ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5743/2024

Ședința publică din data de 5 decembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 5 decembrie 2024 sub nr. x/2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, contestatorul A. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 293D/04.12.2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, prin care s-a respins cererea înregistrată sub nr. x/03.12.2024 privind anularea alegerilor în toate secțiile de votare.

A solicitat admiterea contestației și, pe cale consecință, admiterea cererii de renumărare a voturilor pentru Camera Deputaților și Senat vizând toate secțiile de votare și anularea alegerilor Senatului și a Camerei Deputaților privind toate secțiile de votare.

În motivarea contestației, a arătat că, în calitate de competitor electoral care a participat la alegerile parlamentare din 01.12.2024, a solicitat prin cererea adresată Biroului Electoral renumărarea voturilor în toate secțiile de votare, având în vedere erorile voite și nevoite comise în secțiile de votare, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015.

În susținerea cererii, A. a arătat că, în calitate de competitor electoral având candidați aproape în toate circumscripțiile electorale la alegerile parlamentare din 2024, deși a propus reprezentanți în toate secțiile de votare, au fost admiși foarte puțini, iar aceștia din urmă au fost supuși unor presiuni de neimaginat, acest fapt făcând aproape imposibilă obținerea de către partid a unor probe care să dovedească frauda electorală din toate secțiile de votare.

În aceste condiții, în opinia contestatorului, ar fi fost necesară audierea reprezentanților contestatorului din secțiile de votare.

A arătat contestatorul că, în ziua alegerilor, 1 decembrie 2024, a primit mesaje că mai mulți competitori electorali dar și persoane din mass-media au făcut afirmații nefondate legate de sigla A., de denumire și de modul în care ar trebui să voteze alegătorii. Ca urmare a sesizat, la acel moment atât BEC, cât și AEP cu privire la aceste încălcări ale legii. Din partea BEC nu a primit niciun răspuns, iar AEP a trimis sesizarea către poliție.

A precizat că A. este înregistrat cu drepturi depline la Tribunalul București, o instanță de judecată acceptând, în bază argumentelor prezentate, înregistrarea partidului, mărcile fiind înscrise Ia OSIM sub nr. x și nr. y.

La Tribunalul București, competitorul electoral B. nu a făcut opoziție la înregistrare, ci doar la OSIM, motivele invocate fiind însă respinse ca neîntemeiate, apreciindu-se că între cele două mărci există numeroase elemente distinctive.

Ca atare B. și-a anunțat bazinul electoral, prin mesaje pe telefon, că partidul pe care trebuie să îl voteze se află pe prima pagină, astfel încât alegătorii acestui partid nu au făcut nicio confuzie și au știut unde să aplice votul, nefiind necesară răsfoirea buletinului de vot.

În egală măsură, și alegătorii A. cunoșteau poziția partidului pe buletinul de vot.

Campania negativă împotriva partidului contestator, făcută de mass-media (că ar fi un partid clonă, că votul pentru A. ar fi în realitate în favoarea B.) a determinat în final ca procentul obținut să scadă vertiginos în câteva ore.

Astfel, se anunța în mass-media că A. a fost votat într-un procent de peste 15%, 20% în secțiile din Galați, Bacău, Suceava și la câteva ore distanță a scăzut la un procent de 1,92% cu mențiunea că B. ar fi pierdut din această cauză 10% din voturi. Acest lucru le-a confirmat mesajele primite referitoare la faptul că în secțiile de votare, pe buletinele de vot unde apare votat A., se aplică încă o dată ștampila pe B., pentru a putea fi anulate acele buletine de vot. Prin aplicarea, în marea majoritate a cazurilor, a unei a doua ștampile de către cei aflați în secția de votare s-a invocat faptul că voința alegătorilor a fost alta decât cea pentru care s-a aplicat ștampila inițial, adică pentru A..

În plus, au existat semnale clare că au fost votați în anumite secții și cu toate acestea în procesele-verbale ale acelor secții nu aveau niciun vot.

În condițiile în care a efectuat măsurători on-line, prin intermediul aplicațiilor, care confirmau faptul că clipurile, videoclipurile. etc generate de partid aveau un număr de 18 milioane de vizualizări și peste 800.000 de aprecieri (apropiat de numărul de vizualizări și aprecieri obținut de candidatul la prezidențiale C.), procentul obținut în final a fost ca urmare a unei fraude.

Biroul Electoral Central a respins în mod neîntemeiat cererea contestatorului A., considerând ca nu a făcut dovada celor susținute, deși scăderea vertiginoasă a procentului este evidentă.

