ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5868/2024

Ședința publică din data de 10 decembrie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la data de 09.12.2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat:

- anularea proceselor-verbale nr. x/BEC/SCD2024 și nr. 3RF/BEC/SCD2024 din data de 07.12.2024 emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, prin care au fost stabilite rezultatele finale la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din data de 01.12.2024;

- anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din data de 1 decembrie 2024 pe plan național sau în unele circumscripții electorale din România sau dispunerea renumărării voturilor de către B. E. C. din toate circumscripțiile electorale din România sau din unele circumscripții electorale din România ori revizuirea proceselor-verbale prin care s-a reținut rezultatul alegerilor în toate circumscripțiile electorale județene sau în unele circumscripții electorale ori oficii electorale;

- cercetarea modului în care s-a desfășurat procesul electoral în circumscripțiile electorale și depistarea fraudelor ce au influențat atât rezultatul partidelor sau alianțelor politice care au întrunit pragul electoral, cât și rezultatul partidelor care nu au întrunit pragul electoral;

- invalidarea rezultatului alegerilor din data de 1 decembrie 2024, comunicate de B.E.C. chiar și în lipsa unei decizii de validare a rezultatului alegerilor, cu titlu de cerere formulată pentru preîntâmpinarea pierderii unui drept potrivit disp. art. 33 teza a II-a din Codul de proceduri civilă.

În esență, a susținut faptul că intimatul Biroul Electoral Central a consemnat rezultatele finale în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024 pentru Camera Deputaților și în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024.

Potrivit acestor procese-verbale, A. nu întrunește pragul electoral, fapt ce îi dă dreptul legal și legitim de a contesta o masivă "pierdere" de voturi prin imposibilitatea ca acesta, prin notorietatea publică pe care o are și numărul de simpatizanți, să aibă un rezultat atât de mic.

Prin procesele-verbale precizate, B.E.C. a stabilit că A. a obținut la alegerile pentru Senatul României la nivel național 48.436 de voturi, adică 0,52% din voturile valabil exprimate și la alegerile pentru Camera Deputaților, 40.960 de voturi, adică 0,44% din voturile valabil exprimate.

Procesele-verbale nr. x/BEC/SCD2024 din data de 07.12.2024 și nr. 3RF/BEC/SCD2024 emise de B. E. C. au stabilit un nr. de voturi viciat, rezultat prin fraudă și printr-un proces electoral viciat de B. la fel cum a fost viciat și procesul electoral pentru alegerea Peședintelui României din data de 24.11.2024 potrivit Hotărârii CCR nr. 32 din data de 06.12.2024.

A mai susținut contestatorul că emiterea Deciziei B.E.C. pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 nr. 335D din data de 06.12.2024 a fost făcută cu rea-credință, fapt ce încalcă art. 14 din C. civ.. Prin acest act administrativ, se înțelege intenția B.E.C. de a nu cerceta nimic referitor la procesul electoral și la corectitudinea consemnării rezultatelor.

A precizat că A. a furnizat Biroului Electoral Central date concrete prin prezentarea unor situații de fapt (cu nume de alegători și secții de votare) de natură să creeze dubii suficient de puternice încât să indice suspiciuni de fraudă cel puțin la numărarea voturilor.

Amploarea relativ crescută, repetată și frecvența abaterilor electorale referitoare la numărarea voturilor și la derularea procesului electoral fără influențarea opiniei publice de televiziuni și rețele electonlce de socializare este suficient de puternică încât să influențeze rezultatul și întrunirea pragului electoral de A..

De asemenea, a susținut că prin Hotărârea CCR nr. 32 din data de 06.12.2024, pct. 11, alegerile prezidențiale din 24.11.2024 au fost anulate pentru pretinsele motive "privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online".

Or, viciile de derulare a campaniei electorale notorii în cazul alegerilor pentru Președintele României din 24.11.2024 se întâlnesc și cazul alegerilor pentru Senatul României și Camera Deputaților din data de 01.12.2024, în interesul B..

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin cererea introductivă de instanță, contestatorul A. a formulat contestație împotriva proceselor-verbale nr. x/BEC/SCD2024 și nr. 3RF/BEC/SCD2024 din data de 07.12.2024 emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, prin care au fost stabilite rezultatele finale la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din data de 01.12.2024, solicitând anularea acestora.

Cererea contestatorului a fost întemeiată pe prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea Autorității Electorale Permanente.

Potrivit acestor dispoziții legale: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor."

Așadar, Înalta Curte are competența să se pronunțe în privința cererii de anulare a deciziei Biroului Electoral Central care a avut drept obiect anularea alegerilor dintr-o secție de votare/circumscripție electorală, pentru fraudă electorală.

Deși a invocat ca temei de drept dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, în fața instanței supreme și la solicitarea acesteia, contestatorul a precizat oral că obiectul prezentei contestații îl reprezintă doar cererea privind anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat și nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților emise de BEC.

În privința celolalte petite 2, 3 și 4 ale contestației (referitoare la anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din data de 1 decembrie 2024, cercetarea modului în care s-a desfășurat procesul electoral, invalidarea rezultatului alegerilor din data de 1 decembrie 2024), a precizat că acestea nu sunt petite distincte, ci aspecte de fond ce urmează a fi avute în vedere la soluționarea cererii privind anularea proceselor-verbale atacate.

Or, raportat la obiectul cererii, prezenta cauză nu se circumscrie categoriei de contestații prevăzute de dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, care ar intra în competența de primă și ultimă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Fiind în prezența unei norme juridice speciale, respectiv a unor dispoziții legale care reglementează competența în materie electorală, acestea sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi primită susținerea reprezentantului contestatorului potrivit căreia ar fi aplicabil principiul simetriei juridice.

Contrar susținerilor acestuia, competența Înaltei Curți de a soluționa contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de BEC în temeiul dispoziiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 nu poate fi extinsă și cu privire la soluționarea contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale emise de BEC în temeiul dispozițiilor art. 96 alin. (1) din același act normativ.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Actele a căror anulare se solicită, respectiv Procesele-verbale nr. x/BEC/SCD2024 și nr. 3RF BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 sunt emise de o autoritate publică centrală, în speță Biroul Electoral Central.

În materie electorală, birourile electorale sunt organisme cu activitate jurisdicțională care se constituie în conformitate cu legile electorale pentru fiecare scrutin în parte și funcționează pe perioade limitate, numai pe durata alegerilor, cu o competență specială, membrii acestora exercitând în realizarea atribuțiilor ce le revin o funcție ce implică autoritatea de stat.

În speță, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a fost constituit la data de 05.09.2024, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce a avut loc la data de 1 decembrie 2024. Biroul Electoral Central îndeplinește atribuțiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, fiind un organism electoral colectiv care lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă hotărâri și măsuri pentru buna desfășurare a procesului electoral.

Astfel, având în vedere obiectul cauzei precum și criticile formulate de contestator care vizează nelegalitatea Proceselor-verbale nr. x/BEC/SCD2024 și nr. 3RF BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența instanței de fond se determină potrivit criteriului rangului autorității emitente a actului contestat.

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secția de contencios administrativ și fiscal va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența materială de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. în favoarea Curții de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. împotriva Proceselor-verbale nr. x BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 și nr. 3RF BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 pronunțate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 în favoarea Curții de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 decembrie 2024.