ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5325/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 06.08.2024, sub nr. de dosar x/2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, contestație împotriva Procesului Verbal nr. 6RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor Județene din data de 9 iunie 2024, solicitând instanței suspendarea efectelor actului atacat și pe fond anularea acestuia.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1423 din 11 septembrie 2024, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a calificat excepțiile invocate de reclamantă ca fiind apărări de fond. A respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată. De asemenea, a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată. Totodată, a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată. Prin aceeași hotărâre, a fost respinsă și cererea reclamantei de restituire a taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.

Cererile de recurs ce fac obiectul judecății Împotriva sentinței civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au promovat recurs Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și reclamanta A.. 3.1. Recursul promovat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, prin care a solicitat, admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii recurate, rejudecarea cauzei și respingerea cererii reclamantei A. de anulare a Procesului Verbal nr. 6RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor Județene din data de 9 iunie 2024, precum și a cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat, ca fiind introduse împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință și, în subsidiar, ca inadmisibile. În motivarea căii de atac, s-a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, motiv de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cu referire la încălcarea dispozițiilor art. 56 alin. (3) C. proc. civ. și art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, precum și cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la încălcarea dispozițiilor de drept material prevăzute de art. 40 din Legea nr. 115/2015. Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central, recurentul menționează faptul că acesta este o autoritate publică cu activitate și competențe esențialmente temporare, înființat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale și pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică. Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 21/2024, la alegerile din 9 iunie 2024 perioada electorală începe la data de 12 martie 2024 și se încheie la 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European "După soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală și centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central validează alegerile și asigură publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central își încetează activitatea". Totodată, arată că, potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015, BEC își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European s-a publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 569 din 18.06.2024, iar, la data de 10.07.2024 s-au publicat, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 și rezultatele pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Biroul Electoral Central și-a încheiat activitatea începând cu data de 13 iulie 2024, având în vedere că prin Decizia nr. 117 D din 10.07.2024 s-a dispus încetarea activității în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor finale și pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Data de 13.07.2024, în opinia recurentului, marchează din punct de vedere civil sfârșitul capacității civile de folosință a acestei persoane juridice, iar în plan procesual lipsa capacității procesuale de folosință. Invocând dispozițiile art. 56 alin. (1) C. proc. civ. și art. 248 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere și specificul materiei electorale, apreciază recurentul că încetarea activității BEC ca urmare a finalizării ciclului electoral are prioritate față de orice altă chestiune de procedură. Întrucât sesizarea instanței – 05.08.2024 – a avut loc după data la care autoritatea publică și-a încetat definitiv activitatea, susține că instanța ar fi trebuit să admită excepția lipsei capacității procesuale de folosință și să respingă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, deoarece analizarea pretențiilor reclamantului din prezenta cauză nu se poate face decât cu emitentul actului administrativ criticat, respectiv Biroul Electoral Central (care, în ipoteza admiterii acțiunii reclamantului, ar fi avut atribuțiile refacerii operațiunilor contestate), însă acesta și-a încetat activitatea, procesul electoral desfășurat pentru alegerea autorităților administrației publice locale fiind definitiv încheiat. Inclusiv procedura de citare a pârâtului nu poate fi considerată legal îndeplinită, cât timp în mod evident a fost citat un pârât – persoană fizică desființată. Transmiterea citației, cererilor reclamantei și actelor doveditare la adresa de e-mail a BEC, adresă aparent încă în ființă la momentul transmiterii, rămâne fără efect, având prioritate constatarea inexistenței în cauză a unui pârât în contradictoriu cu care să se judece cererile părții reclamante. În plus, recurentul subliniază faptul că, datorită desfășurării în anul în curs a încă două cicluri electorale, pentru Camera Deputaților și Senat și pentru Președintele României, constituirea altor Birouri Electorale în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și respectiv Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, nu echivalează cu continuarea existenței Biroului Electoral Central care a funcționat pentru alegerile din 9 iunie 2024 (în baza O.U.G. nr. 21/2024, Legii nr. 115/2015 și Legii nr. 33/2007), într-un ciclu electoral încheiat. Cu privire la inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială susține că niciuna dintre condițiile statuate de art. 997 alin. (1) C. proc. civ. nu este îndeplinită, față de un proces electoral finalizat, ale cărui rezultate constatate de Biroul Electoral Central (cu privire la alegerea Consiliilor Județene) nu pot fi repuse în discuție și modificate. Prin procesul-verbal contestat s-au centralizat voturile pe țară și s-au constatat rezultatele acestor voturi, rezultatele fiind validate și publicate în Monitorul Oficial al României în 10.07.2024, și 3 zile mai târziu Biroul Electoral Central s-a desființat. Așadar, față de toate aceste aspecte, acțiunea fiind introdusă la un timp substanțial după încheierea acestei proceduri, respectiv la data de 5 august 2024, consideră că nu sunt îndeplinite condițiile privind admisibilitatea unei ordonanțe președințiale în cauză și anularea actului contestat. Față de același considerente, se susține că și cererea de suspendare a unui act intrat deja în circuitul civil, care constată rezultatele unui proces electoral încheiat și care nu mai pot fi repuse în discuție, este, de asemenea, inadmisibilă. 