ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2472/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 431 din 18 decembrie 2001 a Tribunalului Botoșani, inculpata M.S. a fost condamnată la: - 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74 și art. 76 C. pen.; - 4 luni închisoare, pentru infracțiunea, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74 și art. 76 C. pen. și - un an și 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., instanța a dispus executarea pedepsei celei mai mari, de un an și 2 luni închisoare, iar potrivit art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3226/1997 a Judecătoriei Botoșani, urmând ca, în final, inculpata să execute pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: În perioada aprilie – noiembrie 1999, în calitate de administrator al S.C. V. SRL Botoșani și împuternicit al persoanelor fizice autorizate M.M. și M.B. (tatăl și fratele), inculpata a achiziționat de la țărani un număr de 330.869 cupoane agricole cu suma de 33.655.379.800 lei, a întocmit facturi false, în care nu a consemnat realitatea, că ar fi executat lucrări agricole posesorilor de cupoane, primind de la B.A., sucursala Botoșani și B.C.R., agenția Săveni suma totală de 36.909.722.800 lei.

Diferența între suma decontată și suma investită în cumpărarea cupoanelor este de 3.254.343.000 lei, însă instanța a redus sumele de 1.012.619.000 lei comision bancar, 1.857.060.412 lei dobânzi bancare și 372.835.923 lei T.V.A., obligând-o pe inculpată să plătească părții civile D.G.F.P. Botoșani suma de 62.370.528 lei despăgubiri, în solidar cu S.C. V. S.R.L. Botoșani. Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, partea civilă Ministerul Finanțelor prin D.G.F.P.C.F.S. Botoșani și inculpata M.S. Parchetul a criticat sentința întrucât instanța a făcut o greșită încadrare juridică a faptei de înșelăciune [ (în speță fiind întrunite, în opinia sa, elementele constitutive ale infracțiunii, prevăzute de art. 215 alin. (2) și (5) C. pen.)] și a rezolvat în mod greșit latura civilă a cauzei.

Partea civilă a criticat sentința tot pentru greșita soluționare a acțiunii civile, susținând că instanța ar fi trebuit să oblige pe inculpată la plata întregii sume încasată de la bancă. Inculpata a criticat sentința sub aspectul individualizării pedepsei, apreciind-o ca fiind prea aspră. Prin decizia penală nr. 301 din 16 septembrie 2002, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată. A admis apelurile declarate de parchet și partea civilă, desființând parțial sentința, dispunând următoarele: - schimbarea încadrării juridice din infracțiunea, prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74 și art. 76 alin. (2) C. pen.

și majorarea pedepsei la 4 ani închisoare, urmând ca, prin aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare. - a obligat inculpata să plătească, în solidar cu S.C. V. S.R.L. Botoșani, suma de 3.254.343.000 lei despăgubiri părții civile Ministerul Finanțelor Publice (prin D.G.F.P. Botoșani), în loc de 62.370.528 lei. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpata M.S., solicitând, prin apărător, admiterea recursului, casarea hotărârilor și rejudecând, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatei, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârșite.

Cu privire la solicitarea inculpatei în sensul achitării, aceasta nu poate fi primită întrucât, așa cum a reținut instanța de fond și a motivat în mod judicios soluția de condamnare, nemaifiind necesară reluarea de către instanța de recurs a expunerii situației de fapt și a probatoriului administrat în cauză, inculpata a comis faptele care au fost reținute în sarcina sa, în mod corect, fiindu-i stabilite pedepse în raport cu criteriile generale, prevăzute de art. 72 C. pen. și cu scopurile pedepsei, prevăzute de art. 52 C. pen. Așa încât, nu se poate invoca lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., atâta timp cât este amplu probată în cauză săvârșirea acestor infracțiuni de către inculpată, care, de altfel, în cursul cercetării judecătorești a recunoscut învinuirile care i s-au adus. Față de aceste considerente, urmează să fie respins recursul declarat de inculpată, ca nefondat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.S. împotriva deciziei penale nr. 301 din 16 septembrie 2002 a Curții de Apel Suceava. Obligă recurenta inculpată la 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2003.