ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3465/2024

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, reclamantul A.. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central contestație împotriva Procesului-Verbal nr. x/29.04.2024 emis de pârât cu ocazia stabilirii numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianțelor electorale, alianței politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și a candidaților Independenți care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, solicitând anularea acestuia. La data de 10.05.2024, reclamantul a depus cerere de suspendare a executării actului administrativ emis de către Biroul Electoral Central cu nr. x/29.04.2024, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004. La termenul de judecată din 16.05.2024, reclamanta a depus și cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 115/2015.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 967 din 5 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea privind pe reclamantul A.. și pe pârâtul Biroul Electoral Central, astfel cum a fost completată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 și împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale, a formulat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca fiind nelegală și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel. S-a arătat că instanța de fond nu a cercetat cauza dedusă judecății sub toate aspectele potrivit obligațiilor prevăzute la art. 22 din C. proc. civ. în ceea ce privește aflarea adevărului, din perspectiva încălcării unor norme prevăzute de tratatele internaționale pe care România le-a ratificat și prevederilor din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, potrivit art. 3 din C. proc. civ. privind aplicarea prioritară a tratatelor internaționale referitoare la drepturile omului. A arătat recurentul că instanța era datoare să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor, împrejurare care ar fi făcut inutilă verificarea fondului, respectiv excepția prematurității constituirii Biroului Electoral Central, excepția nelegalității constituirii Biroului Electoral Central, excepția lipsei de interes a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, excepția lipsei capacității de exercițiu a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, excepția lipsei capacității de folosință a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, nelegalitatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în Biroul Electoral Central, prematuritatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în Biroul Electoral Central și excepția nulității absolute a actelor emise de Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. S-a arătat că potrivit O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, aceste alegeri au fost comasate, rezultând un organism electoral din care fac parte 21 de membri, act normativ care are putere inferioară față de Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și față de Legea 33/2007 privind alegerea membrilor din România a Parlamentului European, acte normative care menționează că Biroul Electoral Central este compus din 19 membri, respectiv 15 membri, fapt ce instituie un caracter dinamic al membrilor Biroului Electoral Central, cu efectul imposibilității stabilirii de atribuții clare și previzibile pentru fiecare dintre aceștia. Din punctul de vedere al statutului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, s-a precizat că acesta nu este un partid politic, iar prin desemnarea în organismele electorale a reprezentanților acestuia, potrivit adresei nr. x/11.03.2024 eliberată de Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/14.03.2024, se introduce Camera Deputaților în procesul de organizare a alegerilor, încălcându-se principiul democrației reprezentative, fiind încălcat art. 16 din Constituția României republicată, cu privire la egalitatea în drepturi. Totodată, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale nu justifică un interes legitim pentru a desemna reprezentanți în organismele electorale în cadrul alegerilor privind alegerea membrilor din România a Parlamentului European. Din perspectiva Legii nr. 115/2015, se încalcă principiul securității juridice întrucât legiuitorul a manifestat inconsecvență și lipsă de predictibilitate de la o legislatură la alta prin introducerea în ambele legi a unui organism pentru care se efectuează scrutinul electoral, aspect care este de natură să vicieze funcționarea tuturor organismelor electorale, încălcându-se principiului egalității de drepturi, principiile statuate de art. 62 alin. (1) din Constituția României republicată cu referire la votul universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în asemenea manieră încât statul să nu afecteze încrederea persoanelor în corectitudinea și stabilitatea proceselor electorale, legile criticate încălcând și art. 1 alin. (4) din Constituția României referitoare la echilibrul democratic al puterilor statului. Pentru aceste considerente, s-a arătat că se impune sesizarea Curții Constituționale pentru efectuarea controlului de constituționalitate a posteriori a Legii nr. 115/2015. S-a mai arătat că există un conflict de funcționare a Biroului Electoral Central din perspectiva Legii 115/2015, a Legii 33/2007 și a O.U.G. nr. 21/2024, unde