ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3352/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 07.05.2024, reclamantul A.. a solicitat anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 974 din 30 mai 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiată; A respins cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată; A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurentul-reclamant A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului arată că prin respingerea cererii sale se ajunge la influențarea într-o manieră negativă a alegerilor europarlamentare datorită comasării acestora cu alegerile locale, încălcând principiul democrației reprezentative prin ingerința directă a instituției publice pentru care se organizează scrutinul electoral. Susține că Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, în cadrul alegerilor privind administrația publică locală, nu justifică un interes legitim pentru a desemna reprezentanți în organismele electorale, respectiv în Biroul Electoral Central, aspect necercetat de către instanța de fond, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Arată că Legea nr. 115/2015 încalcă principiul securității juridice și echilibrul democratic al puterilor statului, întrucât în procesul electoral, unor membri ai puterii legislative li se creează un statut inferior față de cei ai puterii executive și un statut superior puterii judecătorești. Invocă art. 3 din Legea nr. 33/2007, referitor la principiul reprezentativității în Parlamentul European și arată că Decretul de promulgare nr. 278/14.03.2022 al Legii nr. 53/2022 nu respectă votul Parlamentului României, întrucât Regatul Unit al Marii Britanii, potrivit legii românești, nu a ieșit din Uniunea Europeană, iar numărul membrilor proveniți din România pentru Parlamentul European trebuie stabilit numai după clarificarea statutului juridic al Regatul Unit al Marii Britanii. Precizează că prin Legea nr. 115 din 19 mai 2015 a fost introdus în procesul electoral, Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, iar potrivit O.U.G. nr. 21/2024, a rezultat un organism electoral din care fac parte 21 de membri, act cu putere inferioară față de Legea nr. 115/2015 și față de Legea nr. 33/2007, acte ce prevăd că Biroul Electoral Central este compus din 19, respectiv 15 membri. În acest sens, consideră că au fost încălcate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Arată că prin desemnarea în organismele electorale a reprezentanților Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, care nu este un partid politic, se introduce în procesul de organizare a alegerilor, Camera Deputaților, încălcându-se art. 12 alin. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, așa încât începând cu data de 11.03.2024 când a fost constituit Biroul Electoral Central, lucrările Camerei Deputaților nu se mai desfășoară în condiții de legalitate, fiind încălcat principiul subsidiarității, potrivit art. 3b din Tratatul de la Lisabona ratificat de România în anul 2007, în condițiile în care funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, Susține că Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale în cadrul alegerilor privind desemnarea membrilor din România ai Parlamentului European, nu justifică un interes legitim pentru a desemna reprezentanți în organismele electorale. De asemenea, susține că aparatul de lucru al Camerei Deputaților prin Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, în calitate de angajați ai Camerei Deputaților, ce sunt implicați în procesul electoral, se află tot în stare de conflict de interese în condițiile încălcării prevederilor art. 14 alin. (1) și (2) din Legea 334/2006. Mai arată că în condițiile prezenței unui grup parlamentar în procesul electoral prin desemnarea unor reprezentanți în Biroul Electoral Central, se încalcă în primul rând egalitatea în drepturi a fiecărui competitor electoral și dreptul de a alege și de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 și art. 40 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Totodată, susține că există un conflict de funcționare a Biroului Electoral Central din perspectiva Legii nr. 115/2015 a Legii 33/2007 și a O.U.G. nr. 21/2024, unde componența nu mai este aceeași. Cu privire la nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central, susține că prin comunicarea nr. 3b-19/85/10.06.2022 i s-a adus la cunoștință că în cadrul unei ședințe de Grup din data de 09.06.2022, i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, aspect ce face obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel București. Precizează că odată cu introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, potrivit art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015, care nu este competitor electoral și nici nu are personalitate juridică, se încalcă inclusiv principiul libertății de a alege și a corectitudinii scrutinului electoral, prin implicarea funcțională a Camerei Deputaților și angajaților acesteia în procesul electoral destinat exclusiv competitorilor electorali, instituind un procesului electoral nedemocratic. De la data de 11.03.2024, când s-a format Biroul Electoral Central, nu numai procesul electoral a fost viciat, prin încălcarea interdicției prevăzute de art. 14 alin. (1), (2) și (3), ci și art. 33 alin. (1) și (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Susține că aceste aspecte reprezintă vulnerabilități sistemice instituite prin legile electorale începând cu anul 2015, fiind viciată inclusiv activitatea de adoptare a actelor normative de către Parlament. În acest sens, invocă art. 6, art. 9, art. 10 și art. 