ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4357/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, la data de 06.08.2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, contestație împotriva Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024, solicitând suspendarea efectelor actului atacat și, pe fond, anularea acestuia. Reclamanta a invocat, pe cale de excepție, lipsa interesului instituției Camerei Deputaților în organizarea procesului electoral privind alegerea administrației publice locale; nulitatea actelor emise de către B.; nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1434 din 12 septembrie 2024, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerului Public, a anulat cererea de suspendare a executării Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 și contestația formulată împotriva acestui proces-verbal, de reclamanta A., pentru lipsa capacității de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central. A respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 1434 din 12 septembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurentul-reclamant A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 și 8 C. proc. civ., solicitând suspendarea executării hotărârii atacate, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Ulterior, recurentul-reclamant a depus motivele recursului declarat în cauză, pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant critică soluția de respingere a acțiunii ca urmare a lipsei capacității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central, învederând că instanța de judecată a dat prevalență excepțiilor invocate de Ministerul Public, încălcând obligațiile statuate de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și art. 23 alin. (2) C. proc. civ. cu privire la ordinea și solemnitatea ședinței de judecată, întrucât excepțiile procesuale nu au fost invocate simultan, să poată să permită instanței să stabilească ordinea de soluționare. De asemenea, arată recurentul-reclamant că instanța de fond nu a analizat denumirile competitorilor electorali și abrevierile folosite, având în vedere că în procesul-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile locale și europarlamentare din anul 2024 denumirea unuia dintre acești competitori electorali este B., iar în procesul-verbal contestat este B., organism inexistent, care atrage nulitatea actului, aspect pe care instanța de fond a omis să îl cerceteze. Recurentul-reclamant critică și faptul că instanța de fond nu a aprofundat, deși s-a solicitat, legalitatea finanțării partidelor politice sau ale unor grupuri ale B.. Acest fapt este datorat ignorării atribuțiilor puterii judecătorești, câtă vreme din probatoriul administrat rezultă existența unor majore la bugetul statal și nelegalitatea participării la scrutinul electoral a unor organizații ale cetățenilor aparținând minorităților care nu au acest drept, ca urmare a invalidării de către instanțele de judecată a organelor lor de conducere, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. S-a mai arătat că s-a creat un dezechilibru major între puterile statului, contrar art. 1 alin. (4) din Constituție, prin modalitatea de reglementare a cadrului legislativ al alegerilor locale și parlamentare, prin introducerea în corpul legii a B. în numele organizațiilor aparținând B., adică a instituției Camerei Deputaților. Sunt astfel încălcate prevederile art. 3b alin. (3) raportat la art. 8A alin. (4) din Tratatul de la Lisabona, coroborat cu art. 10 alin. (1) și (4) din TFUE. Mai susține recurentul-reclamant că, în temeiul Legii nr. 115/2015, era necesar a se încheia un singur proces-verbal, acela de constatare a rezultatului alegerilor locale, acest aspect generând nulitatea Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 9 iunie 2024, acest tip de alegeri neavând reglementare distinctă. Sub un alt aspect, recurentul-reclamant susține că instanța de fond nu a aprofundat aspectele referitoare la nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central din perspectiva reprezentării politice în acest organism, în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, în condițiile în care un competitor electoral, respectiv C., este tratat atât ca partid politic, cât și ca organizație a cetățenilor aparținând B., aspecte care au un impact bugetar major și afectează legalitatea procesului-verbal contestat. Totodată, prima instanță a trecut cu vederea probatoriul administrat în cauză, din care rezultă imposibilitatea asigurării participării la scrutinul electoral al unei alte organizații ale cetățenilor aparținând minorității bulgare. Astfel, sentința recurată nu conține în mod clar motivele pe care se întemeiază, iar motivele prezentate sunt contradictorii, fiind incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. De asemenea, apreciază recurentul-recalmant că, întrucât instanța de fond nu a cercetat aspectele invocate în contestație cu privire la încălcarea tratatelor la care România este parte și a prevederilor constituționale și legale, ignorând probatoriul administrat, fiind incident și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În final, recurentul-reclamant mai învederează că mențiunile cu privire la încetarea activității Biroului Electoral Central la data publicării rezultatelor scrutinului electoral din 9 iunie 2024 nu pot fi reținute, în contextul existenței, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unor cauze vizând acest scrutin electoral. Astfel, caracterul provizoriu al rezultatului scrutinului electoral din 9 iunie 2024, respectiv publicarea acestor date în Monitorul Oficial, nu se bucură de prezumția de legalitate. Mai susține recurentul-reclamant că instanța de fond a stabilit arbitrar o taxă de timbru, pentru restituirea căreia a fost formulată o cerere în temeiul art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, asupra căreia instanța de fond nu s-a mai pronunțat, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Totodată, arată că hotărârea recurată nu cuprinde semnăturile tuturor membrilor completului de judecată, conform art. 233 alin. (1) lit. m) C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a formulat apărări la recursul declarat de recurentul-reclamant.

