ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2007

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 192/2007

HOTĂRÂRE
16.01.2007
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 192/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 124

din 21 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, inculpații:

- B.I.D. și

- C.R.P. au fost condamnați,

la 8 ani închisoare, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod.

În baza art. 61 alin. (1) C.

pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de

961 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani și 8 luni închisoare aplicată

prin sentința penală nr. 114/1999 a Tribunalului Sibiu inculpatul C.R.P. și

respectiv 405 zile rămase neexecutate din pedeapsa de 3 ani și 6 luni

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 102/2003 a Judecătoriei Agnita

aplicată inculpatului B.I.D. S-a dispus contopirea cu pedepsele de 8 ani

închisoare, urmând ca inculpații să execute pedeapsa de 8 ani închisoare

sporită cu 6 luni.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C.R.P. reținerea și arestarea de la 3

ianuarie 2006 la zi și în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea

de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.I.D. reținerea de 24 ore din 8

ianuarie 2006.

În baza art. 118 lit. d) C.

pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.R.P. a sumei de 200 lei iar de

la inculpatului B.I.D. a sumei de 120 lei.

Pentru a pronunța această

hotărâre prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Partea vătămată P.V. este

șef de district în stația C.F.R. Copșa Mică și are domiciliul într-un imobil

din apropierea gării.

În seara zilei de 2 ianuarie

2006, a consumat alcool la barul din gară, împreună cu cei doi inculpați și

alte persoane, el fiind cel care a achitat consumația. Fiind sub influența

băuturii a plecat apoi spre locuință dar a fost urmărit de cei doi inculpați.

După ce a intrat în

locuință, a fost lovit de inculpatul B.I.D. după propria recunoaștere a

acestuia, de trei ori în cap cu un topor de mici dimensiuni, cauzându-i leziuni

ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale. Acest inculpat

susține că de fapt el ar fi fost cel agresat de victimă, dar aceasta rămâne

doar o afirmație nedovedită de nici o probă. În incident victima a smuls de la

gâtul acestui inculpat fularul care a fost găsit ulterior la fața locului cu

ocazia cercetărilor făcute de poliție. Victima susține că ar fi fost lovit și

de inculpatul C.R.P., dar acesta neagă această împrejurare. Susține însă că el

l-ar fi despărțit pe celălalt inculpat de victimă, cert este însă că pe haină a

avut pete de sânge care au fost observate de către unii din martorii audiați,

fapt de altfel consemnat și în procesul verbal încheiat de poliție.

Participarea lui la

comiterea faptei însă este dovedită și cu împrejurarea că a primit o parte din

banii luați de la victimă.

De altfel, victimei i-au

fost sustrase în aceste împrejurări un radiocasetofon în valoare de aproximativ

500 lei, pe care inculpatul B.I.D. l-a vândut ulterior în Agnita martorilor I.N.

de la care a fost ridicat și restituit proprietarului.

Deși inculpatul C.R.P. a

încercat în mod constant să-și minimalizeze participarea, aceasta mai este

dovedită și cu o altă împrejurare semnificativă descrisă de martora H.B., care

arată că după ce inculpatul menționat a revenit la bar, încerca să ascundă

mâneca stângă a gecii care era stropită cu sânge, iar după puțin timp s-a dus

și a venit îmbrăcat cu o altă geacă.

Toate acestea duc la

concluzia că cei doi inculpați, se fac vinovați de a fi deposedat victima

Păcurariu Vasile prin violență de radiocasetofon și bani pe care i-au însușit,

faptă care constituie infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1)

și (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel ambii inculpați, inculpatul C.R.P. solicitând a fi achitat

pentru că nu a comis fapta, iar inculpatul B.I.D. solicitând a i se reduce

pedeapsa.

Prin decizia penală nr. 257/

A din 5 octombrie 2006, Secția Penală de la Curtea de Apel Alba Iulia a respins,

ca nefondate, apelurile.

Nemulțumiți și de această

hotărâre inculpații au atacat-o cu recurs fără să-și motiveze recursurile.

Apărătorii inculpaților au criticat sentința și decizia invocând cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., în ce-l privește

pe inculpatul B.I.D. și 385

9

pct. 18 C. proc. pen., în ce-l privește

pe inculpatul C.R.P.

Au solicitat reținerea de

circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului B.I.D., având în vedere că

acesta a fost lovit de partea vătămată după care a comis fapta; și achitarea inculpatului

C.R.P. a cărui activitate s-a limitat doar la a-i despărți pe cei doi care se

băteau.

Recursurile sunt nefondate.

Din conținutul actelor și

lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că instanțele au reținut o situație

de fapt corectă, au dat faptei încadrarea juridică legală iar pedepsele au fost

individualizate cu respectarea criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen.

Vinovăția inculpaților este

dovedită, cu certitudine, cu declarațiile părții vătămate și a martorilor

audiați precum și cu celelalte împrejurări rezultate din întregul material

probator. Astfel, inculpații au recunoscut că au ieșit din bufet și au plecat

după partea vătămată însă cele întâmplate în continuare le-au relatat diferit

chiar și la audierea în primă instanță, fiecare susținând că celălalt a sustras

bunurile pe care ulterior le-au împărțit. Astfel inculpatul B.I.D. a susținut

că radiocasetofonul i-a fost înmânat de coinculpatul C.R.P. care i-a cerut să-l

vândă pentru că pe el îl știe poliția.

Așa fiind, se constată că

hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice iar pedepsele de 8 ani

și 6 luni închisoare situate în imediata apropiere a minimului special prevăzut

de lege aplicate unor infractori recidiviști nu pot fi considerate excesive.

Recursurile urmează a fi respinse

conform art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 385

17

alin. (4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. pen., se va deduce din pedepse

timpul reținerii și arestării conform dispozitivului.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații B.I.D. și C.R.P. împotriva deciziei penale nr.

257/ A din 5 octombrie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia.

Deduce din pedepsele aplicate,

timpul reținerii din ziua de 8 ianuarie 2006 pentru inculpatul B.I.D. și timpul

reținerii și arestării preventive de la 3 ianuarie 2006 la 16 ianuarie 2007

pentru inculpatul C.R.P.

Obligă recurenții inculpați

la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 16 ianuarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-01-05
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 28/2005
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 749 din 28 septembrie 2004 a Tribunalului Cluj au fost condamnați inculpații: - Z.T., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevă
ÎCCJ 2007-04-03
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1850/2007
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 235/S/2006 din 17 aprilie 2006, Tribunalul Brașov a dispus condamnarea inculpatului T.D.A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, f
ÎCCJ 2006-08-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4961/2006
e la art. 141 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul inculpatului declarat împotriva încheierii de ședință de la 17 august 2006 ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta. Prin sentința penală nr. 124 din 21 iunie 2006
ÎCCJ 2005-06-01
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3418/2005
Asupra recursului penal de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 138 din 4 februarie 2005, pronunțată în dosar nr. 6446/2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus, în baza art. 211 ali
ÎCCJ 2005-11-07
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6273/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 644 din 4 mai 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, au fost condamnați la câte 8 ani închisoare inculpații: -
Sursă