ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1045/2025

Ședința publică din data de 26 februarie 2025

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 06.08.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, contestație împotriva Procesului-verbal nr. x din 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor județene din data de 9 iunie 2024, solicitând instanței suspendarea efectelor actului atacat și pe fond anularea acestui.

1.2. Prin sentința nr. 1423/11.09.2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a calificat excepțiile invocate de reclamantă ca fiind apărări de fond; a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată; a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca neîntemeiată; a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată și a respins cererea reclamantei de restituire a taxei judiciare de timbru.

Prin decizia nr. 5325 din 19 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal:

- a respins cererea formulată de recurenta-reclamantă A. privind suspendarea executării sentinței nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsită de interes;

- a admis recursul declarat de recurentul Ministerul Public - Parchetul pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței nr. 1423 din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și, rejudecând, a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință;

- a respins recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva aceleași sentințe, ca nefondat.

Împotriva deciziei nr. 5325 din 19 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024, a formulat contestație în anulare A.., întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 și pct. 3 C. proc. civ.

În susținerea motivului întemeiat pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., contestatoarea a susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată de un complet de judecată nelegal compus, întrucât judecătorii care au soluționat recursul au participat anterior la alte cauze cu același obiect, respectiv dosarele nr. x/2024 și nr. y/2024, vizând alegerile locale și europarlamentare din 2024. Această împrejurare atrage incidența incompatibilității absolute prevăzute de art. 41 C. proc. civ., întrucât implicarea anterioară a acestor magistrați în cauze conexe impunea abținerea lor. Prin urmare, compunerea instanței a fost viciată, afectând legalitatea hotărârii pronunțate.

În dezvoltarea motivului întemeiat pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., contestatoarea a susținut, în esență, că instanța de recurs a omis să cerceteze mai multe motive de casare invocate în termen, printre care: excepția nelegalității constituirii Biroului Electoral Central; excepția lipsei capacității de folosință a B.;excepția prematurității procesului electoral; nelegalitatea procesului-verbal, emis în lipsa unei componențe legale și cu mențiuni eronate.

Instanța a analizat doar excepția invocată de Ministerul Public, fără a respecta ordinea de soluționare a excepțiilor procesuale prevăzută de art. 247 și art. 248 alin. (4) C. proc. civ.. Mai mult, nu s-a pus în discuția părților probatoriul administrat, iar criticile de nelegalitate privind cadrul normativ electoral și implicarea B. nu au fost cercetate în mod efectiv.

Aceste motive sunt susținute prin trimiteri la norme constituționale, tratate internaționale și legislație electorală, fiind invocate încălcări ale principiilor democratice, ale egalității în drepturi și ale securității juridice. Contestatorul solicită anularea hotărârii pronunțate și rejudecarea cauzei în condiții de legalitate și imparțialitate.

În stadiul procesual al contestației în anulare nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație asupra contestației în anulare

Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea contestației în anulare în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepție invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces."

Având ca reper dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acțiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut și actual", conform dispozițiilor art. 33 din același cod.

Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Folosul practic urmărit de contestaoare trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind anularea Procesului-verbal nr. x din 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor județene din data de 9 iunie 2024.

În aceste condiții, se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-și la acea dată efectele.

Din perspectiva impactului pe care o soluție a instanței le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susținerii contestației în anulare nu mai subzistă.

Sancțiunea lipsei interesului este în cauza de față aceea a respingerii contestației, întrucât, nu sunt îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii.

În circumstanțele descrise mai sus, soluționarea pe fond a căii de atac și eventuala reformare a deciziei instanței de recurs și a sentinței în sensul admiterii contestației, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru contestatoare.

Cum interesul de a acționa al contestatoarei nu mai este actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod pentru susținerea căii de atac.

III. Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 508 C. proc. civ., va admite excepția lipsei de interes invocată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ și va respinge contestația în anulare formulată de A., ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes invocată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Respinge contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 5325 din 19 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.