ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 929/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1273

din 12 octombrie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul M.P.

a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani, pentru

săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a

dispus revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă rămas

neexecutat de 295 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 2899/2001 a Judecătoriei sectorului 5 București și contopirea

acestui rest de pedeapsă cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc.

pen., starea de arest a inculpatului a fost menținută, iar durata reținerii și

arestării preventive a fost dedusă de la 27 aprilie 2004, la zi, în

conformitate cu dispozițiile art. 88 C. pen.

În baza art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat în sumă de 3.000.000 lei.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În ziua de 27 aprilie 2004,

inculpatul M.P. i-a vândut martorului M.V. cantitatea de 0,11 grame heroină în

amestec cu cofeină, paracetamol și gliscofulvin pentru suma de 1.000.000 lei.

Martorul M.V. a sesizat

organele de urmărire penală, arătând faptul că este consumator de droguri și

timp de 3 luni a cumpărat heroină de la inculpat, achitându-i suma de 250.000

lei pentru o doză.

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat

în cauză: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșe foto,

proces verbal de consemnare a seriilor bancnotelor, proces verbal de constatare

tehnico-științifică, declarațiile martorilor M.V. și M.G., declarațiile

inculpatului care a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal.

Curtea de Apel București,

secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, menținând starea

de arest a acestuia și deducând prevenția la zi.

Inculpatul a fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 900.000 lei din care

400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs inculpatul M.P., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor

pronunțate și reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii

cuantumului ei.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C.

proc. pen.

Examinând recursul, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.

Din analiza materialului

probator administrat în cauză, Curtea constată că instanțele de judecată au

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului.

Individualizarea pedepsei

aplicate s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. și reflectă

modul just în care probatoriul efectuat în cauză s-a reflectat în asigurarea

realizării scopului preventiv-educativ al sancțiunii penale.

Instanța de judecată a dat

eficiența cuvenită criteriilor de individualizare referitoare la pericolul

social concret al infracțiunii săvârșite, dar și al persoanei inculpatului care

este recidivist și a avut o atitudine preponderent nesinceră pe parcursul

procesului penal.

Clemența arătată

inculpatului prin acordarea beneficiului liberării condiționate nu a primit

răspunsul cuvenit prin resocializarea inculpatului care, dimpotrivă, a

perseverat într-o atitudine antisocială.

Pentru aceste considerente,

Curtea constată că în cauză nu sunt temeiuri pentru reducerea cuantumului

pedepsei aplicate, astfel că, neexistând alte motive de casare, urmează să

respingă recursul inculpatului ca nefondat.

Timpul arestării preventive

se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 24 aprilie 2004 la 9 februarie

2005.

Recurentul inculpat va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din

oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și

art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul M.P. împotriva deciziei penale nr.

852/ A din 17 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 24 aprilie 2004 la 9 februarie

2005.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 februarie 2005.