3.2. Recursul promovat de reclamanta A. Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs și recurenta-reclamantă A.., întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 și 8 C. proc. civ., solicitând suspendarea executării hotărârii atacate, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Ulterior, recurenta-reclamantă a depus motivele recursului declarat în cauză și completarea la acestea, pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă critică soluția de respingere a acțiunii, învederând că instanța de judecată nu s-a pronunțat pe cererea de suspendare a procesului-verbal contestat și nu a procedat la cercetarea judecătorească a contestației, criticile aduse prin intermediul hotărârii pronunțate reprezentând doar simple alegații și înșirarea unor definiții dublate de evocarea unor jurisprudențe și definiții ce nu își găsesc aplicabilitatea în cauza dedusă judecății, aspecte ce atrag, în opinia sa, incidența dispozițiilor art. 175 alin. (1) C. proc. civ. Susține recurenta-reclamantă că, deși a invocat o serie de excepții procesuale absolute, care făceau inutilă cercetarea pe fond a cauzei (excepția intersului Camerei Deputaților în organizarea procesului electoral privind alegerea administrației publice, nulitatea actelor emise de către Grupul Parlamentar al B., nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central), acestea au fost calificate ca și probleme de fond, instanța încălcând regulile de procedură care după sine atrag sancțiunea nulității. În mod greșit instanța de fond a considerat că motivele invocate ar fi "apărări", în condițiile în care cadrul procesual activ a fost stabilit prin cererea de chemare în judecată, societatea de avocatură, care funcționează în temeiul Legii nr. 51/1991, fiind titularul dreptului, făcând confuzii în ceea ce privește aria de exercitare a unei profesii, care nu este strict limitată la prevederile art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, neavând nicio relevanță modalitatea de promovare a acțiunii, atâta timp cât sunt aplicabile prevederile art. 4 din Legea nr. 51/1991 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, coroborat cu art. 6 din Declarația Universală a Drepturilor Omului raportat la art. 16 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice. De asemenea, arată recurenta-reclamantă că instanța de fond face o confuzie între denumirile competitorilor electorali și abrevierile folosite, având în vedere că în procesul-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile locale și europarlamentare din anul 2024 denumirea unuia dintre acești competitori electorali este Grupul Parlamentar al B., iar în procesul-verbal contestat este B., organism inexistent, care atrage nulitatea actului, aspect pe care instanța de fond a omis să îl cerceteze. Recurenta-reclamantă critică și faptul că instanța de fond nu a aprofundat, deși s-a solicitat, legalitatea finanțării partidelor politice sau ale unor grupuri ale B.. Acest fapt este datorat ignorării atribuțiilor puterii judecătorești, câtă vreme din probatoriul administrat rezultă existența unor majore la bugetul statal și nelegalitatea participării la scrutinul electoral a unor organizații ale cetățenilor aparținând minorităților care nu au acest drept, ca urmare a invalidării de către instanțele de judecată a organelor lor de conducere, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. S-a mai arătat că s-a creat un dezechilibru major între puterile statului, contrar art. 1 alin. (4) din Constituție, prin modalitatea de reglementare a cadrului legislativ al alegerilor locale și parlamentare, prin introducerea în corpul legii a Grupului Parlamentar al B. în numele organizațiilor aparținând B., adică a instituției Camerei Deputaților. Sunt astfel încălcate prevederile art. 3b alin. (3) raportat la art. 8A alin. (4) din Tratatul de la Lisabona, coroborat cu art. 10 alin. (1) și (4) din TFUE. Mai susține recurenta-reclamantă că, în temeiul Legii nr. 115/2015, era necesar a se încheia un singur proces-verbal, acela de constatare a rezultatului alegerilor locale, acest aspect generând nulitatea Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 9 iunie 2024, acest tip de alegeri neavând reglementare distinctă. Sub un alt aspect, recurenta-reclamantă susține că instanța de fond nu a aprofundat aspectele referitoare la nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central din perspectiva reprezentării politice în acest organism, în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, în condițiile în care un competitor electoral, respectiv C., este tratat atât ca partid politic, cât și ca organizație a cetățenilor aparținând B., aspecte care au un impact bugetar major și afectează legalitatea procesului-verbal contestat. Totodată, prima instanță a trecut cu vederea probatoriul administrat în cauză, din care rezultă imposibilitatea asigurării participării la scrutinul electoral al unei alte organizații ale cetățenilor aparținând minorității bulgare. Astfel, sentința recurată nu conține în mod clar motivele pe care se întemeiază, iar motivele prezentate sunt contradictorii, fiind incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. De asemenea, apreciază recurenta-reclamantă că, întrucât instanța de fond nu a cercetat aspectele invocate în contestație cu privire la încălcarea tratatelor la care România este parte și a prevederilor constituționale și legale, ignorând probatoriul administrat, fiind incident și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Prin completările motivelor de recurs