ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1851/2024

HOTĂRÂRE

29.03.2024

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1851/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 29 martie 2024

Deliberând, asupra contestației de față, constată că aceasta este nefondată, pentru motivele ce vor fi arătate în cele ce urmează:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 29.03.2024, sub număr de dosar x/2024, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, contestație împotriva măririi numărului de judecători desemnați și a formațiunilor politice și altor membrii prevăzuți în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 ce formează Biroul Electoral Central ce se organizează pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă cu ocazia alegerilor pentru cetățenii României în Parlamentul European din anul 2024.

În susținerea acțiunii s-a invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, precum și a Ordonanței de urgență nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 adoptată de Guvern în 08 martie 2024 și publicată în M.Of nr. 195 din 8 martie 2024.

S-a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 raportat la art. 24, alin. (1) din Legea nr. 33/2007 pentru a se constata neconstituționalitatea dispozițiilor articolului învederat si ordonanței de urgență privind comasarea alegerilor, precum și a decide asupra excepției ridicate în fața Înaltei Curți care are competența de a verifica dacă excepția este sau nu este contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3) ale art. 29 din Legea 47/1992 și îndeplinește condițiile de admisibilitate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a arătat că forma adoptată nu este democratică și constituțională, că reprezintă o amenințare directă la adresa libertății și corectitudinii procesului electoral, la drepturile și libertățile individuale ale fiecărui cetățean, pentru democrația din România, încercând prin aceasta formă, prin unele dispoziții contrare prevederilor constituționale și jurisprudenței Curții Constituționale a României, să se încalce Constituția și să se organizeze și să se comaseze cele două scrutinuri de alegeri, prilej de a frauda alegerile, de a putea crea dificultăți privind exercitarea dreptului de vot, complexitatea si durata operațiunilor putând afecta procesul electoral.

Sub un prim aspect contestatorul citează art. 24 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 și arată că, analizând art. 2, alin. (2),(4) din Ordonanța de urgență nr. 21/2024 se reține că Biroul Electoral Central organizat pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă este alcătuit din 21 de membri, din care 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, restul fiind președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și reprezentanți ai formațiunilor politice si alți membri, ceea ce înseamnă o majorare nejustificată a numărului de judecători și a componenței membrilor, fără motivare în fapt și în drept, ținând cont că la momentul actual nu există situații excepționale care să justifice o mărire a componentei Biroului Electoral Central.

Sub al doilea motiv, s-a invocat încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale reprezentate de Decizia CCR nr. 51/2012 prin care s-a statuat ca fiind neconstituțională comasararea alegerilor locale cu cele parlamentare, arătând că, redimensionând durata mandatelor în curs ale aleșilor locali, legea criticată încalcă principiul neretroactivității legii, iar comasarea alegerilor ar putea crea dificultăți privind exercitarea dreptului de vot, complexitatea și durata operațiunilor putând afecta procesul electoral.

A invocat contestatorul și Decizia nr. 761/2014 prin care s-a statuat neconstituționalitatea Ordonanței de urgență nr. 55/2014 care permitea migrația politică a aleșilor locali, dar numai în privința consilierilor locali si județeni.

Arată contestatoarea că actualul guvern, prin noua ordonanță de urgență adoptată, încurajează migrația politică și a consilierilor locali si județeni și a primarilor, care vor putea candida pentru un alt partid decât acela din care au făcut parte atunci când au fost aleși, fără riscul de a-și pierde mandatul.

În ceea ce privește încălcarea Deciziei nr. 859/2015 prin care s-a statuat că motivele de oportunitate sau utilitate nu constituie "situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată" care să justifice adoptarea unei ordonanțe de urgență, a susținut contestatorul că prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență privind comasarea alegerilor, fără respectarea principiilor și fără o dezbatere publică reală, se constată o subminare a procesului democratic care încalcă și prevederile Recomandării Comisiei Europene din 12 decembrie 2023 referitoare la procese electorale incluzive și reziliențe în Uniune și la consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European.

Al treilea motiv de neconstituționalitate l-a constituit încălcarea standardelor europene în materie electorală, prevăzute în Recomandarea Comisiei Europene din 12 decembrie 2023, care subliniază importanța stabilității legislației electorale și evitarea modificărilor cu mai puțin de un an înainte de alegeri, în special la elemente fundamentale cum ar fi componența comisiilor electorale.

