ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2094/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2094/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 16 din 17

ianuarie 2002, Tribunalul Botoșani a condamnat-o pe inculpata A.V.:

- în baza art. 289 C. pen., raportat

la art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41, art. 42, art. 74 lit.

a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., la 4 luni închisoare;

- în baza art. 291 C. pen., cu

aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., art. 74 lit. a) și e) C. pen. și art. 76

lit. e) C. pen., la 2 luni închisoare;

- în baza art. 215 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen.,

art. 76 lit. c) C. pen. și art. 13 C. pen., la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 și art. 34 C.

pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatei, urmând să execute pedeapsa cea

mai grea, de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 C. pen., a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani, atrăgând

atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

Au fost anulate actele false.

Inculpata a fost obligată să

plătească, în solidar cu SC V. SRL Botoșani, către Ministerul Finanțelor

Publice, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului

Botoșani, suma de 544.100.000 lei cu titlu de despăgubiri civile.

S-a mai dispus obligarea inculpatei

la plata sumei de 7.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt, că, în

anul 1993, inculpata A.V., împreună cu fiii, a înființat SC A. SRL Botoșani

care, în anul 1997 a contractat un împrumut de la B.I.R., Filiala Săveni.

Întrucât nu l-a rambursat la timp,

datoria a ajuns în anul 1999 la suma de 380.000.000 lei, societatea fiind

somată și amenințată cu executarea silită.

Deoarece nu mai putea desfășura

activități prin această societate, la data de 13 mai 1999, inculpata a

înființat SC V. SRL Botoșani, având ca obiect de activitate, printre altele,

morărit și panificație, servicii agricole, comerț cu cereale.

Scopul real al înființării acestei

societăți, la care inculpata era asociat unic și administrator, a fost acela de

a crea o entitate juridică, cu obiect de activitate de furnizare de bunuri și

servicii în agricultură, sub acoperirea căreia să achiziționeze și deconteze

cupoane pentru agricultori, distribuite de Ministerul Agriculturii și

Alimentației, în baza O.G. nr. 32 din 29 ianuarie 1999.

Potrivit art. 1 din ordonanța

sus-arătată, sistemul de plată pe bază de cupoane valorice cu finanțare de la

bugetul de stat, este instituit în vederea procurării de materiale și servicii

necesare lucrărilor agricole, cupoanele fiind acordate cu titlu gratuit

agricultorilor.

Aceste cupoane, reprezentând bonuri

de valoare, puteau fi folosite numai pentru achitarea bunurilor și serviciilor

prestate în agricultură, fiind interzisă, conform art. 11 alin. (2) din

ordonanță, vânzarea-cumpărarea lor.

Furnizorii de bunuri și servicii

pentru agricultură, în schimbul cupoanelor, vor încasa contravaloarea acestora,

conform art. 10 alin. (1) din aceeași ordonanță, prin bănci.

Încălcând cu bună știință toate

aceste condiții și interdicții, inculpata A.V., a cumpărat cupoane pentru

agricultori de la persoane fizice din județele Botoșani, Suceava, Iași și

Bistrița-Năsăud, în valoare totală de 8.905.750.493 lei, negociate la sume mai

mici decât valoarea lor reală de decontare prin bancă.

Cele două societăți administrate de

inculpată nu dețineau tractoare sau alte utilaje agricole și nici nu au

închiriat astfel de utilaje pentru a putea presta servicii (arat, semănat,

discuit, întreținere culturi) în agricultură.

Pentru a-și asigura documentația

necesară decontării prin bancă a acestor cupoane, prevăzută de art. 11 și art.

15 din Normele metodologice din 19 februarie 1999 a Guvernului României,

inculpata a completat în fals 33 facturi pentru perioada 3 iulie 1999 – 17

august 1999, în care a consemnat că SC V. SRL Botoșani, a efectuat în

beneficiul unor persoane fizice, lucrări agricole care au fost achitate prin

cupoane agricole. Aferent facturilor, a întocmit centralizatoare în care erau

consemnate seria și numărul cupoanelor care, în realitate, au fost cumpărate,

până la concurența sumei trecută în fiecare factură.

Aceste documente au fost depuse la

B.C.R., Filiala Săveni, pentru decontare a 40.375 cupoane agricole, pentru care

a încasat nelegal de la bugetul statului suma de 8.950.725.000 lei, la care,

adăugând penalitățile prevăzute de art. 10 alin. (1) și (2) din ordonanță în

sumă de 3.524.160.496 lei, rezultă un prejudiciu total la bugetul de stat de

12.474.885.496 lei.

Tot în scopul constituirii

documentației necesară decontării cupoanelor, inculpata a completat în fals

trei facturi potrivit cărora SC A. SRL Botoșani ar fi livrat SC V. SRL,

cantitatea de 198.845 kg îngrășământ chimic în valoare de 795.535.344 lei, în

schimbul cărora, beneficiara a emis un ordin de plată în perioada 30 iulie – 3

septembrie 1999 de virare a sumei totale de 544.100.000 lei.

