ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 148/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 11 aprilie 2008, reclamanta J.V.

a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Bihor, anularea Hotărârii nr. 13.500

din 14 martie 2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei,

calitatea de beneficiar al drepturilor acordate de O.G. nr. 105/1999, aprobată

prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 108/CA/2008

– P.I. din 9 iunie 2008 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată

de reclamanta J.V. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Bihor și în consecință a

anulat Hotărârea nr. 13.500 din 14 martie 2008 emisă de pârâtă, pe care a

obligat-o să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea soluției s-a

reținut că, reclamanta a făcut dovada cu înscrisurile depuse la dosar și cu

declarațiile martorilor că, s-a refugiat împreună cu părinții săi, în perioada noiembrie

1940 – octombrie 1944, din localitatea Iaz în localitatea Beiuș.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen – pârâta C.J.P. Bihor, criticând-o pentru

nelegalitate, susținând în esență că, reclamanta nu a făcut dovada persecuției

etnice și nici a situației de strămutare sau refugiu, în altă localitate decât

cea de domiciliu.

Examinând sentința atacată

în raport cu motivele de recurs, precum și potrivit art. 304

1

C.

proc. civ., se constată că, recursul este nefondat.

Potrivit art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui

act normativ persoana – cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate

cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții

etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în art. 1.

Este necontestat că

reclamanta J.V. s-a născut la data de 21 aprilie 1939, din părinții D. și V.,

în localitatea Iaz, județul Sălaj.

Din înscrisurile depuse la

dosar, inclusiv din declarațiile martorilor D.A. și P.G. (audiat și în

instanță), ambii beneficiari ai drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000

rezultă că, reclamanta – minoră fiind împreună cu familia a fost nevoită să-și părăsească

domiciliul din localitatea Iaz – Sălaj și să se refugieze, din cauza

persecuțiilor etnice, în localitatea Beiuș, județul Bihor, așa cum corect a

reținut instanța de fond.

În consecință, se va

respinge recursul declarat de pârâta C.J.P. Bihor, în temeiul art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P. Bihor împotriva sentinței nr. 108/CA/2008 – P.I. din 9 iunie 2008 a

Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 ianuarie 2009.