S-a statuat că stabilitatea legii electorale este esențială pentru integritatea și credibilitatea proceselor electorale, iar modificarea frecventă a normelor sau modificarea acestora în pragul alegerilor pot crea confuzie atât pentru alegători, cât și pentru funcționarii responsabili cu procesul electoral, iar normele respective riscă să fie denaturate sau aplicate în mod eronat, aceste modificări putând fi percepute și ca un instrument de influențare a rezultatelor în favoarea candidaților aflați în funcție.

S-a invocat neconstituționalitatea ordonanței și față de încălcarea principiului constituțional prevăzut în art. 8, alin. (2) din Constituția României potrivit căruia partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea voinței politice a cetățenilor

Chiar dacă prin noua ordonanță de urgență aleșii locali nu-și pierd funcțiile obținute prin votul obținut la alegerile locale anterioare, pe listele unui partid, asumându-și partidul și programul politic al acelui partid, mai exact sub condiția apartenenței acestora la partidul politic din partea căruia au candidat sau pe listele cărora au fost aleși, se reține că votul pentru un ales local nu reprezintă numai opțiunea exclusivă a electoratului pentru persoana acelui candidat, ci și opțiunea pentru partidul și pentru programul politic al partidului care susține acel candidat iar alesul local primește prin vot mandatul de a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale și în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte în momentul alegerii.

Or, prin admiterea persoanelor ce dețin un mandat de ales local de a se înscrie în orice partid politic pentru a candida din partea acestuia la alegerile autorităților administrației publice locale din data de 9 iunie 2024 se încalcă grav legislația actuală și legea fundamentală.

De aceea, introducerea posibilității ca un ales local, care în timpul exercitării mandatului părăsește partidul pe a cărui listă a candidat și a fost ales, pentru a participa la noile alegeri să își păstreze mai departe statutul de ales local, are drept consecință modificarea configurației politice la nivelul structurii alese și, astfel, se ajunge la denaturarea votului exprimat de cetățeni.

Sub un alt motiv, s-a arătat că soluția propusă nu asigură cu adevărat exercitarea deplină a dreptului la vot, având în vedere termenele limitate pentru schimbarea reședinței prevăzute la art. 14 din Ordonanța de urgenta nr. 21/2024 și riscul de a crea situații inechitabile între alegători în aceeași secție de votare, ceea ce contravine principiilor de simplitate și egalitate în exercitarea dreptului de vot. Timpul scurt poate produce confuzie și o prezență mai slabă la alegeri atât pentru alegatorii care doresc să-și stabilească reședința în altă localitate ("viză de flotant") să poată vota acolo, cât și pentru tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani prin devansarea alegerilor locale, astfel cum a statuat chiar și Curtea Constituțională în decizia nr. 426/2023.

Totodată, prin instituirea termenului de 60 zile, respectiv reducerea propusă a perioadei pentru înregistrarea unui vot pe baza reședinței (vizei de flotant) chiar înainte de alegeri, se vor limita semnificativ drepturile de vot ale multor tineri, lucrători și persoane care se bazau pe legislația existentă.

Mai mult, prin emiterea acestei ordonanțe de urgență fără a fi în "situații extraordinare" se reține fraudarea deghizată a scrutinului prin extinderea dreptului unui alegător de a "susține mai multe liste de candidați sau candidați independenți" prevăzut în art. 8, alin. (4), în număr nelimitat, fără a motiva urgența care a dus la modificarea art. 18, alin. (1) din Legea nr. 33/2007 ce prevede ca un alegător poate susține un singur/o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent.

A invocat contestatorul și lipsa unei situații extraordinare, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, conform cărora Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.

Or, elaborarea unei ordonanțe de urgență pentru comasarea alegerilor si legiferarea traseismului politic, cu modificarea unor aspecte esențiale precum mandatul aleșilor locali, susținerea mai multor liste de candidați sau candidați independenți și în situația în care, la momentul prezent nu sunt situații excepționale, nu este justificată în conformitate cu art. 115 din Constituția României, astfel cum s-a statuat în Decizia nr. 426/2023 a Curții Constituționale.

