ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 681/2004

Asupra recursului în anulare de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 99 din 21 februarie 2002 a Judecătoriei Corabia, definitivă prin neapelare a fost condamnat inculpatul N.F. la câte 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de violare de domiciliu și tentativă la infracțiunea de furt calificat, prevăzute de art. 192 alin. (2) și art. 20, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din același cod, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. S-a reținut că în noaptea de 10 iunie 2002, inculpatul N.F. a pătruns fără drept în curtea părții vătămate B.G.

și prin escaladare a intrat în locuința părții vătămate B.L., încercând să sustragă bunuri, dar a fost surprins de martora B.L. Împotriva acestei hotărâri, în baza art. 409, art. 410 alin. (1) partea I-a pct. 4 teza a II-a C. proc. pen., a declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care a susținut că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. Recursul în anulare este întemeiat.

În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 169/2002, fapta de a pătrunde fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia, săvârșită, printre alte condiții, în timpul nopții, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Condamnând pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, situată sub limita minimă prevăzută de lege de 3 ani, fără reținerea circumstanțelor atenuante, nejustificate însă în cauză, instanța a aplicat pentru infracțiunea de violare de domiciliu o pedeapsă în alte limite prevăzute de lege, ceea ce constituie caz de casare conform art. 410 alin. (1), partea I-a pct. 4 teza a II-a C. proc.

pen. Așa fiind, Curtea, în baza art. 414 1 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 385 15 pct. 2 lit. d) din același cod, urmează a admite recursul în anulare și a casa hotărârea atacată numai cu privire la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. Rejudecând cauza, se va dispune descontopirea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, în pedepsele componente și condamnarea inculpatului în baza art. 192 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare situată chiar la minimul legal, avându-se în vedere, conform art. 72 din același cod, pericolul social al faptei, împrejurările săvârșirii ei și persoana inculpatului care a dovedit sinceritate pe parcursul procesului penal.

Se va stabili, ca inculpatul să execute în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa cea mai grea de 3 ani, suficientă pentru realizarea scopului arătat de art. 52 din același cod. Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate și se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 99 din 21 februarie 2003 a Judecătoriei Corabia, privind pe N.F. Casează hotărârea cu privire la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele componente de: - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen. și - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. pen., condamnă pe inculpatul N.F.

la 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii. Onorariul în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2004.