ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4356/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată inițială înregistrată la data de 01.07.2024 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună pe cale de ordonanță președințială: - Anularea Deciziei nr. 74D/13.06.2024 emisă de Biroul Electoral Central si obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să dispună renumărarea voturilor în secțiile de votare ce fac obiectul deciziei menționate. - Obligarea pârâtei la soluționarea cererii pentru renumărarea voturilor din unele secții de votare, transmisă în data de 12 iunie 2024

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 1288 din 23 iulie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 1288 din 23 iulie 2024 a Curții de Apel București a exercitat recurs reclamantul A., prin care a solicitat, invocând în drept motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu consecința rejudecării cauzei și admiterea acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a susținut că în cauză au fost îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, astfel cum sunt reglementate de art. 997 C. proc. civ.. Astfel, a arătat că aparența de drept este în favoarea sa raportat la faptul că cererile de renumărare formulate de Biroul Electoral Central nu au fost soluționate, acesta refuzând nejustificat să-i soluționeze temeinic cele două cereri de renumărare a voturilor transmise la data de 11 iunie, respectiv data de 12 iunie 2024. În ceea ce privește condiția neprejudecării fondului, recurentul a arătat că, la aceeași dată cu ordonanța președințială formulată în prezentul dosar, a depus la Curtea de Apel București și o cerere de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr. x/2024, însă prin încheierea din 23.07.2024 instanța a admis excepția litispendenței și a dispus reunirea cauzei cu dosarul nr. x/2024, aflat pe rolul aceleași instanțe. Referitor la condiția vremelniciei, s-a susținut că și aceasta a fost îndeplinită raportat la faptul că măsurile dispuse pe calea ordonanței președințiale trebuiau să producă efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului, respectiv soluționarea cererii de renumărare și până la încetarea activității Biroului Electoral Central. De asemenea, s-a menționat că și urgența cererii trebuia raportată la prevenirea rămânerii fără obiect a cauzei sau conducerea la diminuarea semnificativă a importanței acesteia. În continuare, recurentul a susținut că, deși instanța de fond a admis faptul că Biroul Electoral Central avea obligația de a soluționa cererile, respectiv faptul că "este singura autoritate publică investită de lege să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru renumărare", aceasta s-a contrazis pronunțându-se în final asupra admisibilității cererii de renumărare, astfel încât a depășit limitele învestirii sale și s-a substituit Biroului Electoral Central cu privire la soluționarea efectivă și admisibilitatea unor cereri de renumărare. Nu în ultimul rând, s-a menționat că Biroul Electoral Central avea obligația de a examina cu atenție și de a răspunde fiecărei cereri, nu de a le trata uniform, într-o manieră care poate fi percepută ca o negare a dreptului de a contesta rezultatele. Respingerea sistematică a celor peste 50 de cereri de renumărare pe aceleași considerente, fără a ține cont de dovezile diferite prezentate de petenți, poate fi interpretată ca un exces de putere. Mai mult, intimatul-pârât avea responsabilitatea de a soluționa toate cererile legate de procesul electoral înainte de a-și înceta activitatea. Încheierea activității înainte de soluționarea cererii reprezintă, în opinia recurentului, o încălcare flagrantă a acestor obligații, comportament ce indică o posibilă intenție deliberată de a evita rezolvarea cererii, ceea ce subminează integritatea și transparența procesului electoral.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a formulat apărări la recursul declarat de recurentul-reclamant.

Alte aspecte procesuale La termenul de judecată fixat pentru soluționarea prezentului recurs, Înalta Curte a pus în discuția reprezentantului Ministerului Public și a reținut cauza spre soluționarea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central, având în vedere faptul că acesta și-a încetat activitatea la data de 13.07.2024. II. Soluția instanței de recurs Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât Biroul Electoral Central, având în vedere că aceasta este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului. Capacitatea procesuală de folosință reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual. Potrivit art. 56 alin. (3), teza I, C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., text legal referitor la capacitatea procesuală de folosință, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. Per a contrario, persoana care nu are, sau care pierde folosința drepturilor civile pe parcursul judecății, pierzând capacitatea procesuală de folosință, nu poate sta în judecată. După cum se va arăta în continuare, aceasta este situația Biroului Electoral Central după data de 14 iulie 2024. Astfel, potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali: "Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi." În același sens, dispozițiile art. 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerilor pentru alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevăd că: "Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale". Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește. În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact, procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. În consecință, termenul de 3 zile s-a împlinit pe data de 14 iulie 2024. Ulterior acestei date Biroul Electoral Central a pierdut capacitate procesuală de folosință. Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând pe fond, respingerea contestația promovată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. Temeiul procesual al soluției date recursului Pentru argumentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 56 alin. (3) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1288 din 23 iulie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge contestația promovată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.