ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5820/2024

Ședința publică din data de 8 decembrie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, contestatorul contestatorul A. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 335D din data de 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, solicitând:

1) anularea Deciziei Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, denumit, în continuare, B.E.C., nr. 335D din data de 06.12.2024;

2) anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din data de 1 decembrie 2024 pe plan național sau în unele circumscripții electorale din România sau dispunerea renumărării voturilor de către B.E.C. din toate circumscripțiile electorale din România sau din unele circumscripții electorale din România ori revizuirea proceselor-verbale prin care s-a reținut rezultatul alegerilor în toate circumscripțiile electorale județene sau în unele circumscripții electorale ori oficii electorale;

3) cercetarea modului în care s-a desfășurat procesul electoral în circumscripțiile electorale și depistarea fraudelor ce au influențat atât rezultatul partidelor sau alianțelor politice care au întrunit pragul electoral, cât și rezultatul partidelor care nu au întrunit pragul electoral;

4) invalidarea rezultatului alegerilor din data de 1 decembrie 2024, comunicate de B.E.C. chiar și în lipsa unei decizii a B.E.C. de validare a rezultatului alegerilor, cu titlu de cerere formulată pentru preîntâmpinarea pierderii unui drept potrivit disp. art. 33, teza a II-a C. proc. civ.

În motivarea contestației s-a arătat, cu titlu preliminar, că interesul A.. de a promova această acțiune în justiție este dat de faptul că partidul politic în cauză a fost competitor electoral la alegerile pentru Senatul României și Camera Deputaților din 1 decembrie 2024, cu liste de candidați în 41 de circumscripții electorale. Or, potrivit dispozițiilor art. 12, alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cererea de anulare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților se poate iniția doar de competitorii electorali care au avut liste de candidați în circumscripțiile electorale al cărui rezultat îl contestă. Astfel, s-a precizat că pretențiile din prezenta contestație se referă la toate circumcripțiile electorale, cu excepția circumscripției electorale nr. 18 Galați și nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, unde A. nu a avut liste de candidați pe buletinele de vot.

B.E.C. a consemnat rezultatele finale, pe care urmează a le valida printr-un act administrativ, în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024 pentru Camera Deputaților și în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024. Potrivit acestor procese-verbale, A. nu întrunește pragul electoral, fapt ce dă contestatorului dreptul legal și legitim de a contesta o masivă "pierdere" de voturi prin imposibilitatea ca A., prin notorietatea publică pe care o are și numărul de simpatizanți, să aibă un rezultat atât de mic.

Prin procesele-verbale precizate, B. E. C. a stabilit că A. a obținut la alegerile pentru Senatul României la nivel național 48.436 de voturi, adică 0,52% din voturile valabil exprimate și la alegerile pentru Camera Deputaților, 40.960 de voturi, adică 0,44% din voturile valabil exprimate.

S-a apreciat că aceste rezultate nu pot fi explicate decât prin fraudă, astfel încât A. are interes în a promova această acțiune chiar și înaintea validării rezultatului alegerilor.

De asemenea, emiterea Deciziei B.E.C. pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 nr. 335D din data de 06.12.2024 a fost făcută cu rea-credință, fapt ce încalcă art. 14 din C. civ.. Prin acest act administrativ, se înțelege intenția B.E.C. de a nu cerceta nimic referitor la procesul electoral și la corectitudinea consemnării rezultatelor.

Este adevărat că sarcina probei la contestația depusă de A. la B.E.C. imcumbă contestatorului, însă A. a furnizat Biroului Electoral Central date concrete prin prezentarea unor situații de fapt (cu nume de alegători și secții de votare) de natură să creeze dubii suficient de puternice încât să indice suspiciuni de fraudă cel puțin la numărarea voturilor. Astfel, din ce în ce mai mulți simpatizanți ai A.. au verificat aplicația virtuală S.T.S. și au constatat că aceștia nu își regăsesc voturile în cifrele consemnate. Chiar au fost prezentate cazuri în care, în multe comune, deși mulți votanți au votat pentru A.., în procesul-verbal întocmit de comisiile secțiilor de vot în cauză sunt consemnate 0 voturi.