componența nu mai este aceeași, iar termenele prevăzute de cele trei acte normative sunt intercalate, în atare condiții neputându-se vorbi despre îndeplinirea la data de 29.04.2024 a termenului privind stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024. S-a învederat că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află dosarul nr. x/2024 în care a fost exercitată o cale de atac având ca obiect anularea procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, fiind solicitată și sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 115/2015, dosare care au impact decisiv asupra legalității și desfășurării în continuare a acestui scrutin electoral nedemocratic, sens în care nu se poate vorbi la ora actuală despre definitivarea candidaturilor competitorilor electorali. A arătat recurentul că în condițiile prezenței unui Grup Parlamentar în procesul electoral prin desemnarea unor reprezentanți în Biroul Electoral Central, se încalcă în primul rând egalitatea în drepturi a fiecărui competitor electoral și dreptul de a alege și de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 și art. 40 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Cu privire la nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central, s-a solicitat a se avea în vedere comunicarea înregistrată cu nr. x/85/10.06.2022 din partea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale și înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaților în data de 14.06.2022 și ulterior la Biroul Permanent al Camerei Deputaților cu nr. x/14.06.2022, prin care liderul Grupului Parlamentar, cu încălcarea atribuțiilor prevăzute la art. 15 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, dar și a art. 11, art. 14 și art. 34 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaților și Senatorilor, a comunicat faptul că în cadrul unei ședințe de Grup din data de 09.06.2022 reclamantului i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, aspect ce face obiectul dosarului x/2024 al Curții de Apel București. De la data de 11.03.2024, când a fost format Biroul Electoral Central și a cărei compunere este contestată, nu numai procesul electoral este viciat, prin încălcarea interdicției prevăzute de art. 14 alin. (1), (2) și (3) cât și art. 33 alin. (1) și (2) din Legea 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, dar nici resursele financiare avansate cu titlu de cheltuieli electorale nu pot fi decontate din bugetul de stat prin Autoritatea Electorală Permanentă iar resursele materiale folosite de către această instituție publică încalcă interdicțiile menționate la articolele de lege anterior menționate. De asemenea, prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central este dată de existența pe rolul Curții de Apel București a dosarului nr. x/2024 având ca obiect anulare acte administrative constând în raportul Comisiei Juridice de Disciplină și Imunități a Camerei Deputaților și a adresei din partea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale prin care i-a fost retrasă calitatea de membru în cadrul acestui grup și care sunt hotărâtoare în ceea ce privește legalitatea desemnării membrului Grupului în acest organism electoral. În condițiile date, având în vedere că nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să consființească legalitatea măsurii de excludere din acest grup, alta decât cea electivă, se constată prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central la data de 11.04.2024 și drept urmare, nici numărul de ordine de pe buletinele de vot nu poate fi stabilit, așa cum se menționează în Procesul Verbal al Biroului Electoral Central Nr. 1060C/BEC/29.04.2024. Pe de altă parte, macheta buletinului de vot nu poate fi conformă datorită nerespectării de către Președintele României a rezultatului votului Parlamentului României în ceea ce privește Legea nr. 53/2022 pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2019 privind unele masuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeana fără un acord, astfel, situația juridică a celui de-al 33 lea membru pentru Parlamentul European nu este clarificată, astfel că România are dreptul de a organiza scrutinul electoral pentru alegerea a numai 32 de membri, iar reprezentanții tuturor partidelor politice reprezentate în Camera Deputaților, ca și cameră decizională, au adoptat cu majoritate proiectul de lege, contrar raportului Comisiei Juridice de Disciplină si Imunități care prevedea în realitate aprobarea O.U.G. nr. 70/2019. Totodată, s-a arătat că în cadrul procesului electoral sunt desemnați o serie de procurori cu statut de lucrători acoperiți ai serviciilor de informații, iar prin acțiunile colective înaintate împotriva constituirii unor Birouri Electorale de Circumscripție Județeană la nivel de țară au procedat la anularea procesului electoral, creându-se un dezechilibru social și politic și bineînțeles discriminare între membrii societății civile și între participanții la procesul electoral. De asemenea, tot ca pagubă iminentă a fost identificată imposibilitatea efectuării deconturilor atât pentru materialele de campanie electorală dar și a clipurilor și mesajelor publicitare, precum și imposibilitatea efectuării unor cheltuieli de campanie și pentru organizarea procesului electoral din partea Camerei Deputaților care nu a prevăzut în Legea nr. 421 a