Deși prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, coaliția B. a invocat reducerea cheltuielilor și a perioadei electorale, în condițiile în care în România în anul 2024 se vor desfășura 4 tipuri de scrutine electorale, Curtea Constituțională a argumentat în Decizia 51/2012 că, considerentele financiare singure nu pot justifica amendamentele care impactează drepturile electorale fundamentale sau încalcă principiile constituționale. Aceeași soluție s-a pronunțat și în decizia nr. 859/2015.

Sub un alt motiv de neconstituționalitate s-a arătat că prin comasarea celor două tipuri de scrutin, cu circumscripții total diferite, una având circumscripția România, iar alta circumscripția domiciliului alegătorului, se va ajunge la situații paradoxale și tensionate în care, în cadrul aceleiași secții de votare unora dintre alegători li se vor înmâna mai multe buletine de vot, iar altora un singur buletin de vot, punând sub semnul întrebării integritatea procesului electoral, reducând și capacitatea de procesare a numărului de alegători și prelungirea duratei de verificare a acestora.

De asemenea, prin Ordonanța privind comasarea alegerilor, precum și legiferarea traseismului politic prin O.U.G. nr. 21/2024 se încalcă nu doar principiile constituționale și jurisprudența Curții Constituționale a României, ci se ignoră și standardele europene în materie electorală.

Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate și îndeplinirea condițiilor impuse prin dispozițiile Legii nr. 47/1997, a considerat contestatorul că se impune intervenția Curții Constituționale pentru a constata neconstituționalitatea articolului 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 si a ordonanței de urgență privind comasarea alegerilor, în ansamblul ei, precum și a decide asupra excepției ridicate în fața Înaltei Curți care are competența doar de a verifica dacă excepția este sau nu este contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3) ale art. 29 din Legea 47/1992.

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 47/1992, respectiv art. 29 -33, art. 146, lit. d) din Constituție.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că motivele invocate sunt neîntemeiate, contestația fiind nefondată, pentru motivele ce for fi arătate în cele ce urmează:

Potrivit art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024: "Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale la alegerile din data de 9 iunie 2024 se înființează: Biroul Electoral Central, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birouri electorale de circumscripție județeană, Biroul electoral de circumscripție a municipiului București, birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birouri electorale de circumscripție ale sectoarelor municipiului București și birouri electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate.(2) Biroul Electoral Central este alcătuit din 21 de membri, după cum urmează: a) 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care un președinte și un locțiitor;b) președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente;c) membri propuși de partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020;d) membri propuși de partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;e) un membru desemnat în baza propunerii grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților; f) membri propuși de partidele politice care participă la alegerile din data de 9 iunie 2024, altele decât cele prevăzute la lit. c), d) și e), în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 și, în caz de egalitate, prin tragere la sorți."

Prin cererea de față, contestatorul A. a formulat a formulat contestație împotriva măririi numărului de judecători desemnați și a formațiunilor politice și altor membrii prevăzuți în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 ce formează Biroul Electoral Central ce se organizează pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă cu ocazia alegerilor pentru cetățenii României în Parlamentul European din anul 2024.

Prin precizările verbale din dezbaterile publice din data de 29.03.2024, contestatorul a arătat că actul administrativ contestat este procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, iar ceea ce se contestă este numărul, iar nu și calitatea persoanelor.

Or, numărul de judecători desemnați, de reprezentanți ai formațiunilor politice și alți membri prevăzuți în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, ce formează Biroul Electoral Central este prevăzut în textul O.U.G. nr. 21/2024, iar contestatorul nu critică aplicarea în concret a acestor dispoziții de lege într-un cadru particular, ci însuși textul de lege, a cărui constituționalitate o contestă prin excepția de neconstituționalitate invocată în prezentul litigiu.

În aceste condiții, Înalta Curte, exercitându-și competența prevăzută de lege, poate doar să constate admisibilitatea sau inadmisibilitatea excepției, și să dispună sesizarea Curții, respectiv respingerea cererii de sesizare a Curții, fără a putea analiza ea însăși respectivele critici de neconstituționalitate.

Prin urmare, reținându-se că actul administrativ atacat, respectiv procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, este legal în raport de dispozițiile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, contestatorul neformulând vreo critică în concret cu privire la aplicarea textului de lege, ci criticând însuși textul pe care îl atacă prin excepția de neconstituționalitate ce va fi soluționată în dosarul asociat prezentului dosar, Înalta Curte urmează să respingă contestația formulată, ca nefondată.