Alte indicii în ceea ce privește fraudarea numărării voturilor și consemnarea fidelă a rezultatelor sunt perchezițiile efectuate în trei comune din județul Bihor, la data de 05.12.2024, într-o cauză penală ce are drept obiect derularea procesului electoral. Din diversitatea de zone și județe ale României în care sunt inadvertențe între realitatea reclamată de cetățeni și rezultatul din procesele-verbale ale birourilor electorale de circumscripție, se poate înțelege că în toate circumscripțiile electorale sunt fraude ori erori în numărarea și consemnarea voturilor pentru competitorii electorali. Astfel, contestatorul nu are posibilitatea de a face cunoscut exhaustiv probabilele cazuri de fraudă, întrucât nu a avut la dispoziție un sistem de numărătoare paralelă a voturilor exprimate de alegători.

Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, B.E.C. era obligat ca, la soluționarea contestației respinse prin Decizia B.E.C. nr. 335D din data de 06.12.2024, să efectueze verificări în prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Astfel, la soluționarea contestației A.. din data de 2 decembrie 2024, B.E.C. era obligat să întreprindă un minim de verificări plecând de la indiciile furnizate de partid. Prin faptul că și-a încălcat această obligație, B.E.C. a demonstrat rea-credință în soluționarea contestației și nu a efectuat nici cea mai mică verificare a proceselor-verbale sau a numărătorii voturilor. Mai mulți simpatizanți ai A.. au comunicat că, deși au votat A.., aceștia nu și-au regăsit voturile în cifrele publicate pe site-ul ROAEP.

Anularea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senatul României se impune în condițiile în care opinia publică a fost masiv manipulată prin canalele de televiziune intens vizionate de milioane de români pe 1 decembrie 2024, cu atât mai mult cu cât a fost Ziua Națională la acea dată. Din oră în oră, televiziunile au rulat repetitiv siglele principalelor partide care au și întrunit pragul electoral. Or, conform art. 73 din Legea nr. 208/2015, cu 48 de ore înaintea votării sunt interzise prezentarea de sondaje de opinie sau prezentarea de elemente de campanie electorală printre care și siglele ori semnele electorale ale competitorilor electorali, iar potrivit art. 78 alin. (2) din aceeași lege, este interzisă prezentarea în ziua votării de sondaje de opinie.

Aceste elemente de manipulare a opiniei publice, prin rularea fix a semnelor electorale ale partidelor care au întrunit pragul electoral, este o mascare a exit poll-urilor, prin inducerea în opinia publică a ideii că doar partidele de pe ecran au șanse să întrunească pragul electoral sau doar că partidele de ecran există în oferta electorală. Acest lucru este notoriu și nu necesită probațiune, conform art. 255 alin. (2) Cod procedură civilă.

S-a mai învederat că argumentele din prezenta contestație se extind asupra tuturor celor patru capete de cerere și le susțin în fapt și în drept.

Conform art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, prin fraudă electorală, lucru reclamat și de contestator, se înțelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselorverbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral. Astfel, inducerea în eroare a opiniei publice prin prezentarea fie și mascată a exit poll-urilor pe timpul zilei de vot constituie contravenție, conform art. 98 lit. t) din Legea nr. 208/2015, prin continuarea propagandei electorale și nesocotirea dispozițiilor Legii nr. 504/2002. Pe de o parte, consemnarea eronată a numărului de voturi este o faptă ilicită din sfera legii penale. Pe de altă parte, există probe cu privire la continuarea campaniei electorale după data de sâmbătă, 30 noiembrie 2024, ora 07:00 de către mai mulți competitori electorali, precum B. și C.., după cum rezultă din actul emis de B.E.C. nr. 1076C/BEC/SCD/2024 din data de 01.12.2024.

A susținut contestatorul că amploarea relativ crescută, repetată și frecvența abaterilor electorale referitoare la numărarea voturilor și la derularea procesului electoral fără influențarea opiniei publice de televiziuni și rețele electonice de socializare este suficient de puternică încât să influențeze rezultatul partidului și întrunirea pragului electoral de A., iar probele propuse de acesta produc dubii suficient de puternice și de întemeiate pentru a concluziona că rezultatele anunțate de B.E.C. nu sunt reale.

În acceași zi în care B. E. C. a emis decizia nr. 335D, 06.12.2024, Curtea Constituțională a României a anulat turul I al alegerilor prezidențiale din data de 24.11.2024, pe motiv că procesul electoral ar fi fost influențat de lipsa de transparență a cheltuielilor de campanie a unui candidat și pe motivul unor pretinse atacuri cibernetice pe platforma electronică D., unde un candidat s-a putut face notoriu pentru milioane de români printr-o rețea de promotori online în detrimentul altor candidați, așa cum judecătorii CCR au aflat din mai multe note de informare emise de Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr. x/4.12.2024, nr. y/4.12.2024 și nr. DSN1/1740/4.12.2024, nr. DSN1/1743/4.12.2024, nr. DSN1/1701/2.12.2024.

