă copiii locuiesc împreună cu el, fiind întreținuți și educați exclusiv de dânsul.

De asemenea, având în vedere faptul că minorii locuiesc împreună cu tatăl, iar plata pensiei de întreținere este achitată în continuare către pârâta, Carolina Ceban, se consideră necesar scutirea reclamantului de obligația de plată a pensiei de întreținere. În aceste circumstanțe, întrucât copiii se află în întreținerea efectivă a tatălui, iar acesta va asigura în continuare întreținerea și educația minorilor, se apreciază ca fiind justificată scutirea de la achitarea pensiei de întreținere.

Alexei Ceban a solicitat determinarea domiciliului copiilor minori, ******* și ******* cu tata și modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori prin scutirea de la plata acesteia.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a notat că, reieșind din conținutul normei art. 63 din Codul familiei, cât și jurisprudența națională, la identificarea interesului copiilor minori, în cazul stabilirii domiciliului la unul dintre părinți, urmează a fi luate în considerație următoarele criterii: vârsta copilului, posibilitățile părinților de a asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală și morală; atașamentul părinților față de minor, precum și a minorului față de părinți; grija manifestată de părinți față de copil în timpul conviețuirii și după despărțire.

Instanța de apel a constatat că copiii minori, ******* și *******, a cărui domiciliu se solicită a fi determinat, au vârsta de ******* și respectiv *******, vârstă la care copiii au nevoie de supraveghere, întreținere, dragoste și educație din partea părinților.

La momentul examinării cauzei, copiii minori locuiesc cu tata în condiții bune, fiind asigurați cu toate cele necesare, ceea ce se atestă prin Avizul-concluzie nr. ******* din *******, întocmit de către autoritatea tutelară Dondușeni, în care se menționează că, copiii ******* și *******, locuiesc în or. *******, str. ******* împreună cu tatăl Alexei Ceban și bunica paternă ******* în locuința care aparține cu drept de proprietate ultimei. Condițiile de trai sunt bune, starea tehnică a locuinței este adecvată, locuința este constituită din 2 odăi locuibile, odăile sunt luminoase. Copiii locuiesc într- о odaie cu bunica, dar au paturi separate. În locuință sunt create condiții pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copiilor: loc pentru joacă, dulap pentru haine, masă pentru pregătirea temelor de acasă etc. Copiii dispun de jucării și rechizitele necesare, sunt îngrijiți, aparent sănătoși. ******* este elev la Liceul Teoretic „*******”, iar ******* frecventează grădinița „*******” din localitate. Venitul familiei, din declarațiile tatălui, este constituit din câștigul obținut din munca acestuia de peste hotarele țării din care se întrețin și la moment. Copiii sunt sociabili, nu prezintă semne de abuz sau violență. Din spusele tatălui, de când s-au despărțit cu mama copiilor, el participa la educația și întreținerea lor, achita regulat pensia alimentară. La moment situația s-a 3 modificat, mama copiilor a plecat peste hotarele țării, și-a exprimat acordul ca copiii să rămână în grija tatălui. Din discuția cu copiii, s-a stabilit că aceștia sunt atașați de ambii părinți, cu mama comunică la moment prin telefon.

Conform Anchetei Sociale din *******, întocmită de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Drochia, reiese că Carolina Ceban împreună cu mama sa ******* locuiesc în or. *******, str. *******, în apartament constituit dintr-o odaie pe care l-au închiriat. Ludmila ******* – bunica copiilor minori ******* și *******, este pensionară, iar mama copiilor – Carolina Ceban este plecată peste hotarele țării.

Instanța de apel a stabilit că, potrivit concluziei psihologico- pedagogică realizat în baza metodei „Desenul cinetic al familiei” de R. Burns și S. Kaufman, efectuat de psihologul Galina Corencenco, minorul ******* și- a redat în desen familia, desenând-o pe sora sa *******, pe el însăși, bunica Angela, tatăl, verișoara, și Dana Nana. În imaginea desenată de Ion lipsește mama. Copilul a micșorat componența familiei „uitând” să-și deseneze mama, astfel copilul pare să dezamorseze atmosfera emoțională inacceptabilă din familie, fugind de emoțiile negative asociate ce acele persoane pe care nu le-a desenat. Aranjarea membrilor familiei în desen, indică unele trăsături psihologice ale relațiilor din familie. Faptul că copilul a desenat membrii familiei cu mâinile separate, indică un nivel scăzut de legături emoționale. Raportul dintre dimensiunile membrilor familiei și „imaginea EU” corespunde normelor. Ion și-a desenat ca fiind mai mari de dimensiuni pe tatăl său, bunica, nana Dana, iar pe sora sa mai mică și pe el însuși ca pe cei mai mici, ceea ce corespunde realității și autoevaluări adecvate a copilului.

Prin urmare, reieșind din cumul probelor administrate și cercetate în ședința de judecată, instanța de apel a stabilit că prima instanța just a concluzionat că domiciliul copiilor minori urmează a fi stabilit cu tata acestora, persoană cu care minorii au o legătură psihologică și emoțională mai strânsă.

Cu referire la cerința din cererea de chemare în judecată privind scutirea de la achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori, instanța de apel a stabilit că, prin hotărârea nr. 2-1436/2022 din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a încasat de la Alexei Ceban, în beneficiul Carolinei Ceban, pensie pentru întreținerea copiilor minori: ******* în sumă bănească fixă, în mărime de 1100 de lei lunar și ******* în sumă bănească fixă, în mărime de 1100 de lei lunar, începând cu 02 august 2022, până la majoratul copiilor minori.

Conform bonurilor de achitare (f.d. 12) și a recipisei eliberată de Carolina Ceban (f.d. 12 verso), se atestă că Alexei Ceban a achitat pensia 4 pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 17 400 lei, pe perioada cât copii au fost în grija mamei.

Având în vedere că copiii minori, ******* și *******, locuiesc împreună cu tata–Alexei Ceban și se află în grija și educația ultimului, frecventează instituțiile de învățământ din or. Dondușeni, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a concluzionat la scutirea lui Alexei Ceban de la achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

La 05 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii de recurs depusă de Carolina Ceban, reprezentat de avocatul Grigore Postovanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Prin referința din 20 mai 2025, Alexei Ceban, reprezentat de avocata Lucreția Socolov, a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Carolina Ceban, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: 6 (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Carolina Ceban, reprezentat de avocatul Grigore Postovanu, la 10 februarie 2025, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de 7 drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că cererea de recurs depusă de Carolina Ceban, reprezentat de avocatul Grigore Postovanu, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui 8 recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Carolina Ceban, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Carolina Ceban, reprezentată de avocatul Grigore Postovanu, împotriva deciziei din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9