Bugetului de Stat pentru anul 2024 cheltuieli pentru acest tip de campanie electorală. În plus, în ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale pentru efectuarea controlului de constituționalitate asupra Legii nr. 115/2015 privind alegerea administrației publice locale, au fost invocate critici de neconstituționalitate intrinseci și extrinseci. Critica de neconstituționalitate intrinsecă, raportată la art. 2 alin. (1) și (2) si art. 8 alin. (2) din Constituția României, republicată, survine ca urmare a caracterului general pentru care a fost instituit acest sistem, respectiv îmbunătățirea legislației privind domeniul electoral, fiind stabilite și principiile de bază ce vizează principalele modificări ale legilor privind alegerea administrației publice locale, principalele reglementări referindu-se la alegerea primarilor într-un singur tur, alegerea președintelui consiliului județean într-un singur tur, depunerea de liste de susținători pentru candidații din partea partidelor politice și a candidaților independenți pentru fiecare listă de candidați la consiliul local și pentru cel județean, posibilitatea de susținere de către o persoană a mai multor candidați și introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. În cuprinsul legii nu sunt făcute niciun fel de referiri cu privire la aspectele ce decurg din respectarea drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cea maghiară, legea nefăcând referiri la respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) sau respectarea obligațiilor privind votul universal, egal, direct, secret și liber exprimat dar nici referiri cu privire la respectarea garanțiilor constituționale privind asigurarea unui scrutin liber, periodic și corect, neîndeplinirea cumulativă a acestor caracteristici conducând la vicierea unui întreg ciclu electoral. Prin implicarea Camerei Deputaților, procesul electoral nu se mai desfășoară în condiții de legalitate, fiind în prezența atât a faptelor de corupție cât și a unor numeroase incidente de integritate cu privire la funcționarii publici angajați ai Camerei Deputaților, care sunt implicați direct în scrutinul electoral, fapt interzis prin art. 14 alin. (1) și (2) și art. 33 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Criticile de neconstituționalitate extrinsecă vizează adoptarea legii cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1) și art. 69 alin. (2) din Constituția României, odată cu introducerea în procesul electoral al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale așa cum este statuat la art. 26 alin. (4), art. 26 alin. (15), art. 30 alin. (4), art. 38 alin. (1) din Legea 115/2015, Grup Parlamentar care nu este un partid politic. O altă critică extrinsecă o reprezintă situația rezultată din excluderea din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale a reprezentantului minorității naționale italiene, care a dobândit calitatea de membru în urma sufragiului universal potrivit prevederilor art. 62 alin. (2) din Constituția României republicată, calitate care nu poate fi retrasă prin acordul de voință a unui deputat sau unui grup de deputați, fiind încălcate prevederile art. 2 alin. (2) din Constituția României republicată, respectiv "niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". Totodată, legea încalcă principiul securității juridice întrucât legiuitorul a manifestat inconsecvență și lipsă de predictibilitate de la o legislatură la alta. Odată cu excluderea de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale din cadrul acestui Grup a reprezentantului minorității naționale italiane, veniturile acestuia diminuându-se substanțial, s-a urmărit în mod nelegitim obținerea unor avantaje date de poziția dominantă a liderului de Grup, care este unul dintre inițiatorii celor două acte normative a căror neconstituționalitate se invocă. Criticile de neconstituționalitate intrinsecă se raportează inclusiv la crearea unui sistem nedemocratic de alegeri atât pentru alegerea administrației publice locale cât și pentru alegerile privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, întrucât prin prezența în sistemul de organizare a alegerilor a Camerei Deputaților, prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, se încalcă toate principiile democrației reprezentative și a egalității de drepturi. Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea excepției de neconstituționalitate, urmând a se constata că Legea nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, este neconstituțională, dispunându-se și suspendarea efectelor hotărârii recurate. În drept, recursul a fost întemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimatul - pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare la recurs.

Procedura de soluționare a recursului Potrivit art. 122 alin. (1) din Legea 115/2015 procedura de soluționare a recursului s-a desfășurat potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, în cauză acordându-se termen de urgență, cu reducerea termenelor prevăzute de lege pentru depunerea întâmpinării, cu citarea părților. Recursul privind respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale prin aceeași sentință a fost înregistrat, în vederea soluționării potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în dosarul nr. x/2024 repartizat aceluiași complet de judecată.

