ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3508/2004

Asupra recursului în anulare de față: Din actele dosarului, constată următoarele: Judecătoria Bacău, prin sentința penală nr. 972 din 10 martie 2003, condamnă pe inculpatul C.M.V., la 2 ani de închisoare, respectiv 3 ani de închisoare, pentru infracțiunile de violare de domiciliu și furt calificat, prevăzute de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 13 și art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din același cod, să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare. În baza art. 81 și art. 82 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 5 ani. S-a reținut că, în noaptea de 9 septembrie 2000, inculpatul a pătruns, fără drept, în curtea părții vătămate C.M., iar prin efracție și escaladare, a intrat în locuință, de unde a sustras bunuri în valoare de 800.000 lei.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 409 și art. 410 C. proc. pen., declară recurs în anulare, motivând că instanța a dispus suspendarea condiționată a executării unei pedepse de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiuni concurente, contrar prevederilor art. 81 alin. (2) C. pen. Recursul în anulare este fondat. În adevăr, potrivit art. 81 alin. (2) C. pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată și în caz de concurs de infracțiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani și sunt întrunite condițiile, prevăzute în alin. (1) lit. b) și c). În cauză, instanța a condamnat pe inculpat la pedepsele de 2 ani și, respectiv, 3 ani de închisoare, pentru două infracțiuni concurente, urmând să execute, ca efect al cumului juridic, 3 ani de închisoare.

Ori, potrivit dispozițiilor imperative ale legii anterior amintite, inculpatul, în raport de cuantumul mai mare de 2 ani de închisoare al pedepsei rezultante, nu putea beneficia de suspendarea condiționată a executării acesteia. Așa fiind, în baza art. 414 1 C. proc. pen., recursul în anulare va fi admis, cu consecința înlăturării aplicării prevederilor art. 81, art. 82 și art. 83 C. pen., conform dispozitivului acestei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva sentinței nr. 972 din 10 martie 2003 a Judecătoriei Bacău, privind pe inculpatul C.M.V. Casează hotărârea atacată numai cu privire la aplicarea prevederilor art. 81, art. 82 și art. 83 C. pen., dispoziții pe care le înlătură. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședința publică de la data de 24 iunie 2004.