ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 369/2006

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1240 din 19

noiembrie 2001 pronunțată de Judecătoria Pașcani, în dosarul penal nr. 1279/2001,

a fost condamnată inculpata Z.G., la:

- 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (4) C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (4) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., a dispus ca inculpata să execute pedeapsa de 4 ani închisoare. În

baza art. 86

1

C. pen., a dispus suspendarea executării sub

supraveghere a pedepsei.

A stabilit un interval de 2 ani care

alături de cuantumul pedepsei aplicate a constituit termenul de încercare.

A admis acțiunile civile și a

obligat pe inculpată să plătească părților civile:

- SC V. SA Vaslui, cu sediul în

Vaslui suma de 7.344.787 lei;

- SC A. SRL Iași strada Calea

Chișinăului suma de 30.773.115 lei. A obligat pe inculpată să plătească

cheltuieli judiciare avansate de stat în sumă de 850.000 lei.

Sentința a fost apelată de către

Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani sub aspectul individualizării

pedepsei, respectiv a modalității de executare, având în vedere gradul de

pericol social al faptelor și valoarea însemnată a prejudiciului rămas

nerecuperat.

Prin decizia penală nr. 365 din 21

martie 2002 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 1151/2002, a

fost admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani,

împotriva sentinței penale nr. 1240 din 19 noiembrie 2001, pronunțată de

Judecătoria Pașcani, sentință pe care a desființat-o în parte, în latura

penală, în sensul că a înlăturat dispozițiile art. 86

1

C. pen. A

aplicat inculpatei dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen.

A menținut măsura sechestrului

asigurator dispusă prin ordonanța din 30 septembrie 2000 a Poliției Pașcani,

asupra bunurilor inculpatei până la recuperarea integrală a prejudiciilor.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței penale.

Cheltuielile judiciare au rămas în

sarcina statului, incluzând și onorariul avocat oficiu în sumă de 300.000 lei.

Împotriva deciziei penale nr. 365

din 21 martie 2002 a Tribunalului Iași a formulat recurs peste termen inculpata

Z.G., care a invocat prevederile art. 365 C. proc. pen., cu motivarea că a

lipsit la judecata apelului, cât și la pronunțare, a fost arestată la 7 iunie

2005 în Italia, iar recursul l-a declarat pe 10 iunie 2005, deci în termenul de

10 zile de la începerea executării pedepsei.

Prin decizia penală nr. 445 din 5 iulie

2005, pronunțată în dosarul nr. 4143/2005, Curtea de Apel Iași a respins, ca

tardiv, recursul formulat de inculpata Z.G. împotriva deciziei penale nr. 365

din 21 martie 2002 a Tribunalului Iași.

A obligat recurenta la plata sumei

de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii a Curții

de Apel Iași, condamnata Z.G. a formulat contestație în anulare și a invocat

dispozițiile art. 386 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 717 din 7

noiembrie 2005, Curtea de Apel Iași a respins contestația în anulare formulată

de condamnata Z.G. împotriva deciziei penale nr. 445 din 5 iulie 2005 a Curții

de Apel Iași.

A obligat contestatoarea la

cheltuieli judiciare către stat.

A constatat că decizia este

definitivă.

Împotriva deciziei nr. 717 din 7

noiembrie 2005 a Curții de Apel Iași, condamnata a declarat recurs, intitulat

„apel”, fără a-l motiva în scris, iar la termenul fixat pentru judecarea căii

de atac, apărătorul desemnat din oficiu a lăsat soluția la aprecierea instanței.

Recursul declarat de condamnată este

inadmisibil.

Potrivit dispozițiile art. 385

1

C. proc. pen., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs hotărârile

judecătorești, sentințe sau decizii, după caz, nedefinitive.

Or, în cauză, secția penală a Înaltei

Curți de Casație și Justiție a fost sesizată cu recursul petiționarei condamnate

Z.G. împotriva deciziei nr. 717/2005 Curții de Apel Iași, care are caracter

definitiv și nu mai poate fi supusă căii de atac a recursului, acesta fiind

inadmisibil în raport cu dispozițiile procedurale penale evocate.

Pentru aceste considerente, potrivit

art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul declarat de

contestatoare se va respinge, ca inadmisibil, iar recurenta va fi obligată la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de condamnata Z.G. împotriva deciziei penale nr. 717 din 7 noiembrie

2005 a Curții de Apel Iași.

Obligă pe recurentă la plata sumei

de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

20 ianuarie 2006.