ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2626/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 04.04.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central (BEC) a formulat cerere de suspendare a executării hotărârii Biroului Electoral Central, solicitând suspendarea executării Hotărârii nr. 5H/02.04.2024 privind aplicarea unitară a prevederilor art. 45-56 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 16-18 din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare până la pronunțarea instanței de fond.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 638 din 12.04.2024 a Curții de Apel București, secția VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 5H/02.04.2024, ca neîntemeiată, ce privește pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 638 din 12.04.2024 a Curții de Apel București, secția VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurentul-reclamant a susținut că în mod corect a reținut prima instanță că este îndeplinită condiția condiția cazului bine justificat. Însă, în opinia sa, în mod greșit s-a reținut că nu este îndeplinită condiția pagubei iminente. Așa cum a arătat în cererea introductivă, apariția noii categorii de competitor electoral (categorie neprevăzută de lege) distorsionează și confuzează procesul electoral, permițând un nou tip de competitor electoral care, pe de o parte, beneficiază de susținerea populară pentru candidații independenți și, pe de altă parte, de ajutorul semnului electoral al alianței electorale pe a cărei listă va figura pe buletinul de vot. Acest nou tip de competitor electoral va beneficia astfel de un avantaj electoral nemeritat și nelegal, în dauna competitorilor electorali clasici și prevăzuți expres de lege, cum este cazul A.. Prejudiciu adus partidului este iminent întrucât, conform calendarului electoral aprobat prin anexa H.G. nr. 199/2024 (punctele 53 și 88), perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie 2024 începe la data de 16 aprilie 2024 și se va termina foarte repede, la data de 30 aprilie 2024. În lipsa suspendării executării Hotărârea BEC nr. 5H/02.04.2024, această hotărâre nelegală va continua să producă efecte juridice și va permite noului tip de competitor electoral să depună candidaturi și să participe la alegerile locale din 9 iunie 2024, fiind iminent prejudiciul pe care A. îl va suporta din cauza depunerii unor astfel de candidaturi nelegale (candidați independenți cu semn electoral al alianței electorale). Astfel, prejudiciul este unul evident, fiind reprezentat de voturile pe care noul tip de competitor electoral (candidatul independent cu semn electoral al alianței electorale) le va obține din partea alegătorilor la alegerile din 9 iunie 2024, în dauna A.. Aceste voturi pe care noul tip de competitor electoral le va obține (în mod nelegal) vor scădea scorul electoral al Partidului, putând afecta chiar posibilitatea acestuia de a atinge pragul electoral, precum și de a obține rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate în campania electorală. În acest sens, sunt prevederile art. 48 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Recurentul a mai susținut că pe lângă prejudiciul direct suportat de acesta, este evidentă și perturbarea previzibilă gravă a procesului electoral și a funcționării autorităților publice care gestionează procesul electoral (Autoritatea Electorală Permanentă, prefecții, birourile electorale de circumscripție etc), aceste autorități fiind practic obligate de Hotărârea BEC nr. 5H/02.04.2024 să desfășoare alegerile cu încălcarea legii, precum și cu încălcarea art. 2 alin. (1) din Constituția României, care stipulează că suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum și prin referendum. Astfel, în opinia sa, condiția pagubei iminente este îndeplinită în prezenta cauză contrar celor reținute de Curtea de Apel București. În concluzie, întrucât și condiția cazului bine justificat este (astfel cum în mod corect a reținut Curtea de Apel București), a solicitat admiterea prezentului recurs, casarea sentinței Curții de Apel București și, în rejudecarea litigiului în fond, admiterea cererii de suspendare a executării Hotărârii B.E.C. nr. 5H/02.04.2024 până la pronuțarea instanței de fond din dosarul x/2024

Apărările formulate în recurs În stadiul procesual al recuruslui nu s-a formulat întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 16 mai 2024, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte va constata lipsa de interes a reclamantului cu privire la calea de atac exercitată, care face inutilă cercetarea altor aspecte. 1. Argumente de drept și de fapt relevante Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 5H/02.04.2024 privind aplicarea unitară a prevederilor art. 45-56 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 16-18 din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare până la pronunțarea instanței de fond. Prin sentința recurată, instanța de fond, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, a respins cererea ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe reclamantul a formulat recurs. Înalta Curte urmează să constate lipsa de interes a reclamantului în susținerea recursului. Astfel, instanța de control judiciar reține că reclamantul a solicitat suspendarea Hotărârii nr. 5H/02.04.2024 până la pronunțarea instanței de fond în dosarul nr. x/2024. Prin sentinta nr. 768 din 26 aprilie 2024 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. x/2024 s-a respins actiunea modificata formulata de reclamantul A., de anulare si suspendare a Hotararii nr. 5H/02.04.2024 emisa de paratul Biroul Electoral Central. Prin urmare, faptul că acțiunea în anularea actului administrativ a fost soluționată de instanța de fond nu conduce la rămânerea fără obiect a căii de atac exercitate, astfel cum a invocat reprezentantul Ministerului Public, însă acest fapt pune problema subzistenței interesului în susținerea recursului exercitat în cauză. Înalta Curte reține că potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. (…)". Dispozițiilor art. 15 alin. (4) "În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)." Așadar, potrivit textelor de lege enunțate, suspendarea actului administrativ, solicitată în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, se poate dispune doar până la pronunțarea instanței de fond, măsura prelungindu-se de drept până la rămânerea definitivă a soluției numai în situația în care, în primă instanță, este admisă acțiunea de fond. Având în vedere faptul că, în speță, instanța de fond s-a pronunțat în sensul respingerii acțiunii, prezentul demers judiciar, întemeiat pe art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu mai are nicio finalitate practică, lipsa de obiect, invocată de reprezentantul Ministerului Public, reprezentând, în realitate, o lipsă de interes în susținerea recursului. Așa fiind, Înalta Curte, având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condițiile legale astfel cum au fost analizate anterior, urmează să respingă, ca atare, prezenta cale de atac exercitată de recurentul-reclamant. 3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge respinge recursul recurentului-reclamant ca lipsit de interes.