Prin Hotărârea CCR nr. 32 din data de 06.12.2024, pct. 11, alegerile prezidențiale din 24.11.2024 au fost anulate pentru pretinsele motive "privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online". Or, viciile de derulare a campaniei electorale notorii în cazul alegerilor pentru Președintele României din 24.11.2024 se întânesc și cazul alegerilor pentru Senatul României și Camera Deputaților din data de 01.12.2024, în interesul E., potrivit Notei emise de Serviciul Român de Informații, anexă la actul nr. 791184 din 04.12.2024, înregistrată la Secretariatul C.S.A.T. cu nr. DSN1/1743 din data de 04.12.2024.

Potrivit Notei emise de S.R.I., alte concluzii ale analizei prezentate au fost: - nu folosește ferme de boți pe platformă, ci operează mai discret din afara, ca să nu încalce politicile de utilizare a platformei; - cei implicați în campania de promovare a lui F. dovedesc o cunoaștere foarte bună a politicilor de securitate ale D., având și know-how-ul necesar pentru eludarea acestora; - în spate este o firmă foarte bună de digital marketing; - diseminarea mesajelor în cadrul platformei D. s-a realizat in roiuri (swarming). Ca urmare a unei campanii electorale pe tiparul lui F., cu eludarea legislației electorale și prin inducere în eroare a opiniei publice, E. nu numai că a întrunit pragul electoral, ba a și obținut aproximativ 6,30%, deși era un partid lipsit de cea mai mică notorietate, cu atât mai mult cu cât nici președintele partidului, deputat G., nu era deloc notorie.

În acest fel, alegerile pentru Senatul României și Camera Deputaților din data de 01.12.2024 pot fi anulate din aceleași motive din care au fost anulate și alegerile prezidențiale din data de 24.11.2024 prin Hotărârea C. civ. R. nr. 32 din data de 06.12.2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1231 din data de 06.12.2024.

Soluția Înaltei Curți asupra contestației

Analizând contestația prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

În fapt, Biroul Electoral Central a fost învestit cu soluționarea contestației A., înaintată inițial la data de 04.12.2024 către Oficiul Electoral al Sectorului 1 al Municipiului București, ca urmare a declinării de cpătre acesta a competenței de soluționare, în favoarea Biroului Electoral Central.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, obiectul contestației electorale a fost reprezentat de "contestarea deciziei de validare a alegerilor parlamentare 2024, pe motiv de fraudare a inteției de vot", precum și de contestarea legalității proceselor-verbale de numărare a voturilor și de alocare a mandatelor.

Cu ocazia analizei contestației, intimatul BEC a observat că nu există o decizie de validare a alegerilor parlamentare care să poată fi anulată, motiv pentru care în lipsa unui astfel de act, cererea în anulare este prematură.

În continuare, în analiza cererii în anularea alegerilor pe motiv de fraudă, s-a reținut incidența prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, precum și faptul că, în dovedirea fraudării procesului electoral, sarcina probei revine contestatorului. Or, în condițiile în care acesta nu a depus probe în susținerea aspectelor semnalate, nu se poate pretinde birourilor electorale să întreprindă demersuri în scopul obținerii acestor dovezi.

În ceea ce privește solicitarea de renumărare a voturilor, s-a reținut de asemenea că cererea nu este însoțită de dovezi, iar eventualele diferențe între voturile consemnate pentru A. la Senatul României și Camera Deputaților în anumite secții de votare nu reprezintă un indicator al fraudei electorale, ci cel mult unul al pluralismului opțiunilor politice exprimate de alegători.

În drept, Înalta Curte va avea în vedere dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. h), i) și l) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora: " (1)Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale: (…) h) anulează alegerile dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală; i) poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscripție electorală în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale; (…) l)stabilește, la nivel național, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripție electorală fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale, organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, fiecărui candidat independent care participă în alegeri în condițiile prezentei legi;"

Totodată, potrivit art. 12 alin. (2) și (3) din același act normativ: " (2)În cazul în care, pentru soluționarea unei contestații, sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor. (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării.(...)"

În cauză, contestatorul A. a investit instanța cu cerere în anularea deciziei BEC nr. 335D/06.12.2024, prin care după cum s-a arătat anterior, au fost soluționate: contestație împotriva deciziei de validare a alegerilor; cerere de anulare a alegerilor și, în subsidiar, o cerere de renumărare a voturilor valabil exprimate.

