ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 237/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 16 februarie 2007, reclamanții B.V., B.A., C.D., D.M., M.D., P.Ș. și P.G. au chemat în judecată M.A.I. – I.G.P. Române solicitând obligarea acestora la plata primei de concediu pentru perioada 2004 - 2006, și a sporului de fidelitate aferent anului 2005, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. Prin aceeași acțiune reclamanții au chemat în judecată și M.E.F. pentru a se dispune obligarea acestuia să aloce fondurile necesare acestor plăți. În motivarea cererii, reclamanții au susținut că în calitate de ofițeri și agenți de poliție în cadrul I.G.P., în conformitate cu dispozițiile art. 28 lit. e) din Legea nr. 360/2002, au dreptul la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, iar potrivit dispozițiilor art. 6 din O.G.

nr. 38/2003, la sporul de fidelitate, suspendarea exercițiului acestor drepturi fiind neconstituțională. În cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu A.M.F. și L.A. Prin sentința civilă nr. 1223 din 8 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis cererea reclamanților și cererea de intervenție și a obligat M.A.I. și I.G.P. la plata primei de vacanță pe perioada 2004 - 2006 precum și a sporului de fidelitate cuvenit pe anul 2005, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății. Prin aceeași sentință a fost obligat M.E.F. să aloce sumele necesare acestor plăți. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs M.E.F. invocând în principal lipsa calități procesuale pasive iar în subsidiar netemeinicia pretențiilor reclamanților.

Recursul este fondat. În temeiul atribuțiilor ce-i sunt stabilite prin Legea nr. 500/2004 M.E.F. îi revine sarcina elaborării bugetului de stat în funcție de propunerile ordonatorilor principali de credite, de necesitățile estimate pe anul respectiv și de prioritățile stabilite de Guvern. Astfel fiind, obligarea sa la alocarea sumelor necesare ordonatorilor principali de credite, în calitate de angajatori, pentru plata angajaților lor, este vădit nelegală și netemeinică, între M.E.F. și reclamanți neexistând nici un fel de raporturi legale sau contractuale. În consecință, sub acest aspect, soluția Curții de Apel București urmează a fi modificată în sensul respingerii acțiunii față de M.E.F. pentru lipsa calității procesuale pasive.

În ce privește critica din recurs referitoare la netemeinicia pretențiilor reclamanților, urmează a se reține că nu se mai impune examinarea acesteia, având în vedere modul de soluționare al primului motiv de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.E.F. împotriva sentinței civile nr. 1223 din 8 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea și cererile de intervenție formulate împotriva recurentului. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2008.