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și art. 69 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, susținând că astfel, prin implicarea funcțională a Camerei Deputaților în alegerile locale și cele europarlamentare, se încalcă cele două principii instituite în România începând cu aderarea la Uniunea Europeană prin ratificarea Tratatului de la Lisabona în anul 2007, cel al subsidiarității și cel al proporționalității, cu consecința unui atac la adresa democrației și a obligațiilor asumate prin tratatele menționate anterior, precum și cele prevăzute de art. 39 și 40 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene cu privire la drepturile electorale. Pe de altă parte, invocă prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central față de existența pe rolul Curții de Apel București a dosarului nr. x/2024, având ca obiect anularea raportului Comisiei Juridice de Disciplină și Imunități a Camerei Deputaților și a adresei din partea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, prin care i-a fost retrasă calitatea de membru al acestui grup, înscrisuri ce sunt hotărâtoare în ceea ce privește legalitatea desemnării membrului Grupului Minorităților în acest organism electoral, dosar ce a avut un prim termen de judecată la data de 22.05.2024, cu mult după constituirea Biroului Electoral Central, astfel că nu s-a putut pune în aplicare decizia de desemnare a unui reprezentant în Biroul Electoral Central, câtă vreme Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale a fost desființat. Menționează că o altă critică de nelegalitate a procesului-verbal atacat vizează netemeinicia acestuia în raport de lipsa datelor exacte pentru efectuarea procedurilor și demersurilor statuate atât prin O.U.G. nr. 21/2024, dar și prin Legea nr. 115/2015 și Legea nr. 33/2007, formulările din cuprinsul acestuia fiind inexacte în privința orei la care a început și îndeplinirea actelor de procedură. De asemenea, susține că instanța de fond nu a efectuat cercetarea judecătorească sub toate aspectele, potrivit obligațiilor statuate în art. 5 C. proc. civ., în vederea stabilirii adevărului, vătămarea fiind evidentă din aceasă perspectivă.

Apărările formulate în recurs Deși a fost legal citat, intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de comunicare a cererii de recurs. Prin rezoluția din data de 10 iunie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 14 iunie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. În cauză, reclamantul A.. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024. Prin sentința recurată, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiată; a respins cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs recurentul-reclamant A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este fondat. Înalta Curte constată că potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., casarea hotărârii se poate cere când "prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității". Înalta Curte reține că, sub imperiul acestei norme de drept, se pot include doar neregularități de ordin procedural, care atrag sancțiunea nulității sentinței în condițiile art. 174 C. proc. civ., altele decât cele prevăzute expres în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. Sub un prim aspect, circumscris de către recurent acestui motiv de casare, acesta susține că Biroul Electoral Central a avut un număr diferit de membri prin Legea nr. 115 din 19 mai 2015 față de O.U.G. nr. 21/2024, precum și față de Legea nr. 33/2007. Critica este nefondată câtă vreme obiectul cauzei este reprezentat de anularea procesului-verbal încheiat la data de 29 aprilie 2024 cu privire la macheta buletinului de vot ce urma a se folosi la Alegerile europarlamentare din iunie 2024, și nu vizează componența Biroului Electoral Central, astfel că această critică nu are legătură cu aspectele deduse judecății. În plus, se constată că Legea nr. 115/2015, invocată de către recurentul-reclamant, vizează alegerea autorităților administrației publice locale, modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, or, în speță, se contestă macheta buletinului de vot de la Alegerile europarlamentare din iunie 2024. Aceeași este rațiunea pentru care nu poate fi primită nici critica privind prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central față de existența pe rolul Curții de Apel București a dosarului nr. x/2024, în condițiile în care legalitatea compunerii Biroului