Procedura de soluționare a recursului În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 23 septembrie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 08 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casați și Justiție Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Recursul a fost întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ. Criticile de nelegalitate invocate de recurent pot fi încadrate în două categorii, unele având legătură cu judecata primei instanțe, altele nu. Cea mai mare parte a criticilor de nelegalitate se înscriu în această din urmă categorie, privind chestiuni care nu au făcut obiectul judecății primei instanțe, care a pronunțat hotărârea în temeiul unei excepții procesuale de fond, în considerarea dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., respectiv excepția lipsei capacității procesuale de folosință a BEC constituit pentru alegerile locale. Constatând că BEC a fost dizolvat la data publicării rezultatului final al alegerilor locale (10.07.2024), anterior formulării acțiunii (06.08.2024), instanța de fond nu a mai procedat la analiza argumentelor din contestație ce privesc fondul cauzei. Spre exemplu, Înalta Curte constată că sunt străine pricinii criticile și argumentele privind modul de soluționare a motivului de nulitate al procesului-verbal contestat întemeiat pe folosirea unui organism inexistent (B.); criticile referitoare la lipsa de verificări cu privire la legalitatea finanțării partidelor politice sau ale unor grupuri ale B.; ignorarea argumentelor recurentului-reclamant privind nerespectarea principiului democrației reprezentative și a ciclicității alegerilor; încălcarea Legii nr. 115/2015, care prevede obligația încheierii unui singur proces-verbal de constatare a rezultatului alegerilor locale; analiza pretins superficială a instanței de fond asupra aspectelor referitoare la nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central din perspectiva reprezentării politice în acest organism a unor organizații aparținând B.; necercetarea de către instanța de fond a aspectelor invocate în contestație cu privire la încălcarea tratatelor la care România este parte și a prevederilor constituționale și legale, precum și ignorarea probatoriului administrat în cauză. Chestiunile cu privire la care recurentul pretinde că au fost examinate greșit ori necorespunzător de către instanța de fond nu se regăsesc în cuprinsul sentinței recurate, iar aspectele de nelegalitate ale actului administrativ litigios, pretins omise de prima instanță, nu putea fi și nu au fost analizate în raport de admiterea excepției lipsei capacității de folosință a pârâtului, soluție care împiedică tranșarea aspectelor de fond ale cauzei. În ceea ce privește criticile referitoare la soluția de admitere a excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central constituit pentru alegerile locale, Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate, indiferent de contextul legal prin prisma căruia sunt analizate, respectiv dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 sau 8 C. proc. civ. Astfel, recurentul-reclamant a susținut că intimatul-pârât Biroul Electoral Central și-a continuat activitatea și după data de 10.07.2024 deoarece a fost citat în cauză. Înalta Curte înlătură această apărare deoarece emiterea unei citații nu dovedește continuarea activității Biroul Electoral Central constituit pentru alegerile locale. Este adevărat că dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul poartă ștampila Biroului Electoral Central, dar este vorba de biroul electoral constituit în vederea alegerilor parlamentare, în temeiul art. 7 din Legea nr. 208/2015, distinct de intimatul din prezenta cauză. Așa cum bine a arătat Curtea de Apel București, încetarea activității Biroului Electoral Central constituit pentru alegerile locale a intervenit în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, după data publicării în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor locale (10.07.2024), astfel că la data promovării acțiunii (06.08.2024), acea autoritate nu mai exista și nu mai avea astfel capacitate procesuală, neputând deci sta în judecată în calitate de pârât. Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului-reclamant în sensul că activitatea BEC constituit pentru alegerile locale nu poate fi considerată încetată, atât timp cât pe rolul Înaltei Curți mai există cauze vizând alegerile locale. Într-adevăr, dosarele aflate pe rolul Înaltei Curți nu dovedesc decât că BEC constituit pentru alegerile locale a fost chemat în judecată și în alte cauze, împrejurarea care nu are nicio legătură cu capacitatea procesuală a acestuia. În concluzie, Înalta Curte constată că soluția primei instanțe dată asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, este legală, fiind pronunțată în acord cu prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015 și art. 56 C. proc. civ., iar criticile recurentului sunt nefondate, în speță nefiind incidente cazurile de casare invocate. În ceea ce privește motivul de nelegalitate referitor la încălcarea prevederilor art. 233 alin. (1) lit. m) C. proc. civ., din perspectiva nesemnării hotărârii de către membrii completului de judecată, Înalta Curte constată că susținerile recurentului-reclamant sunt nefondate, sentința civilă nr. 1434 din 12 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, fiind semnată atât de judecătorul care a soluționat cauza, cât și de grefierul de ședință . Referitor la criticile recurentului-reclamant vizând nepronunțarea instanței de fond asupra cererii sale de restituire a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că este neîntemeiată, Curtea de Apel București luând în considerare această cere atât în considerentele sentinței cât și în dispozitiv, arătând în mod corect că nu sunt incidente dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 și că reclamantul ar fi avut posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare, în condițiile art. 39 alin. (1) din același act normativ.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere argumentele expuse, constatând că niciuna dintre criticile recurentului-reclamant nu este întemeiată, nefiind incident niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1434 din 12 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.