ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5797/2024

Ședința publică din data de 5 decembrie 2024

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 07.05.2024, reclamantul A.. a solicitat anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.

Prin sentința civilă nr. 974 din 30 mai 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiată; a respins cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A.. a declarat recurs, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin Decizia nr. 3352 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2024, s-a respins recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. împotriva sentinței civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Împotriva Deciziei nr. 3352 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2024, recurenta A.. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

În contextul expunerii situației de fapt, recurenta a susținut că potrivit O.U.G. Nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, aceste alegeri au fost comasate, rezultând un organism electoral din care fac parte 21 de membri, act normativ care are putere inferioară față de Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și față de Legea 33/2007 prevind alegerea membrilor din România a Parlamentului European, acte normative care menționează că Biroul Electoral Central este compus din 19 membri respectiv 15 membri, fapt ce instituie un caracter dinamic al membrilor Biroului Electoral Central, cu efectul imposibilității stabilirii de atribuții clare și previzibile pentru fiecare dintre acești membri.

Acest aspect a fost ridicat ca și excepție în fața instanței de recurs, care, în partea hotărârii judecătorești privind considerentele instanței de recurs, în mod greșit a menționat că excepțiile invocate nu ar conține argumentele pe care se bazează.

Cu privire la aspectele ce țin de situația în care se regăsește Grupul Parlamentar al B., de asemenea, acestea nu au fost luate în considerare. Astfel, acest grup parlamentar nu este un partid politic, iar prin desemnarea în organismele electorale a reprezentanților acestuia, potrivit adresei nr. 3b-19/31/11.03.2024 eliberată de Grupul Parlamentar al B. și înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/14.03.2024, se introduce în procesul de organizare a alegerilor și respectiv procesul electoral în ansamblul său, Camera Deputaților. În atare condiții, sunt încălcate prevederile art. 12 alin. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene "partidele politice la nivelul Uniunii Europene contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii" viciindu-se astfel un întreg ciclu electoral, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, începând cu data de 11.03.2024 când a fost constituit Biroul Electoral Central, lucrările Camerei Deputaților nu se mai desfășoară în condiții de legalitate, fiind încălcat principiul subsidiarității potrivit art. 3b din Tratatul de la Lisabona ratificat de România în anul 2007, potrivit căruia "parlamentele naționale asigură respectarea principiului subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută în respectivul protocol", ceea ce conduce în mod direct la încălcarea principiului securității juridice a actelor normative ce emană de la Parlament, în tot acest interval de timp, dar și al principiului democrației reprezentative așa cum este prevăzut la art. 8A din Tratatul de la Lisabona.

Pentru aceste considerente, a solicitat suspendarea executării Procesului-verbal al Biroului Electoral Central nr. 1049C/BEC/29.04.2024, iar, pe fond, admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată si anularea Deciziei nr. 3352, respectiv soluționarea cauzei cu efectul anulării acestui act administrativ pe motive de nelegalitate și netemeinicie, în continuare reiterând aspectele prezentate prin cererea de recurs.

În stadiul procesual al contestației în anulare nu s-a formulat întâmpinare.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a contestației în anulare și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de 503-508 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 și art. 201 alin. (1), (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 5 decembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație asupra contestației în anulare

Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea contestației în anulare în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepție invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.

Astfel, Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces."

Având ca reper dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acțiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut și actual", conform dispozițiilor art. 33 din același cod.

Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Folosul practic urmărit de recurenta-reclamantă trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.

În aceste condiții, se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-și la acea dată efectele.

Din perspectiva impactului pe care o soluție a instanței le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susținerii contestației în anulare nu mai subzistă.

Sancțiunea lipsei interesului este în cauza de față aceea a respingerii contestației, întrucât, nu sunt îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii.

În circumstanțele descrise mai sus, soluționarea pe fond a căii de atac și eventuala reformare a deciziei instanței de recurs și a sentinței în sensul admiterii contestației, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru contestatoare.

Cum interesul de a acționa al contestatoarei nu mai este actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod pentru susținerea căii de atac.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 508 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 3352 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2024, ca lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.