ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.05.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2244/2003

HOTĂRÂRE
14.05.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2244/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului în anulare de

față;

Din actele dosarului, constată

următoarele:

Judecătoria Onești, prin sentința

penală nr. 1348 din 10 decembrie 2001, a condamnat pe inculpatul C.A. la 3 ani

de închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin.

(1), art. 209 alin. (1) lit. g) și i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37

lit. a) C. pen.

În baza art. 61 din același cod, a

menținut liberarea condiționată pentru restul, neexecutat, de 219 zile de închisoare,

din pedeapsa de un an și 8 luni, aplicată prin sentința penală nr. 3054 din 19

octombrie 1999 a Judecătoriei Bacău.

S-a reținut că, în nopțile de 7

februarie și 5 martie 2001, inculpatul a sustras, prin efracție, bunuri în

valoare de 8.557.099 lei de la Agenția județeană de ocupare a forței de muncă

Bacău.

Tribunalul Bacău, prin decizia

penală nr. 216/ A din 26 februarie 2002, a respins apelul inculpatului.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

penală nr. 296 din 9 mai 2002, a respins recursul inculpatului.

La 17 februarie 2003, în baza art. 409

și art. 410 C. proc. pen., procurorul general al parchetului de pe lângă

această instanță declară recurs în anularea sus-menționatelor hotărâri, cu

motivarea că instanțele au încălcat dispozițiile art. 117 C. proc. pen.

Recursul în anulare este întemeiat.

În adevăr, potrivit art. 117 C.

proc. pen., atunci când organul de urmărire penală sau instanța de judecată are

îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului, este

obligatorie efectuarea unei expertize psihiatrice, într-o instituție de

specialitate, cu internarea învinuitului sau inculpatului pe timpul necesar.

Or, raportul de expertiză

medico-legală psihiatrică nr. 1983 din 6 aprilie 1995 al Laboratorului Exterior

de Medicină Legală Iași conchide că C.A. nu are discernământ.

Același laborator de medicină

legală, cu nr. 2470 din 23 septembrie 1999, comunică Judecătoriei Onești că C.A.

are discernământ.

Este, deci, necesară efectuarea unei

noi expertize psihiatrice, în condițiile art. 117 C. proc. pen.

Așa fiind, în baza art. 414

1

deciziei.

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva sentinței penale nr. 1348 din 10 decembrie 2001 a Judecătoriei

Onești, deciziei penale nr. 216 din 26 februarie 2002 a Tribunalului Bacău și

deciziei penale nr. 296 din 9 mai 2002 a Curții de Apel Bacău, privind pe

inculpatul C.A.

Casează hotărârile atacate și

trimite cauza, spre rejudecare, la Judecătoria Onești.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3508/2004
Asupra recursului în anulare de față: Din actele dosarului, constată următoarele: Judecătoria Bacău, prin sentința penală nr. 972 din 10 martie 2003, condamnă pe inculpatul C.M.V., la 2 ani de închisoare, respectiv 3 ani de închisoare, pent
ÎCCJ 2003-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 698/2003
Asupra recursului în anulare de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 2066 din 21 decembrie 2001, definitivă prin neapelare, Judecătoria Buzău a condamnat pe inculpatul G.D. la pedeapsa rezultant
ÎCCJ 2003-09-15
0,94
ÎCCJ, Decizia nr. 233/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 21 din 23 ianuarie 2003, Tribunalul Bacău a condamnat, între alții, pe inculpatul P.I. la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni
ÎCCJ 2004-01-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 231/2004
de furt calificat prevăzută de art.209 alin.2-4 C. pen. în perioada 25 iulie 2001 – 10 octombrie 2002. Cum inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt ce reprezintă primul termen al recidivei, la data de 30/31 august 2002, în mod greșit inst
ÎCCJ 2004-10-12
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5177/2004
Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 5822 din 12 noiembrie 2002, Judecătoria Iași a condamnat pe inculpatul R.A. la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiun
Sursă