ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 717/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 717/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 269
din 12 iulie 2004, Tribunalul Vrancea, secția penală, a condamnat inculpații
C.V. și V.F. la câte 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2
1
)
lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm., art. 74 lit. a) și c) și art. 76
lit. c) C. pen.
În temeiul art. 86
1
C. pen., a dispus suspendarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen
de încercare de câte 4 ani, încredințată S.R.S. de pe lângă Tribunalul Vrancea.
A dispus ca inculpații să
urmeze cursurile de învățământ întrerupte, să desfășoare o activitate lucrativă
și să nu intre în legătură unul cu altul.
A obligat inculpații, în
solidar și în solidar cu părțile responsabile civilmente C.G. și V.E. să
plătească 284.000 lei Serviciului Medico-Legal Vrancea, 5.400.000 lei
Spitalului Militar de Urgență Focșani, 18.450.000 lei părții civile C.R.
S-a reținut că, în seara
zilei de 21 aprilie 2004, prin violență, inculpații au deposedat partea
vătămată C.R. de un telefon mobil, o brățară de aur și o porțiune dintr-un lanț
de aur, în valoare totală de 20 milioane lei.
Împotriva hotărârii primei
instanțe Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a declarat apel, criticile
privind reținerea de circumstanțe atenuante și modalitatea de executare a
pedepselor.
Curtea de Apel Galați,
secția penală, prin decizia penală nr. 590/ A din 28 octombrie 2004, a admis
apelul, a desființat în parte sentința atacată și, în rejudecare:
- a înlăturat aplicarea art.
74 lit. c) C. pen., cu privire la inculpatul C.V. și a menținut pedeapsa
aplicată, precum și modalitatea de executare;
- a înlăturat aplicarea art.
74 lit. a) și c) C. pen., cu referire la inculpatul V.F. și a majorat pedeapsa
aplicată acestuia de la 2 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare.
Celelalte dispoziții ale
sentinței atacate au fost menținute.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a declarat recurs,
întemeiat pe art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
S-a susținut că pedeapsa
aplicată inculpatului minor C.V., sub aspectul cuantumului redus și a
modalității de executare stabilite de prima instanță, nu reflectă gradul
concret de pericol social al infracțiunii.
În concluzie, procurorul a
solicitat admiterea recursului, casarea în parte a ambelor hotărâri numai în
latura penală și numai cu privire la inculpatul C.V., înlăturarea circumstanței
atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. și condamnarea inculpatului la o
pedeapsă privativă de libertate, în limitele prevăzute de textul incriminator.
Recursul este fondat, pentru
considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din ancheta socială și
referatul de evaluare rezultă conduita bună a inculpatului C.V., anterior
săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, la data de 21 ianuarie 2004.
Ca atare, rezultând
caracterul accidental al faptei comise, în mod judicios prima instanță, precum
și instanța de control prin respingerea apelului, au reținut în favoarea
acestuia circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.,
așa încât recursul se constată a fi nefondat sub aspectul acestei critici.
Totodată, în raport de
limitele de pedeapsă pentru minori și reținerea circumstanței atenuante
judiciare menționate, cu referire la pericolul social concret al faptei și
modalitatea de săvârșire a acesteia, pedeapsa aplicată inculpatului menționat
apare ca fiind just proporționalizată, așa încât recursul se constată a fi
nefondat și sub aspectul acestei critici.
Din același referat de
evaluare rezultă însă slaba rezistență a inculpatului la factorii negativi și
dorința sa de a avea resurse bănești pentru cheltuirea în anturajul fără
orizont social din care face parte, precum și existența unor factori extranei
predispozanți la un comportament negativ.
Or, în prezența acestor date
ce țin de persoana inculpatului, în mod greșit s-a reținut că este îndeplinită
și condiția prevăzută de art. 86
1
lit. c) C. pen.
Drept urmare, recursul se
constată a fi fondat sub aspectul acestei critici, hotărârile atacate fiind
supuse cazului de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc.
pen., exclusiv sub acest aspect.
Ca atare, se impune
înlăturarea art. 86
1
C. pen., cu referire la modalitatea de
executare a pedepsei aplicate inculpatului C.V.
În consecință, pentru
considerentele ce preced, conform art. 385
15
lit. d) C. proc. pen.,
Curtea va admite recursul și va casa hotărârile pronunțate în cauză numai cu
privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului C.V., va
înlătura aplicarea art. 86
1
și urm. C. pen., și va face aplicarea
art. 71 – art. 64 din același cod.
Celelalte dispoziții ale
hotărârilor pronunțate în cauză vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei penale nr. 590/
A din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Galați, privind pe inculpatul C.V.
Casează în parte decizia
penală sus-menționată, precum și sentința penală nr. 269 din 12 iulie 2004 a
Tribunalului Vrancea, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei
aplicate inculpatului C.V. și înlătură dispozițiile art. 86
1
și
următoarele C. pen.
Face aplicarea art. 71 și
art. 64 C. pen.
Menține celelalte dispoziții
ale hotărârilor menționate.
Onorariul cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 31 ianuarie 2005.