Electoral Central nu face obiectul prezentei cauze. Tot nefondat se constată a fi și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Astfel, recurentul-reclamant a înțeles să conteste procesul-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024. Modalitatea de contestare a acestui proces-verbal este prevăzută de art. 18 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, potrivit căruia: "(3) Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, cu cel puțin 25 de zile înaintea zilei votării, macheta buletinului de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 se prezintă membrilor Biroului Electoral Central de către Regia Autonomă "Monitorul Oficial". La prezentarea machetei buletinului de vot sunt invitați și delegați ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și nu au reprezentanți în Biroul Electoral Central, precum și candidații independenți. Operațiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecții se formulează pe loc, obiecțiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central și delegații împuterniciți au dreptul să solicite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" modificarea machetei și tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele candidaților, semnul electoral, denumirea partidelor politice, a alianțelor politice, a alianțelor electorale sau a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile". Din formularea textului de lege de mai sus, reiese că legiuitorul a prevăzut în mod expres persoanele care participă la prezentarea machetei buletinului de vot, precum și faptul că eventualele obiecții se formulează pe loc, obiecțiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Prin urmare, dată fiind modalitatea în care legiuitorul a prevăzut posibilitatea de formulare a obiecțiilor cu privire la macheta buletinelor de vot, este evident că prerogativa contestării acesteia a fost recunoscută doar persoanelor prezente la prezentarea machetei, care, de altfel, și semnează respectivul proces-verbal. Astfel fiind, instanța de fond a constatat în moc corect că prin raportare la acest text legal, doar persoanele invitate la prezentarea machetei, respectiv delegații partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și nu au reprezentanți în Biroul Electoral Central, precum și candidații independenți, pot pretinde că ar fi fost vătămați de modalitatea de realizare a machetei buletinului de vot, având în vedere calitatea acestora de participanți la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024. Cum recurentul-reclamant nu face parte dintre persoanele indicate în mod expres în art. 18 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 21/2024 și, respectiv, nu a participat la prezentarea machetei buletinului de vot, este evident că nu poate contesta procesul-verbal din litigiu, în condițiile în care textul de lege stabilește persoanele ce participă la ședința de prezentare, acestea având legătură directă cu participarea la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2024, sens în care pot pretinde că ar fi fost vătămați de modalitatea de realizare a machetei buletinului de vot. Or, recurentul-reclamant nu se află între-o asemenea situație. Referitor la excepțiile invocate în ședința publică din data de 14 iunie 2024, respectiv excepția de prematuritate a constituirii Biroul Electoral Central, excepția de nelegalitate a constituirii Biroului Electoral Central, excepția lipsei de interes a Grupului minorităților naționale în ceea ce privește organizarea procesului electoral pentru administrația locală și pentru europarlamentare, excepția lipsei capacității de exercițiu a Grupului parlamentar al minorităților naționale, excepția lipsei capacității de folosință a Grupului minorităților naționale, excepția de nelegalitate a desemnării reprezentantului din partea Grupului în Biroul Electoral Central, excepția de prematuritate a desemnării acestuia de către Grupul minorităților naționale în Biroul Electoral Central și excepția nulității absolute a actelor emise de către Grupul parlamentar al minorităților naționale în organizarea procesului electoral, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a arătat argumentele care au stat la baza fiecăreia dintre aceste excepții și nici relevanța acestora asupra soluționării cauzei de față. Or, în lipsa unor argumente concrete, care să poată fi analizate de către instanța de recurs, aceasta se află în imposibilitatea de a le examina, simpla expunere formală a respectivelor excepții nefiind suficientă pentru ca instanța să poată proceda la o analiză efectivă a acestora, în lipsa argumentelor părții. Sub acest aspect, se rețin dispozițiile art. 237 alin. (2) pct. 3, potrivit cărora: "(2) În vederea realizării scopului prevăzut la alin. (1), instanța: (...) 3. va examina fiecare pretenție și apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare și a explicațiilor părților, dacă este cazul." Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A.. împotriva sentinței civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.