S-a mai reținut că, inculpata a

completat cu date false și alte facturi în numele celor două societăți

comerciale, în care a consemnat operațiuni comerciale privind bunuri și

servicii pentru agricultură cu alte societăți din țară, facturi pe care le-a

cumpărat în alb din București.

Prejudiciul final în sumă de

544.100.000 lei, a fost luat în considerare în baza concluziilor Raportului de

expertiză contabilă judiciară, întocmit în faza de judecată de către auditorul

financiar C. și care reprezintă suma virată de SC V. SRL Botoșani către SC A.

SRL Botoșani.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, care a solicitat

schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2)

C. pen., înlăturarea dispozițiilor art. 81 C. pen. și reținerea prejudiciului

în sumă totală de 12.474.885.496 lei, inculpata A.V. care a solicitat

achitarea, precum și Ministerul Finanțelor prin D.G.F.P.C.F.S. județul Botoșani

în latura civilă, solicitând majorarea despăgubirilor în sumă de 8.950.725.000

lei și acordarea penalităților, calculate conform art. 10 alin. (1) și (2) din

O.G. nr. 32/1999.

Prin decizia penală nr. 252 din 8

iulie 2002, Curtea de Apel Suceava a admis apelul parchetului și, schimbând

încadrarea juridică în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 și art. 74 și art. 76 C. pen., a

condamnat-o pe inculpată la 2 ani închisoare, pedeapsă de executat după

contopirea făcută, conform art. 33 și art. 34 C. pen., cu cele stabilite pentru

infracțiunile prevăzute de art. 289 C. pen. și art. 291 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 64 și art.

71 C. pen.

A fost înlăturat art. 81 C. pen.

Au fost respinse apelurile

inculpatei și părții civile.

Împotriva deciziei penale

sus-arătate au declarat recurs inculpata A.V. și D.G.F.P.C.F.S. a Județului

Botoșani.

În recursul său, inculpata a

solicitat în principal, achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 215 alin. (2) C. pen., în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.,

motivat de faptul că, deși cupoanele au fost valorificate ilegal, nu există

pagubă, întrucât lucrările agricole au fost executate pe terenurile pentru care

au fost distribuite acele bonuri de valoare, precum și achitarea, în temeiul

art. 10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 289 C. pen. și art. 291 C. pen., faptele, în împrejurările în

care au fost comise, neprezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În subsidiar, inculpata a solicitat

suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 C. pen.,

motivând săvârșirea infracțiunilor de constrângerile financiare în care s-a

aflat și invocând sinceritatea în cursul procesului penal.

Partea civilă a solicitat majorarea

despăgubirilor la valoarea de decontare a cupoanelor, respectiv, la suma de

8.950.725.000 lei, precum și obligarea la plata penalităților, calculate

conform art. 10 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 32/1999.

Verificând hotărârea atacată pe baza

lucrărilor și materialului de la dosar, Curtea reține:

întemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1),

pct. 12, 14 și 17

1

C. proc. pen.:

- critica privind greșita

condamnare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (2) C.

pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, nu

este fondată.

Așa cum s-a arătat, inculpata a

recunoscut constant că, pentru a redresa situația financiară a SC A. SRL

Botoșani, la care era asociat, a conceput și pus în aplicare un plan de

comercializare a cupoanelor agricole, deși, potrivit actului normativ în

materie, era interzisă vânzare-cumpărarea acestora. Inculpata mai cunoștea că,

potrivit art. 5 din ordonanță, cupoanele puteau fi folosite numai de către

beneficiarii acestora, pentru plata bunurilor și serviciilor și, de asemenea,

că aceste bonuri valorice puteau fi utilizate până la data de 5 decembrie 1999,

după care deveneau nule.

În sfârșit, aceste cupoane, a căror

valoare este suportată de la bugetul de stat, nu puteau fi folosite decât

pentru procurarea de materiale și servicii necesare lucrărilor agricole,

nominalizate prin hotărârile a guvernului, conform art. 1 și art. 4 din

ordonanță.

Cu toate acestea, și ignorând

consecințele art. 10 alin. (1) și art. 11 din O.G. nr. 32/1999, stabilind că

faptele săvârșite în legătură cu regimul cupoanelor se sancționează potrivit

legii, iar în plan material atrag obligația restituirii de către furnizori a

contravalorii cupoanelor încasate, precum și penalități, inculpata, acoperind

neexecutarea vreunei activități de prestare servicii ori de procurare materiale

pentru agricultură, prin întocmirea în fals a documentației, a obținut în

aceste condiții, decontarea prin bancă a cupoanelor agricole, în realitate

cumpărate ocazional.

Fără îndoială că aceste cupoane,

nefolosite pentru plata unor servicii și materiale pentru agricultură, deveneau

nule, statul neasumându-și obligația finanțării lor.

