ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 241/2025

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București- Contestații electorale la data de 09.12.2024 sub numărul x/2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâții AEP-Autoritatea Electorala Permanenta și BEC-Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2024, contestație împotriva Deciziei nr. 230D/06.12.2024, art. 1-4, emisă de pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2024, privind unele măsuri pentru punerea în aplicare a soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale a României. Totodată, a solicitat desființarea Deciziei nr. 230D/06.12.2024, apreciind-o ilegală întrucât sunt încălcate unele prevederi constituționale și cuprinde o serie de vicii procedurale.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 113 din 12 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații Electorale s-a respins excepția lipsei de interes invocată de Ministerul Public, ca neîntemeiată. S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă și s-a respins cererea de chemare în judecată formulată, în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. S-a respins contestația formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate: - contrar aprecierilor primei instanțe potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt definitive si obligatorii si nu pot face obiectul analizei instanței de judecată, recurenta reclamantă a susținut că acestea pot fi contestate și analizate de instanțele de judecată; - Curtea Constituțională a validat turul 1 al alegerilor, iar ulterior prin decizia pronunțată și-a anulat propria decizie, cu încălcarea autorității de lucru judecat și deși s-a prevalat de art. 146 din Constituție, aceasta trebuia să fie sesizată, iar nu să se autosesizeze; - decizia de anulare a turului 2 electoral trebuia să fie fundamentată pe probe concrete și nu pe simple ipoteze; - invocă la baza susținerii potrivit căreia deciziile/hotărârile CCR pot fi supuse cailor de atac pentru anularea sau revizuirea lor, considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 1039 din 5 decembrie 2012, raționamentul expus urmând a fi aplicat și în ipoteza încălcării Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; în virtutea art. 11 si 20 din Constituție, Convenția amintită face parte din ordinea juridică internă si are prioritate fată de legile interne, inclusiv față de Constituție. În cazul în care un act normativ intern, declarat constituțional de către CCR încalcă vreun drept fundamental garantat de Convenția Europeană, atunci orice instanță judecătorească are dreptul și, deopotrivă, obligația de a aplica direct prevederile Convenției respective, fără a ține seama de considerentele ori soluțiile Curții Constituționale, sens în care este și Hotărârea CEDO în cauza Dumitru Popescu împotriva României; - anularea Deciziei 230D/06.12.2024,va conduce în mod automat si la anularea deciziei Curții Constituționale nr. 32/06.04.2024 pe care juriști dar si somități în științe juridice, o critică și o apreciază ca fiind ilegală; - instanța de fon nu s-a pronunțat în mod clar, daca i-a fost încălcat sau nu dreptul constituțional prevăzut de art. 36, dar și prin îngrădirea dreptului la libera informare privind lipsa de interes a pârâtului B.E.C. de a da o comunicare publică privind votul din străinătate; - instanța nu s-a pronunțat pe al treilea motiv invocat în contestația sa și care se referea la faptul că și Decizia 230 emisă de B.E.C. a fost pusă în aplicare înainte de publicarea sa în Monitorul Oficial, cu precizarea că la data introducerii contestației nu era încă publicată în Monitorul Oficial; - instanța nu s-a pronunțat pe al patrulea motiv invocat în contestația sa, și anume, neîndeplinirea de către pârâta BEC a unor proceduri elementare si obligatorii, precum comunicare publică privind încetarea de îndată a operațiunilor de votare, comunicare privind situația voturilor din diaspora, fără să aducă la cunoștința publică anularea lor; - totodată, instanța a omis să se pronunțe privind probele cu înscrisuri pe care le-a solicitat pârâtului B.E.C., limitându-se doar sa precizeze ca nu sunt utile cauzei, fără să indice și motivele care au stat la baza respingerii acestora. Față de motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului și dispunerea desființării deciziei nr. 230/06.12.2024, emisă de pârâtul Biroul Electoral Central.

Apărările formulate în cauză Intimata –pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă a depus întâmpinare la motivele de recurs solicitând menținerea soluției instanței de fond în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acesteia. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului Prin cererea formulată în data de 22 ianuarie 2025 recurenta – reclamantă a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (3) și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte dispunând, în temeiul art. 104 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 14.03.2023 formarea dosarului asociat x/2024, în vederea soluționării acesteia.

Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată următoarele: 6.1. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâții A.E.P.-Autoritatea Electorala Permanenta și B.E.C.-Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2024, contestație împotriva Deciziei nr. 230D/06.12.2024, art. 1-4, emisă de pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2024, privind unele măsuri pentru punerea în aplicare a soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale a României. Prin Decizia nr. 230D/06.12.2024 s-au stabilit următoarele: "Art. 1. - (1) încetează de îndată operațiunile de votare și cele de pregătire a votării la secțiile de votare din străinătate. încetează de îndată operațiunile de pregătire a votării la secțiile de votare din țară. Se sistează de îndată activitatea de operare în aplicațiile informatice utilizate pentru desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024. Art. 2. - Toate materialele electorale deținute de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se sigilează și se predau misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Toate buletinele de vot întrebuințate sau neîntrebuințate se anulează prin grija birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate. Art. 3. - (1) Sistează de îndată operațiunile de predare a materialelor electorale către birourile electorale ale secțiilor de votare din țară. (2) Toate materialele electorale deja predate birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară se sigilează și se predau birourilor electorale ierarhic superioare.; Art. 4 –(1) Prezenta decizie se comunică Autorității Electorale Permanente, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, birourilor electoral judetene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate. (2) Prezenta decizie se comunică misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin grija Ministerului Afacerilor Externe. (3) Prezenta decizie se comunică instituțiilor prefectului prin grija Ministerului Afacerilor Interne. (4) Prezenta decizie se comunică primarilor prin grija instituțiilor prefectului. (5) Prezenta decizie se comunică birourilor electorale ale secțiilor de votare prin grija birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate." 6.2. Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalității deciziei emise de Biroul Electoral Central. Totodată, prin sentința atacată s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă și s-a respins cererea de chemare în judecată formulată, în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, soluție care, prin nerecurare a dobândit putere de lucru judecat. 6.3. Înalta Curte urmează să examineze motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de instnață din oficiu, susținut și de reprezentantul Ministerul Public, prin prisma lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului – pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024. Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, prin prisma dispozițiilor legale incidente și susținerilor părților, Curtea constată că cererea formulată de către reclamantă este introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente de fapt și de drept: Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: "(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.". Din interpretarea textelor legale anterior citate, Curtea apreciază că pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii. Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor. Potrivit art. 17 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, aprobat prin Hotărârea BEC nr. 1/H/13.09.2024 și publicat în Monitorul Oficial nr. 928 din 16 septembrie 2024:,,(1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data validării rezultatului alegerilor pentru președintele ales." În cauză, Curtea reține că, în condițiile în care procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 nu a ajuns în etapa de validare a rezultatului alegerilor, întrucât prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024 Curtea Constituțională a dispus anularea procesului electoral, termenul de 48 de ore indicat în Regulament, prin raportare la data validării rezultatului alegerilor pentru încetarea activității Biroului Electoral Central, nu și-a găsit aplicabilitate. Mai departe, Curtea constată că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a dispus în art. 1 alin. (1) următoarele: "(1) Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 își încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00." De asemenea, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 8.12.2024. Cu toate că la data introducerii cererii de chemare în judecată se poate considera că pârâtul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, instanța de control judiciar reamintește că prin Decizia nr. 231D/07.12.2024 s-a dispus încetarea activității Biroului Electoral Central constituit la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00. Astfel, Curtea are în vedere că activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a încetat ulterior inițierii prezentului demers judiciar și, ca atare, constată lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 în ceea ce privește cererea introductivă de instanță. De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 32 C. proc. civ., Curtea constată că printre condițiile de exercitare a unei acțiuni civile se regăsește și capacitatea procesuală de folosință, condiție care trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesual, nu doar la momentul exercitării acțiunii. 6.4 Ca atare, întrucât pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 nu mai deținea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosință la momentul soluționării cauzei, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată din oficiu, va admite recursul declarat de recurenta – reclamantă în baza motivului de ordine publică prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., va casa sentința recurată și, în rejudecare, va anula cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane rămase fără capacitate procesuală de folosință.