ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 29/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 29/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată la 29 mai 2006, reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâta C.J.P.T., anularea hotărârii nr. 5324 din 30 decembrie 2005 și obligarea
pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, fiind
născut la 25 februarie 1942, după schimbul de populație ce a avut loc între
Bulgaria și România, urmare Tratatului încheiat la Craiova în anul 1940.
Curtea de
Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios
administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 539/ CA din 3 iulie 2006, a respins excepția tardivității invocată
de C.J.P.T., a
respins contestația, a dispus
anularea hotărârii contestate și a
stabilit reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu
modificările și completările ulterioare.
Pentru a
pronunța această hotărâre, instanța a reținut, cu privire la excepția
tardivității, că pârâta nu a făcut dovada privind data comunicării hotărârii.
Pe fondul
cauzei, s-a reținut că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care
părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a
suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit și
familia sa ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate, astfel că se încadrează
în prevederile Legii nr. 189/2000.
Împotriva
sentinței primei instanțe a declarat recurs pârâta C.J.P.T., solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și, pe fond, respingerea
acțiunii.
Recurenta a
arătat, în esență, că intimatul-reclamant, fiind născut în anul 1942, nu a fost
strămutat din Bulgaria pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.
Recursul
este nefondat.
Conform art.
l din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
prevederile acesteia persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor
instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.
Prin Normele
de aplicare a ordonanței aprobată prin H.G. nr. 127/2000, persoanelor
strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și
cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de
populație, ca urmare unui tratat bilateral.
În speță, în mod corect instanța a apreciat că și copilul născut în
localitatea în care părinții au fost strămutați are același statut ca
aceștia, întrucât
consecințele nefavorabile și prejudiciile pe care le-a suferit familia sa, ca
urmare a persecuțiilor etnice exercitate, s-au
răsfrânt și asupra sa.
Faptul că
reclamantul se încadrează în prevederile Legii
nr. 189/2000 a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv:
situația
de avere a locuitorului G.B. (tatăl reclamantului) și acte de stare civilă.
În consecință, soluția instanței
fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., procedură civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
C.J.P.T., împotriva sentinței civile nr. 539/ CA din 3 iulie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 ianuarie
2007.