Săvârșită în aceste împrejurări,

fapta inculpatei A.V. realizează toate trăsăturile și condițiile infracțiunii

prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., prejudiciul fiind adus bugetului

statului prin determinarea băncii, care, conform convenției, efectuează contra

comision, decontarea, să achite aceste bonuri valorice care în realitate nu au

servit la plata unor bunuri sau servicii furnizate agriculturii.

- faptele inculpatei de a fi

completat cu date necorespunzătoare adevărului cele 33 facturi, în care s-au

consemnat livrări nereale de îngrășăminte chimice, precum și a celorlalte

facturi privind livrări, în realitate nefacturate, de bunuri și servicii, cu

alte societăți comerciale din țară, prezintă, fără îndoială, gradul de pericol

social al infracțiunii, fiind mijlocul prin care s-a realizat inducerea în

eroare a băncii în scopul obținerii contravalorii cupoanelor.

Curtea, însă, constată, din oficiu,

conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., că, încadrarea juridică a

acestor fapte în dispozițiile art. 289 C. pen., raportat la art. 40 din Legea

nr. 82/1991 și art. 291 C. pen., este greșită.

Facturile și celelalte documente

falsificate emanând de la o societate comercială cu răspundere limitată,

nevizând înregistrări în contabilitate, nu au, conform art. 150 alin. (2) C.

pen., caracterizarea de înscris oficial.

De urmare, luând în considerare

cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc.

pen., se va dispune în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării

juridice pentru aceste fapte, din infracțiunile prevăzute de art. 289 C. pen.,

raportat la art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și art. 291 C. pen., în infracțiunea unică prevăzută de art. 290 C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., menținând circumstanțele atenuante

prevăzute de art. 74 C. pen. și a efectelor arătate de art. 76 C. pen., pentru

care se va stabili o pedeapsă în raport cu criteriile prevăzute în art. 72 C.

pen.

- nu poate fi admisă nici cererea,

în subsidiar, a inculpatei de suspendare condiționată a executării pedepsei,

conform art. 81 C. pen., apreciindu-se că scopul pedepsei nu poate fi atins

decât prin executarea acesteia în regim de detenție.

Inculpata, punând în aplicare un

plan de comercializare a cupoanelor agricole, a deturnat cu bună știință o

acțiune de subvenționare, inițiată de stat, transformând-o prin mijloace

infracționale, într-o sursă de venituri.

Prejudiciul adus bugetului statului,

chiar în cuantumul reținut de instanță, este semnificativ și conferă faptelor

un ridicat grad de pericol social concret.

D.G.F.P.C.F.S. a Județului Botoșani, Curtea constată că această parte în proces

a exercitat calea de atac cu încălcarea dispozițiilor art. 385

3

C.

proc. pen., cu referire la art. 363 alin. (3) din același cod, privind termenul

de declarare.

Așa cum rezultă din partea

introductivă a deciziei penale nr. 252 din 8 iulie 2002 a Curții de Apel

Suceava, partea civilă a fost prezentă la dezbaterea apelului în ședința din 8

iulie 2002, astfel încât, pentru aceasta, termenul de recurs curge de la

pronunțare, împlinindu-se la data de 19 iulie 2002.

Datând declarația de recurs cu 22

iulie 2002 și depunând-o la poștă, conform ștampilei Oficiului Botoșani 1, la

25 iulie 2002, partea civilă a exercitat calea de atac după expirarea

termenului de 10 zile, prevăzut de art. 385

3

alin. (1) C. proc. pen.

Pentru toate cele ce preced, Curtea

va admite recursul declarat de inculpata A.V., pentru cazul de casare prevăzut

de art. 385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., luat în considerare

din oficiu și va respinge, ca tardiv introdus, recursul declarat de partea

civilă, care va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpata

A.V., împotriva deciziei penale nr. 252 din 8 iulie 2002 a Curții de Apel

Suceava.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 16 din 17 ianuarie 2002 a Tribunalului Botoșani, numai cu privire la

încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de fals intelectual și uz de fals.

Descontopește pedeapsa rezultantă de

2 ani închisoare în pedepsele componente de: 4 luni închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen., raportat la art. 40 din Legea nr.

82/1991, cu aplicarea art. 41, art. 42 și art. 74, art. 76 C. pen.; 2 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea

art. 41 și art. 42 C. pen. și a art. 74 lit. a), c) și e) și art. 76 C. pen. și

2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen.

(prin schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 215 alin. (1), (3) și

(5) C. pen.), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen. și art. 74 și

art. 76 lit. c) C. pen.

Conform art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică din art. 289 C. pen., raportat la art. 40 din Legea

nr.

8                                                                                                                                                                       2/1991,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., într-o singură infracțiune prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.

74 și art. 76 C. pen., condamnă pe inculpată la 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., contopește această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită

în baza art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74, art. 76

C. pen., urmând ca inculpata să execute 2 ani închisoare.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 C.

pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Respinge, ca tardiv, recursul

declarat de intimata parte civilă Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P.C.F.S.

Botoșani.

Obligă recurenta la plata sumei de

1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

mai 2003.