ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5827/2024

Ședința publică din data de 10 decembrie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.12.2024 sub numărul x/2024, reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central contestație împotriva răspunsului BEC nr. 779C/2024, și a solicitat obligarea pârâtului la emiterea unei decizii prin care să permită accesul observatorilor independenți acreditați la operațiunile de renumărare a voturilor exprimate în turul 1 al alegerilor prezidențiale din anul 2024.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 100 de la data de 2 decembrie 2024, Curtea de Apel București-Contestații Electorale a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței civile amintita la punctul anterior, a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea hotărârii prime instanțe și admiterea acțiunii în sensul calificării răspunsului nr. x/2024 ca refuz nejustificat și obligării Biroului Electoral Central la emiterea unei decizii prin care să permită accesul observatorilor independenți acreditați la operațiunile de renumărare a voturilor exprimate în turul 1 al alegerilor prezidențiale din anul 2024.

În esență, în motivare, a arătat că din modul în care a fost formulată contestația, pe lângă cenzurarea poziționării administrative realizate prin refuzul manifestat de autoritate, a invocat o veritabilă excepție de nelegalitate a deciziei BEC care a instituit un vid legislativ cu privire la regimul persoanelor acreditate în cadrul procedurii de renumărare. De aceea, a formulat solicitarea de obligare a BEC la completarea deciziei nr. 205D/2024.

Nici Legea nr. 370/2004 și nici H.G. nr. 22/2024 nu reglementează renumărarea voturilor, motiv pentru care decizia BEC nr. 205D/2024 a venit să complinească acest vid legislativ. Reglementarea emisă de BEC trebuie făcută în spiritul legii pe care o aplică, în baza și în limitele competențelor conferite de art. 17 alin. (1) lit. a) din lege și ale ierarhiei actelor juridice. Astfel, decizia BEC nu poate limita drepturile conferite de lege, care este un act normativ cu putere juridică superioară.

În concret, rațiunea legiuitorului de a acredita persoane care să asiste la procesul de renumărare a voturilor este aceea de a conferi transparență procedurii de stabilire a expresiei votului popular. Aceasta este, așadar, valoarea constituțională protejată de lege, anume suveranitatea poporului român consfințită de art. 2 din Constituție. Limitarea la observarea procedurilor BESV de către persoanele acreditate nu este aleatorie sau pur formală. Rațiunea limitării își are tot rădăcinile în principiul suveranității, persoanele acreditate fiind chemate să asiste direct la numărarea și consemnarea a voturilor cetățenilor, operațiunile efectuate de birourile superioare fiind pur administrative, calcule matematice întemeiate pe votul reflectat în procesele-verbale ale BESV.

În cazul renumărării, procedura de stabilire a proporțiilor voturilor exprimate de cetățeni a fost atribuită doar dintr-o logică de eficiență logistică birourilor electorale județene care, în fapt, au realizat atribuțiile BESV —acelea de verificare a buletinelor de vot și stabilire a voinței alegătorilor. Prin urmare, pentru identitate de rațiune, persoanelor acreditate trebuia să li se recunoască dreptul de a asista la renumărare. Decizia BEC nr. 205D/2024, prin omiterea reglementării regimului persoanelor acreditate, s-a realizat o anulare parțială a acreditării Asociației noastre, care îndeplinește toate condițiile legale pentru a observa operațiunile electorale.

În final, în ciuda faptului că operațiunea de renumărare în baza deciziei BEC nr. 205D/2024 s-a finalizat cu emiterea deciziei de către Curtea Constituțională, apreciem că prezentul dosar nu rămâne fără obiect, Înalta Curte fiind chemată să se pronunțe pe legalitatea interpretării BEC asupra drepturilor persoanelor acreditate în materia renumărării.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul – pârât Biroul Electoral Central, deși legal citat, nu a depus întâmpinare la recursul promovat de recurenta – reclamantă.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea BEC la emiterea unei decizii prin care să permită accesul observatorilor independenți acreditați la operațiunile de renumărare a voturilor exprimate în turul 1 al alegerilor, formulată în temeiul art. 54 din Legea nr. 370/2004, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv situația anulării turului 1 al alegerilor prezidențiale ca urmare a emiterii deciziei nr. 32/06.12.2024 de Curtea Constituțională a României.

Înalta Curte constată că, pe rolul Curții Constituționale, s-a aflat spre soluționare dosarul nr. x/2024, având ca obiect anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, care a fost soluționat prin decizia nr. 32/2024 în sensul admiterii acestei cereri.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursului, având în vedere că, prin decizia nr. 32/2024 a Curții Constituționale, au fost anulate rezultatele turului 1 al alegerilor prezidențiale iar obiectul cererii de chemare în judecată vizează un aspect legat alegerile al căror rezultat a fost invalidat.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes, invocată de reprezentantul Ministerului Public și va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes, invocată de reprezentatul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă A., împotriva sentinței civile nr. 100 din 2 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații Electorale, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.