În plus, dacă s-ar fi făcut o verificare în câteva din secțiile arătate s-ar fi putut observa foarte ușor că s-a aplicat ștampila de două ori pe buletinul de vot, fapt ce a condus la anularea votului pentru a scădea procentul care îi revenea.

Analizând procesele-verbale ale tuturor secțiilor de votare, se poate observa cu ușurință că în cuprinsul acestora se vor regăsi buletine de vot anulate pe considerentul că este aplicată ștampila pe mai mulți competitori electorali, dar aceste buletine vizează, în mare majoritate a cazurilor, partidul contestator, iar buletinele de vot anulate sunt într-un procent mare, confirmând acea scădere a A., dar bineînțeles și a B..

Toate aceste fapte au avut ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi în plus pentru un alt competitor electoral.

În concluzie, fața de aceste suspiciuni de fraudă, a solicitat admiterea cererii de renumărare a voturilor, în temeiul dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora se poate dispune renumărarea voturilor înțr-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatul alegerilor dintr-o circumscripție electorală în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței supreme, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin cererea adresată Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, contestatorului A. a solicitat renumărarea voturilor în toate secțiile de votare și anularea alegerilor, invocând motive de fraudă electorală, cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. i) și alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Decizia nr. 293/D din 4 decembrie 2024, Biroul Electoral Central a respins cererea privind anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților în toate secțiile de votare, cu mențiunea că aceasta poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit disp. art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, Biroul Electoral Central are competența să soluționeze cererile de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală, iar decizia acesteia poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Așadar, Înalta Curte are competența să se pronunțe în privința cererii de anulare a deciziei Biroului Electoral Central care a avut drept obiect anularea alegerilor dintr-o secție de votare/circumscripție electorală, pentru fraudă electorală.

Pe fondul contestației, Înalta Curte reține că A., competitor electoral participant la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților organizate în data de 1 decembrie 2024, a supus controlului judecătoresc, prin prezenta cale de atac în justiție, Decizia nr. 293/D din 4 decembrie 2024 emisă de Biroul Electoral Central prin care i-a fost respinsă cererea privind anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților în toate secțiile de votare.

Potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor."

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, Biroul Electoral Central "anulează alegerile dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală".

În sensul disp. art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, prin fraudă electorală se înțelege orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Chiar dacă s-ar considera că prin fraudă electorală se înțelege "orice faptă" care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale, aceasta, pentru a deveni o fraudă electorală care să conducă la anularea alegerilor, trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Or, în speță, nu s-a demonstrat nici denaturarea voinței alegătorilor și nici crearea de avantaje altui competitor.

Atât frauda electorală invocată, cât și consecința prevăzută de lege, constând în anularea alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală trebuie să rezulte din probele depuse odată cu cererea de anulare a alegerilor.

Contrar susținerilor contestatorului, în mod corect intimatul Biroul Electoral Central a reținut că acesta nu a depus probe care să releve existența unor fraude electorale în secțiile de votare din țară, deși îi revenea sarcina de a dovedi săvârșirea unor fapte de încălcare a legii în legătură cu votarea și stabilirea rezultatului alegerilor, care, prin gravitatea, amploarea și finalitatea urmărită prin săvârșirea lor, să poată fi considerate fraude electorale.

Tot astfel, în mod corect intimatul Biroul Electoral Central a reținut că lipsa reprezentanților în toate secțiile de votare nu conduce per se la vicierea procesului de numărare și de consemnare a rezultatului alegerilor, cum, de altfel, nici critica privitoare la numărul de voturi obținute de A. sau absența acestora în anumite secții de votare, nu reprezintă, în sine, un indicator al fraudei electorale.

Afirmațiile din cuprinsul contestației referitoare la contestarea siglei partidului și la poziția de pe buletinele de vot nu intră în înțelesul fraudei electorale astfel cum este concepută de legiuitor în cadrul acestui tip de contestație.

De asemenea, existența ca atare a buletinelor anulate nu determină per se nașterea unei prezumții de fraudă electorală, contestatorul folosindu-se de prezumții simple (nedovedite prin mijloace concrete de probă) în demonstrarea fraudei electorale. În lipsa dovezilor certe și indubitabile privind conexiunea unor neconcordanțe între datele din procesele-verbale de consemnare a rezultatului alegerilor cu manevre frauduloase, aspectele invocate prin contestație rămân la stadiul unor afirmații nedovedite.

Având în vedere că înscrisurile depuse în susținerea prezentei contestații nu pot constitui probe relevante și concludente, apte să conducă la concluzia că se impune anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 pentru fraudă electorală, Înalta Curte, în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, modificată și completată, va respinge contestația, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de reprezentantul Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nefondată.

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 293D/04.12.2024 pronunțate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 decembrie 2024.