Cu prioritate, constată însă Înalta Curte că același contestator, A., a investit anterior instanța cu acțiune în anularea Deciziei BEC nr. 325/04.12.2024, prin care Biroul Electoral Central a analizat și a respins ca premature, contestațiile electorale împotriva "deciziei de validare a rezultatelor alegerilor parlamentare 2024" si completarea la aleasta îndreptată împotriva "deciziei de validare a rezultateror alegerilor parlamentare 2024" din fiecare circumscriptie electorală, a respins ca nefondată cererea A. de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă, și a respins ca nefondată cererea de renumărare a voturilor valabil exprimate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din toate circumscriptiile electorale, cu exceptia circumscripției pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării și a circumscripției electorale a județului Galați.

Decizia BEC nr. 325/04.12.2014, de respingere a contestațiilor A., s-a întemeiat pe următoarele: a/lipsa unei decizii de validare a alegerilor, care să poată fi anulată; b/lipsa probelor care să ateste susținerile contestatorului privind fraudarea alegerilor, solicitarea acestuia de efectuare de demersuri suplimentare pentru suplnirea materialului probator fiind respinsă prin raportare la art. 12 din legea nr. 208/2015; c/lipsa probelor și lipsa de relevanță a probatoriului înaintat de A., care să ateste fraudele invocate de acesta, în scopul renumărării voturilor valabil exprimate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.

Contestația împotriva Deciziei BEC nr. 325/04.12.2024 a făcut obiect al dosarului ÎCCJ nr. x/2024, în care a fost pronunțată la 06.12.2024 Decizia ICCJ nr. 5817/06.12.2025, prin care s-a respins contestația, ca nefondată.

Având în vedere existența dosarului nr. x/2024, format între aceleași părți, în care s-a pronunțat deja o decizie definitivă prin care a au fost analizate cererile contestatorului A. de anulare a deciziei de validare a alegerilor, de anulare a alegerilor parlamentare 2024 pentru Senat și Camera Deputaților pentru motive de fraudă electorală, precum și cererea de renumărare a voturilor, pentru motiv de fraudă, Înalta Curtea va reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 430 alin. (1) și (2) Cod procedură civilă, potrivit cărora: " (1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

Totodată, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ.:" (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă."

În cauză, la termenul de judecată din 08.12.2024 instanța a pus în discuția părților, din oficiu, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, în raport de dezlegarea, cu caracter definitiv, între aceleași părți, a aspectelor privitoare la: prematuritatea cererii în anularea deciziei de validare a alegerilor; cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, respectiv cererea de renumărare a voturilor exprimate de alegători pentru Senat și Camera Deputaților, ca efect al existenței unor indicii de fraudă.

Procedând la analiza autorității de lucru judecat, sub aspectul efectului pozitiv al acesteia, prin raportare la aspectele dezlegate de ÎCCJ prin Decizia nr. 5817/06.12.2024, urmează a se constata că aceasta se impune în prezentul dosar și împiedică o nouă analiză a cererilor ce au făcut obiect al Deciziei BEC nr. 325/04.12.2024, a cărei legalitate a fost deja stabilită prin hotărâre definitivă a instanței de judecată.

Astfel, în ceea ce privește chestiunea prematurității cererii de anulare a deciziei BEC de validare a alegerilor, Înalta Curte va observa că situația de fapt este identică în prezentul dosar cu cea din dosarul nr. x/2024, la data pronunțării ambelor decizii BEC atacate (cea din dosarul de față și cea din dosarul nr. x/2024) neputând fi identificată o decizie a BEC de validare a alegerilor parlamentare, care să poată fi anulată. Or, în condițiile în care la data învestirii BEC cu contestațiile A. o astfel de decizie nu fusese emisă, în ambele situații în mod corect s-a reținut că nu există un drept actual al contestatorului, de a solicita cenzurarea legalității unui astfel de act.

