ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2244/2003

Asupra recursului în anulare de față; Din actele dosarului, constată următoarele: Judecătoria Onești, prin sentința penală nr. 1348 din 10 decembrie 2001, a condamnat pe inculpatul C.A. la 3 ani de închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) și i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 61 din același cod, a menținut liberarea condiționată pentru restul, neexecutat, de 219 zile de închisoare, din pedeapsa de un an și 8 luni, aplicată prin sentința penală nr. 3054 din 19 octombrie 1999 a Judecătoriei Bacău. S-a reținut că, în nopțile de 7 februarie și 5 martie 2001, inculpatul a sustras, prin efracție, bunuri în valoare de 8.557.099 lei de la Agenția județeană de ocupare a forței de muncă Bacău.

Tribunalul Bacău, prin decizia penală nr. 216/ A din 26 februarie 2002, a respins apelul inculpatului. Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 296 din 9 mai 2002, a respins recursul inculpatului. La 17 februarie 2003, în baza art. 409 și art. 410 C. proc. pen., procurorul general al parchetului de pe lângă această instanță declară recurs în anularea sus-menționatelor hotărâri, cu motivarea că instanțele au încălcat dispozițiile art. 117 C. proc. pen. Recursul în anulare este întemeiat. În adevăr, potrivit art. 117 C. proc. pen., atunci când organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului, este obligatorie efectuarea unei expertize psihiatrice, într-o instituție de specialitate, cu internarea învinuitului sau inculpatului pe timpul necesar.

Or, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 1983 din 6 aprilie 1995 al Laboratorului Exterior de Medicină Legală Iași conchide că C.A. nu are discernământ. Același laborator de medicină legală, cu nr. 2470 din 23 septembrie 1999, comunică Judecătoriei Onești că C.A. are discernământ. Este, deci, necesară efectuarea unei noi expertize psihiatrice, în condițiile art. 117 C. proc. pen. Așa fiind, în baza art. 414 1 C. proc. pen., recursul în anulare va fi admis, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr. 1348 din 10 decembrie 2001 a Judecătoriei Onești, deciziei penale nr. 216 din 26 februarie 2002 a Tribunalului Bacău și deciziei penale nr. 296 din 9 mai 2002 a Curții de Apel Bacău, privind pe inculpatul C.A. Casează hotărârile atacate și trimite cauza, spre rejudecare, la Judecătoria Onești. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2003.