depuse la data de 18 septembrie 2024, cu privire la susținerile instanței din cuprinsul hotărârii atacate în sensul că excluderea din cadrul Grupului Parlamentar al B. a reprezentantului comunității italiene ar reprezenta apărări de fond, recurenta-reclamantă arată că, pe de o parte, acestea sunt aspecte de nelegalitate a desemnării reprezentantului acestui for în Biroul Electoral Central datorită lipsei mandatului din partea tuturor membrilor Grupului pentru un astfel de demers, iar, pe de altă parte, reprezintă o încălcare a drepturilor nu numai parlamentare a deputatului minorității italiene, dar și a drepturilor cetățenești. Mai susține că instanța de fond a nesocotit prevederile art. 29 alin. (1) lit. h) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a stabilit arbitrar o taxă judiciară de timbru, ceea ce este nelegal, demers finalizat cu formularea unei cereri de restituire potrivit art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013. Totodată, arată că instanța de fond era obligată să stabilească cadrul procesual, având în vedere că în cuprinsul contestației erau menționate mai multe părți care au avut un rol decisiv în constituirea Biroului Electoral Central și în deznodământul încheierii procesului-verbal contestat. Astfel, în opinia sa, instanța de fond a nesocotit aspectele obligatorii de desfășurare a procesului civil, în primul rând obligația de stabilire a părților care, pe lângă Biroul Electoral Central, era necesar să fie introduse în cauză: Grupul Parlamentar al B., D. (fără drept de a participa la procesul electoral) și Uniunea Democrată Maghiară din România (care nu se știe în ce calitate participă la procesul electoral ca partid politic sau ca organizație a cetățenilor aparținând B.), pronunțând o hotărâre definitivă cu termen de recurs în 5 zile de la pronunțare.

Apărările formulate în cauză Recurenta-reclamantă A.. a formulat întâmpinare la recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin care a solicitat respingerea acestuia, ca inadmisibil.

Alte aspecte procesuale În ședința publică de la termenul de judecată din 19 noiembrie 2024, Înalta Curte a calificat calea de atac declarată de reclamanta A.. ca fiind recurs și a luat act de renunțarea acestei părți la susținerea excepției inadmisibilității recursului formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Procedura de soluționare a recursului În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 30 septembrie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19 noiembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare cu privire la cererea formulată de recurenta-reclamantă A. de suspendare a executării sentinței civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal până la soluționarea recursului, și pe fondul recursurilor ce fac obiectul pricinii deduse judecății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este fondat, iar al recurentului-reclamant A.. este nefondat, pentru considerentele ce se vor succede în continuare. 7.1. Cu privire la cererea recurentei-reclamante A.. de suspendare a executării sentinței civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal până la soluționarea recursului Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., una dintre condițiile de exercitare a unei cereri adresate instanței (inclusiv a uneia incidentale, precum cea privind suspendarea executării unei hotărâri judecătorești) este cea a formulării unei pretenții, în sensul de obiect al acesteia, condiție generală care se impune a fi îndeplinită pe tot parcursul derulării cauzei, atât la momentul introducerii cererii, cât și la momentul soluționării acesteia. În cauza de față, obiectul cererii incidentale este cel al suspendării executării soluției de fond până la pronunțarea instanței de recurs. Or, în contextul în care, prin prezenta decizie, instanța de control judiciar s-a pronunțat asupra recursurilor promovate împotriva hotărârii atacate, obiectul cererii incidentale nu mai subzistă. Prin soluția dată asupra căii de atac, instanța de control judiciar tranșează situația sentinței civile a cărei suspendare se solicită, deoarece în cazul admiterii recursului aceasta este casată, astfel că nu ar mai exista, iar, în cazul respingerii recursului, sentința va fi menținută, căpătând caracter definitiv și având autoritate de lucru judecat, astfel că suspendarea executării sale nu mai poate fi dispusă în condițiile art. 484 alin. (2) C. proc. civ. În acest context, conform art. 484, coroborat cu art. 32 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., instanța de control judiciar va respinge cererea formulată de recurenta-reclamantă A. de suspendare a executării sentinței civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsită de interes. 7.2. Cu privire la recursul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Criticile exhibate prin calea de atac exercitată de recurent au fost subsumate, pe de o parte, motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, celui prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Cu privire la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reține că acest motiv este incident dacă, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; așadar, premisa aplicării textului legal menționat o constituie încălcarea unei reguli de procedură civilă. Motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., intervine în caz de încălcare sau aplicare greșită, prin hotărâre, a normelor de drept material. Va fi incident acest motiv atunci când instanța de fond, deși a recurs la textele de lege substanțială aplicabilă speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. Dintre cele două motive de casare invocate, prioritate de analiză prezintă cel de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care pune în discuție o cauză de nulitate procesuală a sentinței recurate. Argumentele evocate de recurent în susținerea motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează, în esență, încălcarea dispozițiilor art. 56 alin. (3) C. proc. civ. și art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. În esență, acesta a susținut că Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea începând cu data de 13 iulie 2024, având în vedere că prin Decizia nr. 117 D din 10.07.2024 s-a dispus încetarea activității în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor finale și pentru alegerea autorităților administrației publice, dată care marchează din punct de vedere civile sfârșitul capacității civile de folosință a acestei persoane juridice, iar în plan procesual lipsa calității procesuale de folosință. Întrucât sesizarea instanței – 05.08.2024 – a avut loc după data la care autoritatea public și-a încetat definitiv activitatea, apreciază că instanța ar fi trebuit să admită excepția lipsei capacității procesuale de folosință și să respingă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. Critica este fondată. Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: "(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, nu pot sta în judecată asociațiile, societățile sau ale entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii". Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii. Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor. Potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 115/2015: "(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidatul, soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie. (4) Prin excepție de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale." Birourile electorale de circumscripție, alături de Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secțiilor de votare și oficiile electorale, sunt entități fără personalitate juridică, cu activitate limitată în timp, pe perioada alegerilor fiind constituite pentru organizarea și desfășurarea alegerilor în condiții de legalitate și corectitudine, iar membrii ce le alcătuiesc exercită activități care implică manifestarea puterii de stat, prin aceea că operațiunile electorale desfășurate de aceste persoane sunt cele prin care are loc delegarea suveranității naționale de către popor unor autorități alese după principii democratice, după cum se arată și în art. 2 din Constituția României, republicată. Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate și competențe esențialmente temporare, înființat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale și pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică. Înalta Curte reține că potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015: "Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi". Prin Hotărârea BEC nr. 403H/10.07.2024 s-a aprobat publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procesului Verbal nr. 3RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024. Prin Decizia BEC nr. 117D/10.07.2024 privind încetarea activității Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 s-a decis că Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 își încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile județene, președinții consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Municipiului București din datele de 9 iunie 2024, 23 iunie 2024 și 7 iulie 2024. În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. Astfel, în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, la data publicării rezultatelor alegerilor locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 10.07.2024, activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat, astfel încât se reține încetarea ope legis a existenței juridice a pârâtului. În consecință, întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 06.08.2024, după încetarea activității Biroului Electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că la data introducerii acțiunii nu se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, din moment ce activitatea acestuia încetase, astfel că pârâtul menționat nu mai deținea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosință la momentul inițierii prezentului demers judiciar. În ceea ce privește susținerile reclamantei A. referitoare la faptul că intimatul-pârât și-a continuat activitatea și după data de 10.07.2024 deoarece a fost citat în cauză, Înalta Curte le înlătură deoarece emiterea unei citații nu dovedește continuarea activității Biroul Electoral Central constituit pentru alegerile locale. Este adevărat că dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul poartă ștampila Biroului Electoral Central, dar este vorba de biroul electoral constituit în vederea alegerilor parlamentare, în temeiul art. 7 din Legea nr. 208/2015, distinct de intimatul din prezenta cauză. Așa cum s-a arătat anterior, încetarea activității Biroului Electoral Central constituit pentru alegerile locale a intervenit în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, după data publicării în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor locale (10.07.2024), astfel că la data promovării acțiunii (06.08.2024), acea autoritate nu mai exista și nu mai avea astfel capacitate procesuală, neputând deci sta în judecată în calitate de pârât. În concluzie, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central este întemeiată, soluția de respingere a acesteia fiind nelegală, dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 56 C. proc. civ.. Sancțiunea prevăzută de lege în cazul actelor de procedură făcute în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosință este nulitatea absolută, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. care se referă la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului Ministerului Public – Parchetul pe lângă Curtea de Apel București, casarea sentinței recurate și, rejudecând pe fond, respingerea acțiunii formulată de reclamanta A.. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. 7.3. Cu privire la recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. se constată că acesta este nefondat, cererea de chemare în judecată fiind respinsă în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală de folosință, ceea ce face de prisos analizarea criticilor recurentei privind soluția dată asupra fondului litigiului.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere argumentele expuse, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurentul Ministerul Public – Parchetul pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței civile nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, va casa sentința atacată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. De asemenea, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. împotriva aceleași sentințe.