Mai apoi, în ceea ce privește cererea de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă, în ambele dosare au fost invocate următoarele aspecte în legătură cu procesul electoral: a/raportarea la procesele-verbale prin care s-a stabilit că partidul nu atinge pragul electoral și că astfel de rezultate nu ar putea fi explicate decât prin fraudă, datorită notorității candidaților, ceea ce ar atrage incidența unei prezumții de fraudă; b/faptul că emiterea deciziei BEC este rezultatul relei credințe a intimatului, care nu a înțeles să procedeze la verificări proprii suplimentare; c/faptul că au fost furnizate date concrete de natură a crea dubii suficient de puternice încât să creeze suspiciuni de fraudă, prin raportare la situația doamnei H., din satul Piscu Mare, a domnului I. din comuna Crângu jud. Teleorman, a doamnei J. din comuna Buciumeni, jud. Sălaj, astfel că alte probe nu ar mai fi fost necesare din partea contestatorului; d/faptul că din verificările aplicatiei STS a rezultat că voturile simpatizanților A. nu au fost regăsite; e/faptul că au fost efectuate percheziții în trei comune din jud. Bihor, într-o cauză penală având ca obiect derularea procesului electoral; f/relevanța depozițiilor simpatizanților A. asupra existenței fraudei; g/încălcarea de către BEC a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, prin aceea că a refuzat verificări suplimentare; h/lipsa unor voturi de pe site-ul prezența.roaep.ro; i/faptul că opinia publică a fost manipulată prin intermediul posturilor de televiziune; j/faptul că a continuat nepermis campania electorală după data de 30.11.2024, ora 7:00; k/faptul că partidul A. a fost cotat de sociologul K. cu procente de 5,5% și 6%, nefiind justificat rezultatul mic al alegerilor.

Toate aceste chestiuni au făcut obiectul dezbaterilor în dosarul în x/2024, fiind dezlegate prin decizie definitivă, astfel că în aplicarea dispozițiilor art. 430 alin. (1) și (2) Cod procedură civilă, și art. 431 alin. (2) C. proc. civ., ele nu mai pot fi analizate, din nou, între aceleași părți, cu ocazia verificării legalității unei alte decizii a BEC, opunându-se puterea de lucru judecat a deciziei anterioare.

Pe cale de consecință, toate criticile anterior menționate invocate de contestatorul A. vor fi respinse, ca efect al aplicării efectului pozitiv al lucrului judecat, prin raportare la Decizia ÎCCJ nr. 5817/06.12.2024, prin care s-a constatat deja caracterul lor neîntemeiat.

Va observa Înalta Curte că singurul element de noutate în prezentul litigiu, care nu a făcut obiectul analizei instanței în dosarul nr. x/2024, este reprezentat de publicarea Deciziei CCR nr. 32/06.12.2024 prin care a fost anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în temeiul H.G. nr. 756/2024 și H.G. nr. 1061/2024. În opinia contestatorului, emiterea acestei decizii a CCR, precum și a Notei emise de SRI nr. 791184 din 04.12.2024 reprezintă argumente suplimentare pentru anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților.

Cu privire la aceste argumente noi de anulare a alegerilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat tardivitatea, prin raportare la expirarea termenului de formulare de motive noi în susținerea cererii de anulare a alegerilor.

Procedând la verificarea apărărilor formulate de Ministerul Public, Înalta Curte va observa că potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, anterior citate, cererea de anulare a alegerilor se poate formula "în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii".

În speță, va reține Înalta Curte că, potrivit calendarului electoral aprobat prin H.G. nr. 1034/2024, cererile în anularea alegerilor pot fi formulate: " În cel mult 48 de ore de la încheierea votării, cel mai târziu la data de: 3 decembrie 2024, ora 24:00", iar cererea în anularea alegerilor pentru fraudă electorală a fost înaintată de Oficiul Electoral al Sectorului 1 al Municipiului București, către BEC, la data de 04.12.2024, neexistând însă date relevante cu privire la momentul înregistrării efective a contestației la Oficiul Electoral. Totodată, se observă că prin Decizia BEC nr. 335D/06.12.2024, contestată în prezentul litigiu, intimatul nu a respins cererea de anulare a alegerilor ca tardivă, ci ca nefondată.

Pe cale de consecință, există suficiente indicii în cauză ce conduc la aplicarea prezumției formulării a cererii de anulare a alegerilor parlamentare pentru fraudă electorală, în interiorul termenului reglementat de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, respectiv de H.G. nr. 1034/2024.

În ceea ce privește invocarea direct în instanță, în susținerea cererii de anulare a alegerilor, a Deciziei CCR nr. 32/2024 și a Notei emise de SRI din 14.12.2024, Înalta Curte va observa că, în realitate, nu este vorba despre modificarea cauzei juridice a cererii, ori despre invocarea de motive noi de nelegalitate cu depășirea termenului reglementat de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, ci despre propunerea unor argumente suplimentare/a unor dovezi noi, în susținerea aceleiași cereri de anulare și a aceluiași motiv inițial invocat, anume frauda electorală.

