ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2807/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2807/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 26 noiembrie 2003, reclamanta SC M. SA Slatina a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul O.R.D.A., anularea deciziei nr. 37 din 9 aprilie 2003, emisă de pârât. În motivare, reclamanta a arătat că decizia contestată, prin care s-a dispus retragerea certificatului RFN, începând cu 10 aprilie 2003, pe motiv că societatea nu este capabilă să desfășoare activitate în limitele legii, este emisă fără suport real, deoarece Judecătoria Slatina i-a admis plângerile formulate împotriva proceselor-verbale de contravenție, care au stat la baza întocmirii deciziei. Reținând calitatea de organ al administrației publice centrale a pârâtului și incidența prevederilor art. 3 pct. 1 C. proc.
civ., Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, inițial învestit, prin sentința nr. 396 din 4 noiembrie 2003, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ. Judecând în fond pricina, în primă instanță, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 304 din 7 mai 2004, a respins acțiunea. Instanța a reținut că actul contestat este legal emis, întrucât, prin hotărârile judecătorești invocate, instanțele au admis doar parțial plângerile contravenționale, înlocuind sancțiunea amenzii, cu avertismentul, fără a infirma, însă, existența faptelor contravenționale care justifică măsura retragerii certificatului.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen procedural și legal timbrat, reclamanta SC M. SA Slatina. Recurenta a criticat soluția atacată, susținând că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, este lipsită de temei legal și s-a bazat pe o apreciere eronată a probelor administrate. Că, deși a deținut trei fonograme fără acte de proveniență, acestea nu erau destinate comercializării, ci erau bunuri personale, depozitate sub tejghea, motivul pentru care Judecătoria Slatina a considerat fapta o încălcare minimă a dispozițiilor legale. A arătat recurenta, că față de împrejurarea că fapta de comercializare nu există, măsura contestată este netemeinică și nelegală. Criticile formulate sunt neîntemeiate.
Nu poate fi reținută apărarea recurentei, potrivit căreia dacă amenzile contravenționale au fost înlocuite cu avertisment, temeiul anulării certificatului RNF nu mai subzistă, fiind vorba despre o minimă încălcare a normelor legale. Temeiul juridic al măsurii luate prin decizia contestată îl reprezintă prevederile art. 8 alin. (5) din O.G. nr. 42/2000, devenit art. 8 alin. (6), în urma aprobării ordonanței, prin Legea nr. 624/2001. În conformitate cu acest text, la baza măsurii dispuse prin decizia Directorului general al O.R.D.A. stă constatarea săvârșirii faptelor care sunt incriminate drept contravenții.
În speță, aceste prevederi legale au fost respectate prin întocmirea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor seria AD 0001625 și AD 0001636, ambele din 19 februarie 2003. Legea nu condiționează aplicarea măsurii de retragere a certificatului, de natura sancțiunii aplicate, astfel încât sub aspectul săvârșirii contravenției, nu are relevanță că instanța a înlocuit sancțiunea amenzii, cu cea a avertismentului. Așa după cum, în mod corect a reținut și prima instanță, fapta respectivă există, procesele-verbale indicate fiind menținute cu privire la constatarea contravenției. Chiar dacă încălcarea legii a fost mică, așa cum susține recurenta, întrucât legea nu distinge în ceea ce privește gradul încălcării normei legale, nu se poate considera că prin decizia atacată, intimatul-pârât a încălcat vreo normă.
Având în vedere că instanța de fond a dat o corectă dezlegare cauzei deduse judecății, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC M. SA, Slatina împotriva sentinței civile nr. 304 din 7 mai 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.