ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 660/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 660/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Examinând recursul de față
constată:
Prin sentința penală nr. 320
din 21 septembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, inculpatul
G.V. a fost condamnat, la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de
trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din același cod normativ, și a
dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 71 C. pen.,
s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) – c) C. pen.
În baza art. 39 alin. (2) C.
pen., s-a contopit pedeapsa cu restul de 2 ani și 274 zile rămas neexecutat din
pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 291/2000 a
Tribunalului București, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
10 ani închisoare sporită cu un an, în total 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a
dedus din pedeapsă perioada arestării preventive de la 2 martie 2006 la zi.
S-a menținut starea de arest
a inculpatului.
Inculpatul a fost obligat la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt, instanța a reținut
următoarele:
La data de 25 ianuarie 2006,
inculpatul G.V., deținut în Penitenciarul Spital Colibași i-a propus martorului
S.G., deținut în același penitenciar, să-i vândă heroină, în schimbul unei sume
de bani.
Martorul a relatat șefului
de tură, martorul N.G., despre faptul că inculpatul deține heroina și
intenționează să i-o dea pentru a o vinde.
La 26 ianuarie 2006,
martorul S.G. s-a deplasat, în prezența martorilor N.G. și D.V., lucrători în
cadrul penitenciarului, la camera 303 unde era deținut inculpatul, a introdus
fața pe vizeta ușii și i-a cerut inculpatului să-i dea „bomboana” despre care
vorbiseră.
Inculpatul s-a apropiat de vizetă
și i-a băgat în gură o doză de heroină, cerându-i să-i aducă mai repede țigări și
ce au mai vorbit, făcând referire la bani.
După ce martorul S.G. le-a predat
heroina, N.G. și D.V. l-au sesizat pe Iancu Adrian, director adjunct al
penitenciarului .
Cu ocazia percheziției
efectuate s-au găsit 8 doze de heroină în fesul pe care îl purta inculpatul.
S-a reținut că în drept
fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, comisă
în condițiile agravantei prevăzute de art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și
în stare de recidivă postcondamnatorie.
Inculpatul a declarat apel
susținând că nejustificat s-a aplicat un spor de 1 an închisoare.
Prin decizia penală nr. 175/
A din 9 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală, s-a
admis apelul, s-a desființat în parte sentința și a fost înlăturat sporul de un
an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.
Au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței.
S-a menținut starea de arest
a inculpatului.
Instanța de apel a apreciat
că, având în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptei atât în faza de
urmărire penală cât și a judecății, a colaborat în vederea depistării altor
traficanți și consumatori de droguri, o justă individualizare a pedepsei se
poate realiza și prin acordarea unei maxime eficiențe criteriilor vizând
persoana inculpatului, impunându-se înlăturarea sporului de un an.
Inculpatul a declarat recurs
susținând că este greșită încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de
trafic de droguri întrucât a deținut heroina pentru că intenționa să o consume
și a dat martorului o doză pentru ca acesta să-i procure o seringă.
Recursul își găsește temeiul
în dispozițiile art. 385
9
alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., dar nu
este fondat.
Susținerea inculpatului că a
deținut drogurile pentru consum propriu și nu în vederea traficării nu este
confirmată de nici una din probele administrate în cauză, din care rezultă însă
că inculpatul i-a dat martorului S.G. o doză de heroină pentru a o vinde.
Mai mult decât atât din
probe nu rezultă că inculpatul ar fi consumator de droguri, la analizele toxicologice
efectuate rezultatul fiind negativ.
Așa fiind, încadrarea
juridică a faptei în infracțiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din
aceeași lege.
Constatând că nu există nici
motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, Curtea va
respinge recursul ca nefondat conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen.
Se va deduce detenția
preventivă la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul G.V. împotriva deciziei penale nr. 175/ A din 9
noiembrie 2006 a Curții de Apel Pitești.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 2 martie 2006 la 5 februarie
2007.
Obligă recurentul inculpat
la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 5 februarie 2007.