În concluzie, nu se va putea reține tardivitatea invocării Deciziei CCR și a Notei x din 04.12.2024 drept argumente suplimentare în susținerea fraudei electorale, acestea putând fi analizate de instanța de judecată, în respectarea dreptului contestatorului de acces la instanță și a posibilității instanței de judecată de a cerceta toate împrejurările relevante, în legătură cu criticile privind fraudarea alegerilor parlamentare.

Procedând așadar la verificarea acestor critici, din perspectiva argumentelor noi invocate de contestator, Înalta Curte va constata însă caracterul lor nefondat.

Astfel, în ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 32/06.12.2024, atașată la dosar, Înalta Curte va reține că aceasta a vizat exclusiv legalitatea procedurilor pentru alegerea Președintelui României. Toate documentele analizate de Curtea Constituțională au fost valorificate de aceasta în scopul stabilirii legalității acestei proceduri, iar nu a procedurilor privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților. Decizia menționată arată explicit că, în urma verificării informațiilor/documentelor ce i-au fost puse la dispoziție: "Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele, de multiplele neregularități și încălcări ale legislației electorale" (paragr. 5). Totodată s-a reținut că aspectele imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României sunt în legătură cu manipularea votului, distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și că a fost încălcat, în legătură cu aceeași procedură electorală, caracterul liber exprimat al votului, prin aceea că un candidat a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu încălcarea legislației. Totodată, declarațiile depuse la AEP "de unul dintre candidați" referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind "0" RON, sunt în contradicție cu datele prezentate în Notele de informare ale MAI și ale SRI.

Se constată că nicăieri în conținutul Deciziei CCR nr. 32/2024 nu este analizată procedura privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.

Pe cale de consecință, pronunțarea și publicarea Deciziei CCR nr. 32/2024, care privește exclusiv procedura privind alegerea Președintelui României, nu este de natură a reprezenta argument valid pentru constatarea fraudei în legătură cu procedura privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.

În ceea ce privește Nota x din 04.12.2024, invocată de contestator drept indiciu relevant cu privire la fraudarea elegerilor parlamentare, Înalta Curte va observa că acest document prezintă rezultatul verificărilor efectuate cu privire la atacuri cibernetice din perioada derulării procedurii de alegere a Președintelui României, analizând motoivul creșterii masive, în ritm accelerat, a popularității candidatului F., fiind analizate acțiuni în legătură cu campania de promovare în online a acestui candidat. Or, ceea ce prezintă relevanță în prezentul litigiu este respectarea legilor electorale în dreularea procedurii alegerilor parlamentare, iar nu a celor în legătură cu alegerile prezidențiale.

Singurul paragraf din cuprinsul Notei SRI, care ar putea fi relevant în prezentul litigiu, este cel final, în care se arată că "în ultimele zile, D. a mai identificat o activitate de promovare masivă, derulată în ultimele două săptămâni, pentru susținerea E., partid suveranist, înființat în anul 2023, care îl susține pe F.". Cu toate acestea, Înalta Curte va reține că aceste constatări nu sunt suficiente pentru a se constata că procedura alegerilor parlamentare ar fi fost fraudată, dat fiind că Nota SRI face referire la constatarea unei "promovări masive" pentru un anumit partid politic, fără însă ca această constatare să fie în legătură cu aspectele din cuprinsul actului referitoare la faptul că activitatea conturilor ar fi fost coordonată de un actor statal, ori că ar fi fost rezultatul unei încălcări a legislației electorale.

Așadar, va concluziona Înalta Curte că aspectele referitoare la existența unei promovări masive a unui partid parlamentar, pe rețelele de socializare, nu constituie dovadă suficientă pentru a se concluziona în sensul fraudării procedurii pentru alegerea Senatului și Camerei Deputatilor, la dosar neexistând alte dovezi suplimentare, cu care aceste simple constatări ale SRI să poată fi coroborate, pentru a se ajunge la o astfel de concluzie. Or, astfel cum în mod corect a observat și intimatul BEC în decizia atacată, în aplicarea art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 sarcina probei revine contestatorului, lipsa probelor fiind de natură a atrage respingerea contestației.

În concluzie, reținând instanța că în cauză nu au fost administrate probe care să ateste existența unei fraude, de natură a justifica anularea alegerilor, iar probele/argumentele suplimentare produse de contestator nu sunt de natură a modifica această concluzie, în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, Înalta Curte va respinge contestația, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 335D din data de 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 08 decembrie 2024.