ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 192/2007

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 124 din 21 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, inculpații: - B.I.D. și - C.R.P. au fost condamnați, la 8 ani închisoare, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod. În baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 961 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 114/1999 a Tribunalului Sibiu inculpatul C.R.P.

și respectiv 405 zile rămase neexecutate din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 102/2003 a Judecătoriei Agnita aplicată inculpatului B.I.D. S-a dispus contopirea cu pedepsele de 8 ani închisoare, urmând ca inculpații să execute pedeapsa de 8 ani închisoare sporită cu 6 luni. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C.R.P. reținerea și arestarea de la 3 ianuarie 2006 la zi și în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.I.D. reținerea de 24 ore din 8 ianuarie 2006. În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.R.P.

a sumei de 200 lei iar de la inculpatului B.I.D. a sumei de 120 lei. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în fapt următoarele: Partea vătămată P.V. este șef de district în stația C.F.R. Copșa Mică și are domiciliul într-un imobil din apropierea gării. În seara zilei de 2 ianuarie 2006, a consumat alcool la barul din gară, împreună cu cei doi inculpați și alte persoane, el fiind cel care a achitat consumația. Fiind sub influența băuturii a plecat apoi spre locuință dar a fost urmărit de cei doi inculpați. După ce a intrat în locuință, a fost lovit de inculpatul B.I.D. după propria recunoaștere a acestuia, de trei ori în cap cu un topor de mici dimensiuni, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.

Acest inculpat susține că de fapt el ar fi fost cel agresat de victimă, dar aceasta rămâne doar o afirmație nedovedită de nici o probă. În incident victima a smuls de la gâtul acestui inculpat fularul care a fost găsit ulterior la fața locului cu ocazia cercetărilor făcute de poliție. Victima susține că ar fi fost lovit și de inculpatul C.R.P., dar acesta neagă această împrejurare. Susține însă că el l-ar fi despărțit pe celălalt inculpat de victimă, cert este însă că pe haină a avut pete de sânge care au fost observate de către unii din martorii audiați, fapt de altfel consemnat și în procesul verbal încheiat de poliție. Participarea lui la comiterea faptei însă este dovedită și cu împrejurarea că a primit o parte din banii luați de la victimă.

De altfel, victimei i-au fost sustrase în aceste împrejurări un radiocasetofon în valoare de aproximativ 500 lei, pe care inculpatul B.I.D. l-a vândut ulterior în Agnita martorilor I.N. de la care a fost ridicat și restituit proprietarului. Deși inculpatul C.R.P. a încercat în mod constant să-și minimalizeze participarea, aceasta mai este dovedită și cu o altă împrejurare semnificativă descrisă de martora H.B., care arată că după ce inculpatul menționat a revenit la bar, încerca să ascundă mâneca stângă a gecii care era stropită cu sânge, iar după puțin timp s-a dus și a venit îmbrăcat cu o altă geacă. Toate acestea duc la concluzia că cei doi inculpați, se fac vinovați de a fi deposedat victima Păcurariu Vasile prin violență de radiocasetofon și bani pe care i-au însușit, faptă care constituie infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambii inculpați, inculpatul C.R.P. solicitând a fi achitat pentru că nu a comis fapta, iar inculpatul B.I.D. solicitând a i se reduce pedeapsa. Prin decizia penală nr. 257/ A din 5 octombrie 2006, Secția Penală de la Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondate, apelurile. Nemulțumiți și de această hotărâre inculpații au atacat-o cu recurs fără să-și motiveze recursurile. Apărătorii inculpaților au criticat sentința și decizia invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., în ce-l privește pe inculpatul B.I.D. și 385 9 pct. 18 C. proc. pen., în ce-l privește pe inculpatul C.R.P. Au solicitat reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului B.I.D., având în vedere că acesta a fost lovit de partea vătămată după care a comis fapta; și achitarea inculpatului C.R.P.

a cărui activitate s-a limitat doar la a-i despărți pe cei doi care se băteau. Recursurile sunt nefondate. Din conținutul actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că instanțele au reținut o situație de fapt corectă, au dat faptei încadrarea juridică legală iar pedepsele au fost individualizate cu respectarea criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen. Vinovăția inculpaților este dovedită, cu certitudine, cu declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați precum și cu celelalte împrejurări rezultate din întregul material probator. Astfel, inculpații au recunoscut că au ieșit din bufet și au plecat după partea vătămată însă cele întâmplate în continuare le-au relatat diferit chiar și la audierea în primă instanță, fiecare susținând că celălalt a sustras bunurile pe care ulterior le-au împărțit.

Astfel inculpatul B.I.D. a susținut că radiocasetofonul i-a fost înmânat de coinculpatul C.R.P. care i-a cerut să-l vândă pentru că pe el îl știe poliția. Așa fiind, se constată că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice iar pedepsele de 8 ani și 6 luni închisoare situate în imediata apropiere a minimului special prevăzut de lege aplicate unor infractori recidiviști nu pot fi considerate excesive. Recursurile urmează a fi respinse conform art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. În temeiul art. 385 17 alin. (4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. pen., se va deduce din pedepse timpul reținerii și arestării conform dispozitivului. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.I.D. și C.R.P. împotriva deciziei penale nr. 257/ A din 5 octombrie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia. Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii din ziua de 8 ianuarie 2006 pentru inculpatul B.I.D. și timpul reținerii și arestării preventive de la 3 ianuarie 2006 la 16 ianuarie 2007 pentru inculpatul C.R.P. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2007.