ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5826/2024

Ședința publică din data de 8 decembrie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, s-a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, înregistrată sub nr. x/07.12.2024, formulată de domnul A..

Biroul Electoral Central a reținut că în raport cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, calitatea de a formula o cerere de anulare a alegerilor aparține exclusiv competitorilor electorali, însă aceasta a fost formulată în mod individual de o persoană ce avea calitatea de candidat.

Împotriva Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a formulat contestație contestatorul A., în calitate de candidat pentru Camera Deputatilor în judetul Suceava, solicitând anularea deciziei atacate și admiterea cererii, în sensul anulării alegerilor parlamentare desfășurate la data de 01.12.2024 în integralitatea lor, pentru imixtiunea unui stat străin, pentru vot obținut prin manipulare, pentru o campanie nelegală din punct de vedere fiscal, precizând că această cerere este formulată ca excepție de ordine publică a nulității absolute a scrutinului.

De asemenea, solicită ca instanța să se sesizeze din oficiu asupra excepției de nulitate absolută a scrutinului și a actelor ce îl validează.

În motivarea contestației arată că având în vedere autoritatea de lucru judecat raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 32/2024, nu se poate reține că în raport cu alegerile prezidențiale nu există un raport de cauzalitate sub aspectul rezultatului asupra alegerilor parlamentare, câtă vreme alegerile prezidențiale au fost anulate pentru fraudă și imixtiune străină, astfel că se impune anularea și a alegerilor parlamentare, care au avut la baza aceleași situații frauduloase.

Susține că validarea alegerilor parlamentare echivalează cu faptul că o hotărâre care emană de la Biroul Electoral Central desconsideră autoritatea de lucru judecat al unei hotărâri definitive, pronunțate de Curtea Constituțională.

În cauză, contestatorul A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, înregistrată sub nr. x/07.12.2024, formulată de domnul A..

În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că în raport cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, calitatea de a formula o cerere de anulare a alegerilor aparține exclusiv competitorilor electorali, însă aceasta a fost formulată de o persoană ce avea calitatea de candidat, în mod individual, și nu de competitor electoral.

Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor."

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente: "În sensul prezentei legi, prin competitori electorali se înțelege partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile legal constituite ale cetățenilor aparținând unei minorități naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale, care participă la alegeri, precum și candidații independenți".

Or, contestatorul a formulat cererea de anulare a alegerilor în calitate de candidat la alegerile pentru Camera Deputaților în județul Suceava, astfel cum reiese din Lista centralizată a tuturor candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din anul 2024, aflată pe site-ul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.

Prin urmare, contestatorul nu are calitatea de competitor electoral, în condițiile în care a formulat cererea în calitate de candidat la alegerile din 2024 pentru Camera Deputaților, pe listele unui partid politic, calitate ce nu se regăsește în cuprinsul art. 118 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.

Pe de altă parte, contestatorul nu este nici candidat independent, care, potrivit textului de lege anterior redat, este deținător al calității de competitor electoral.

Cu alte cuvinte, art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 permite formularea unor cereri de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală doar competitorilor electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă, calitate pe care contestatorul nu o deține.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că Biroul Electoral Central a respins în mod corect, ca inadmisibilă, cererea contestatorului de anulare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din 2024, în condițiile în care legiuitorul a prevăzut în mod expres și limitativ categoriile de persoane care pot formula astfel de cereri, iar contestatorul nu se regăsește printre acestea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, va respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 344/D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.