Soluția instanței de recurs Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public precum și excepția lipsei de interes în susținerea recursului invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: 6.1. Verificând cererea de recurs din perspectiva excepției nulității, prin raportare la cerințele instituite la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte reține caracterul neîntemeiat al excepției respective, reținându-se că, la o analiză a motivelor de reformare a sentinței atacate raportat la normele de drept material incidente în soluționarea litigiului, recurentul - reclamant a formulat critici asupra sentinței pronunțate de prima instanță privind greșita aplicare atât a normelor de drept procedural, cât și celor de drept material, ce pot fi încadrate în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ. 6.2. Analizând cu precădere excepția excepția lipsei de interes în susținerea recursului în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepție invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia. Având ca reper dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acțiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut și actual", conform dispozițiilor art. 33 din același cod. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004. Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac. Folosul practic urmărit de recurentul - reclamant trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea de anulare Procesului-verbal nr. xC/BEC/29.04.2024 emis de pârâtul Biroul Electoral Central, prin care a fost stabilit numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianțelor electorale, alianței politice, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale și a candidaților independenți care participă ia alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024. Procesul-verbal a fost fundamentat în drept pe prevederile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, precum și pe Procesul-verbal privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 nr. 1041C/BEC/29.04.2024 emis de pârâtul Biroul Electoral Central. Prin procesul-verbal criticat de recurentul - reclamant pentru nelegalitate, în urma tragerii la sorți de către președintele Biroului Electoral Central a rezultat ordinea de înscriere pe buletinele de vot, respectiv pozițiile 1-16, acesta fiind obiectul prezentei acțiuni cu care a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs. Instanța de fond a respins acțiunea constatând că aceasta nu cuprinde critici concrete, efective, de nelegalitate a actului administrativ dedus controlului jurisdicțional din perspectiva condițiilor extrinseci sau intriseci, ci argumentări ce vizează nelegala constituire a Biroului Electoral Central, prematuritatea constituirii acestuia, conflictul de funcționare a Biroului Electoral Central din perspectiva Legii nr. 115/2015 și cel prevăzut de O.U.G. nr. 21/2024, critici care însă, nu mai pot fi reluate în raport cu prezumția reglementată de art. 431 din C. proc. civ., respectiv funcția pozitivă a lucrului judecat în raport de decizia civilă nr. 2032/10.04.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Din cuprinsul Procesului-Verbal nr. x/29.04.2024 emis de pârât rezultă, așa cum s-a arătat, că acesta a vizat exclusiv chestiunea tehnică a tragerii la sorți a ordinii în care partidele politice, alianțele electorale, alianța politică și organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale precum și a independenților, sunt trecuți pe buletinele de vot întocmite pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, alegeri care au avut loc în data de 9 iunie 2024. Se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-și la acea dată efectele. Din perspectiva impactului pe care o soluție a instanței le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susținerii recursului nu mai subzistă, acesta neputând fi justificat de împrejurarea că pe rolul Curții de Apel București se află un dosar în care este contestată măsura excluderii reprezentantului recurentei din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale și care, în opinia acestuia ar conduce la nelegala constituire a Biroului Electoral Central. Totodată, Înalta Curte constată că atât Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 privind constituirea Biroului Electoral Central, cât și Procesul-Verbal nr. x/29.04.2024 privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 nr. 1041C/BEC/29.04.2024 sunt acte administrative de aceeași forță, care au intrat în circuitul civil și și-au produs pe deplin efectele, astfel că nici argumentele ce vizează nelegalitatea modului de constituire a Biroului Electoral Central, precum și a procesului electoral, în general, nu pot justifica interesul recurentului - reclamant în susținerea recursului, întrucât anularea procesului-verbal de stabilire a ordinii de pe buletinele de vot, nu ar produce în acest context niciun efect. Sancțiunea lipsei interesului este în cauza de față aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât atât la momentul sesizării instanței de fond, cât și la data pronunțării sentinței atacate erau îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii civile. În schimb, în circumstanțele descrise mai sus, soluționarea pe fond a căii de atac și eventuala reformare a sentinței în sensul admiterii contestației, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurentul - pârât. Nici formularea unei excepții de neconstituționalitate nu poate justificat un interes privind soluționarea recursului, întrucât astfel cum a arătat Curtea Constituțională în practica sa (Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007) "posibilitatea ridicării excepției de neconstituționalitate presupune existența unui litigiu pe rolul instanței, iar soluționarea acestuia depinde de rezolvarea de către Curtea Constituțională a unei excepții care are legătură cu cauza" în caz contrar, excepția de neconstituționalitate transformându-se într-o veritabilă acțiune directă, pierzându-și astfel natura sa de excepție, înțeleasă ca un mijloc de apărare strict legat de obiectul acțiunii cu care este învestită instanța de judecată. Cum interesul de a acționa al recurentului nu mai este actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod pentru susținerea căii de atac. Constată astfel Înalta Curte că, în raport de dispozițiile art. 248 din C. proc. civ., primează excepția referitoare la lipsa de interes a recursului, căci instanța nu poate să pună în discuția părților alte probleme legate de judecarea cauzei deduse ei spre soluționare, fiind inutilă analiza admisibilității cererii depusă în ședința publică privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 115/2015, acest mijloc de apărare fiind unul subsidiar.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. ca rămas fără interes.