ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 400/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 13 februarie 2001, reclamantul R.N. a formulat contestație, împotriva deciziei de imputare nr .C3/1992 din 29 ianuarie 2001, emisă de sucursala C.F.R. Marfă Craiova. Prin sentința civilă nr. 1391/2001 a Judecătoriei Slatina s-a declinat competența de soluționare, în favoarea Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi Olt. La acest colegiu, la dosarul nr. 30/2001 au fost conexate contestațiile petenților B.F., G.I. și T.M., îndreptate împotriva deciziilor de imputare C3 90/91/93 din 29 ianuarie 2001, emise pentru recuperarea aceluiași prejudiciu, de 9.156.419 lei. Prin decizia nr. 429/2001 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, s-a respins recursul jurisdicțional declarat de S.S.M.F.

SA, sucursala C.F.R. Marfă Craiova, împotriva sentinței nr. 29/2001 a Colegiului jurisdicțional Olt. S-a reținut că sentința colegiului este legală și temeinică, întrucât deciziile de imputare au fost emise cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 108 alin. (2) C. muncii. Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen, S.S.M.F. SA, sucursala C.F.R. Marfă Craiova, susținând că deciziile de imputare nu sunt tardiv emise. Verificând cauza în funcție de recursul formulat, Curtea constată că este fondat, având în vedere dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., analizat în baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Deciziile de imputare contestate au fost emise de conducerea societății la care petenții erau încadrați ca maistru, lăcătuș, tehnician, șef depou exploatare, reținându-se că au contribuit la producerea unei pagube de 9.156.419 lei, astfel cum s-a menționat în procesul-verbal de constatare nr.68/23 iunie 2000 întocmit de revizori contabili ai C.F.R. Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea apreciază că litigiul este de competența instanței care soluționează conflictele de muncă, în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. b 1 ) C. proc. civ., cu referire la art. 70, 73 și urm. din Legea nr. 168/1999.

Contestatorii sunt persoane care au fost angajate la C.F.R., unitate care face parte din cele enumerate în art. 18 din Legea nr. 94/1992, text care este menționat în cuprinsul art. 41 din Legea nr. 94/1992, însă controlul în baza căruia au fost emise deciziile de imputare, nu a fost efectuat de către organele Curții de Conturi, astfel cum impune textul art. 18 din Legea nr. 94/1992. Verificările au fost efectuate de revizori contabili ai C.F.R. Nefiind îndeplinită cerința esențială impusă de lege, pentru a atrage competența de soluționare a contestațiilor la deciziile de imputare a instanțelor Curții de Conturi (control efectuat de organele Curții de Conturi, în conformitate cu dispozițiile art. 18, cu referire la art. 1 din Legea nr. 94/1992), instanța competentă este tribunalul, secția conflicte de muncă.

Pentru considerentele expuse, recursul va fi admis, hotărârile se vor casa și cauza va fi trimisă spre competentă soluționare, Tribunalului Olt, secția conflicte de muncă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de S.S.M.F. SA, sucursala C.F.R. Marfă Craiova, împotriva deciziei nr. 429 din 27 septembrie 2001 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională. Casează decizia nr. 429 din 27 septembrie 2001 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională și sentința nr. 29 din 30 mai 2001 a Colegiului jurisdicțional Olt al Curții de Conturi și trimite cauza spre soluționare, Tribunalului Olt, secția conflicte de muncă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2003.