ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6100/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 06.08.2024, sub nr. x/2/2024, reclamanta A S.P.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central (BEC), anularea procesului-verbal nr. 4RFL/BEC 2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea consiliilor locale din data de 9 iunie 2024.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1391 din 5 septembrie 2024 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, invocată de reprezentantul Ministerului Public și s-a respins cererea de suspendare a executării procesului verbal contestat și contestația formulată de reclamanta A S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca fiind introduse împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință; s-a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 1391 din 5 septembrie 2024 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A S.P.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenta-reclamantă a susținut că, prin cererea adresată Curții de Apel București-Secția de contencios administrativ și fiscal, a solicitat anularea Procesului-verbal nr. 4RFL/BEC 2024/10.07.2024 emis de Biroul Electoral Central, termenul de judecată fiind stabilit inițial la data de 26.09.2024, ulterior, prin cererea de preschimbare a acestuia a fost stabilit ca termen de judecată a cererii la data de 05.09.2024, asupra acesteia, pronunțându-se completul x fond, respectiv judecătorul B, care se afla în stare de incompatibilitate, astfel, termenul stabilit fiind nelegal și atrage nelegalitatea hotărârii. Ca și aspecte preliminare, au fost invocate o serie de excepții prin cererea inițială, iar, în fața instanței, a fost ridicată excepția nulității absolute a procesului-verbal contestat, pentru o serie de motive care nu au mai putut fi susținute, instanța catalogând atât excepțiile invocate în cererea inițială cât și oral, ca fiind motive de fond, astfel, încălcând obligațiile de cercetare a procesului, încălcând prevederile art. 8 C. proc. civ. cu privire la egalitatea exercitarii drepturilor procesuale. De asemenea, în opinia sa, judecătorul avea obligația de a se abține cu privire la soluționarea cauzei datorită incidenței art. 42 alin. (1) pct. 1 și 13) și C. proc. civ., întrucât acesta s-a mai pronunțat anterior asupra unor chestiuni care erau în legătură cu cauza dedusă judecății, judecătorul B pronunțând Hotărârea nr. 974/2024 în dosarul nr. x/2/2024 având ca obiect anularea Procesului-verbal nr. 1060C/BEC/29.04.2024 emis de către Biroul Electoral Central, hotărâre care nu conține toate susținerile sale, în calitate de reclamantă și neprocedând la administrarea cercetării judecătorești, potrivit atribuțiilor prevăzute la art. 5 C. proc. civ., provocând astfel o cale de atac. Obiectul dedus judecății în prezentul dosar este similar celui din dosarul nr. x/2/2024, iar motivele de nelegalitate invocate sunt incidente inclusiv în prezentul dosar. Astfel, excepția nulității absolute a Procesului-verbal 4RFL/BEC 2024/10.07.2024 emis de Biroul Electoral Central nu a mai fost cercetată de către instanță, cu toate că avea obligația soluționării cu precădere a acesteia, fiind o excepție absolută de ordine publică ce făcea inutilă cercetarea fondului cauzei, potrivit art. 246 alin. (1) C. proc. civ. În ceea ce privește cererea de suspendare a executării actului administrativ, instanța nu avea dreptul de asemenea să se pronunțe asupra acesteia datorită aspectelor ce țin de incompatibilitatea domnului judecător B. Nu în ultimul rând, a solicitat a se observa că taxa judiciară de timbru de 70 lei nu este datorată, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) lit. f din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel că pentru restituirea acesteia a fost efectuată o cerere asupra căreia instanța avea obligația admiterii, fiind un demers nelegal. Pentru motivele arătate anterior, recurenta a solicitat casarea hotărârii și trimiterea spre o nouă judecată instanței competente.

Apărările formulate în recurs În stadiul procesual al recursului nu s-a formulat întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2) art. 471 ind.1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 ind.1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 24 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților. În cauză, recurenta-reclamantă a formulat și cerere de suspendare a efectelor hotărârii recurate, potrivit dispozițiilor art. 484 alin. (2) C. proc. civ., care a fost soluționată prin Încheierea din data de 10 octombrie 2024, în sensul respingerii acesteia. Anterior termenului de judecată din 10 octombrie 2024, recurenta-reclamantă a depus la dosar o cerere, prin care a arătat că, pe lângă excepțiile invocate în dosarul de fond, înțelege să invoce și următoarele excepții: excepția prematurității constituirii BEC și excepția nelegalității procesului-verbal nr. 4RFL/BEC 2024 din 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Consiliilor Locale din data de 9 iunie 2024 Prin Încheierea din data de 24.10.2024, s-a respins cererea de suspendare a judecății și s-a acordat termen de judecată la data de 5 decembrie 2024, când pronunțarea în cauză a fost amânată la data de 19 decembrie 2024. După reținerea cauzei în pronunțare și după terminarea ședinței publice de judecată de la data de 5 decembrie 2024, recurentul-reclamant, prin Serviciul registratură, a depus la dosar cerere de recuzare a membrilor completului de judecată și a reprezentantului Ministerului Public. Prin Încheierea din data de 11 decembrie 2024, pronunțată de completul de judecată nr. y, s-a respins cererea de recuzare formulată de recurentul-reclamant. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepție invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia. Astfel, Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 29 C. proc. civ. ”Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces.” Având ca reper dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d C. proc. civ., conform cărora „orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes”, doctrina a definit interesul de a promova o acțiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar acesta trebuie să fie „determinat, legitim, personal, născut și actual”, conform dispozițiilor art. 33 din același cod. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004. Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac. Folosul practic urmărit de recurenta-reclamantă trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind anularea procesului-verbal nr. 4RFL/BEC 2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea consiliilor locale din data de 9 iunie 2024. În aceste condiții, se constată că actul administrativ contestat a fost emis în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-și la acea dată efectele. Din perspectiva impactului pe care o soluție a instanței le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susținerii recursului nu mai subzistă. Sancțiunea lipsei interesului este în cauza de față aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii. În circumstanțele descrise mai sus, soluționarea pe fond a căii de atac și eventuala reformare a sentinței în sensul admiterii contestației, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurentă. Cum interesul de a acționa al recursului nu mai este actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d din același cod pentru susținerea căii de atac. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca lipsit de interes. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE: Respinge recursul formulat de reclamantul A S.P.R.L. împotriva Sentinței civile nr. 1391 din 5 septembrie 2024 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes. Definitivă. Pronunțată astăzi, 19 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.