ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 237/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 16 februarie 2007, reclamanții B.V., B.A., C.D., D.M., M.D., P.Ș. și P.G. au chemat în judecată M.A.I.

– I.G.P. Române solicitând obligarea acestora la plata primei de concediu

pentru perioada 2004 - 2006, și a sporului de fidelitate aferent anului 2005,

sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Prin aceeași acțiune

reclamanții au chemat în judecată și M.E.F. pentru a se dispune obligarea

acestuia să aloce fondurile necesare acestor plăți.

În motivarea cererii,

reclamanții au susținut că în calitate de ofițeri și agenți de poliție în

cadrul I.G.P., în conformitate cu dispozițiile art. 28 lit. e) din Legea nr. 360/2002,

au dreptul la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară

plecării în concediu, iar potrivit dispozițiilor art. 6 din O.G. nr. 38/2003,

la sporul de fidelitate, suspendarea exercițiului acestor drepturi fiind

neconstituțională.

În cauză au formulat cerere

de intervenție în interes propriu A.M.F. și L.A.

Prin sentința civilă nr.

1223 din 8 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis cererea reclamanților și cererea de

intervenție și a obligat M.A.I. și I.G.P. la plata primei de vacanță pe

perioada 2004 - 2006 precum și a sporului de fidelitate cuvenit pe anul 2005, sume

actualizate cu indicele de inflație la data plății.

Prin aceeași sentință a fost

obligat M.E.F. să aloce sumele necesare acestor plăți.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs M.E.F. invocând în principal lipsa calități procesuale pasive

iar în subsidiar netemeinicia pretențiilor reclamanților.

Recursul este fondat.

În temeiul atribuțiilor ce-i

sunt stabilite prin Legea nr. 500/2004 M.E.F. îi revine sarcina elaborării

bugetului de stat în funcție de propunerile ordonatorilor principali de

credite, de necesitățile estimate pe anul respectiv și de prioritățile

stabilite de Guvern.

Astfel fiind, obligarea sa

la alocarea sumelor necesare ordonatorilor principali de credite, în calitate

de angajatori, pentru plata angajaților lor, este vădit nelegală și

netemeinică, între M.E.F. și reclamanți neexistând nici un fel de raporturi legale

sau contractuale.

În consecință, sub acest

aspect, soluția Curții de Apel București urmează a fi modificată în sensul

respingerii acțiunii față de M.E.F. pentru lipsa calității procesuale pasive.

În ce privește critica din

recurs referitoare la netemeinicia pretențiilor reclamanților, urmează a se

reține că nu se mai impune examinarea acesteia, având în vedere modul de

soluționare al primului motiv de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

M.E.F. împotriva sentinței civile nr. 1223 din 8 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte hotărârea

atacată în sensul că respinge acțiunea și cererile de intervenție formulate

împotriva recurentului.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 ianuarie 2008.