ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 614/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 131/CA din 15

octombrie 2007, Curtea de Apel Iași a respins acțiunea reclamantei SC R. SA Iași

formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect

anularea H.G. nr. 48/2007 de modificare și completare a H.G. nr. 1354/2001,

privind atestarea domeniului public al județului Iași, a respins excepția

lipsei calității procesuale active ridicată de pârâtul Guvernul României și,

totodată, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de

Consiliul Județean Iași în contradictoriu cu SC R. SA Iași și Guvernul

României.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut, în esență, că apartenența la domeniul public a

imobilului în integralitatea sa, a fost tranșată prin Hotărârea nr. 10/1999 a

Consiliului Județean Iași, hotărâre menținută în mod irevocabil prin H.C.J. nr.

1723/2001.

Chiar dacă reclamanta nu a

fost parte în acest dosar, aceasta a atacat însă în instanță documentația

întocmită de Consiliul Județean Iași, pentru punerea în executare a H.C.J. nr. 1723/2001,

respectiv pentru atestarea domeniului public al județului Iași asupra

imobilului în cauză, sens în care a fost adoptată H.G. nr. 1354/2001.

Instanța de fond

a mai reținut că într-adevăr, la data adoptării H.G. nr. 48 din 17 ianuarie 2007

în litigiu, pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1354/2001 privind

atestarea domeniului public al județului Iași, precum și al municipiilor,

orașelor și comunelor din județul Iași, reclamanta dobândise sentința civilă

nr. 5/CA din 16 ianuarie 2006, prin care se constatase nulitatea parțială a

H.G. nr. 1354/2001, în ce privește imobilul, numai că prin decizia nr. 1123 din

21 februarie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul

nr. 4639/1/2006, recursurile declarate, în cauză, au fost admise, fiind

respinsă

pe fond acțiunea reclamantei SC

M.I. SA Iași și a intervenientelor SC C.J. SA Iași și SC R. SA

Iași, cu

menținere a H.G. nr. 1354/2001 privind imobilul, ca având statutul juridic de

domeniu public al județului Iași.

Împotriva

acestei hotărâri reclamanta SC R. SA Iași a declarat recurs criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

A învederat recurenta, prin motivele

de recurs, după expunerea stării de fapt a cauzei, că Hotărârile Consiliului

județean Iași nr. 161 și 176 din 25 iulie 2006 și nici H.G. nr. 48/2007 nu pot

avea valabilitate juridică sub

aspectul

modificării suprafeței de teren ce a fost preluată în domeniul public al

statului, cel puțin pentru neîndeplinirea procedurilor prealabile de preluare a

unui imobil de către

stat, pentru încălcarea dispozițiilor legale

cuprinse în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic

al acesteia, în Constituția României dar și în C.E.D.O., mai cu seamă a celor

privitoare la justa și prealabila despăgubire, dar și pentru nerespectarea

prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în

administrația publică.

Recurenta a mai precizat că procedura prealabilă referitoare la H.G. nr.

48/2007 a fost îndeplinită prin formularea de către SC R. SA a adresei remise

prin intermediul serviciilor poștale cu recomandata de confirmare de primire în

data de 26 martie 2007 către Guvernul României,

Secretariatul General al Guvernului, iar urmare acestei plângeri

prealabile nu s-a primit

nici un răspuns în termenul legal de 30 de

zile, ci numai la data de 4 mai 2007. În plus, reclamanta a arătat că

interesele legitime ale sale au fost clar vătămate prin apariția

H.G. nr. 48/2007 de completare și modificare a H.G.

nr.

1354 din anul 2001, întrucât atâta vreme cât hotărârile de preluare

la care se referă

Guvernul României nu sunt

opozabile societății recurente este în mod evident ilegală și

abuzivă

preluarea la domeniul public al întregului imobil din Iași, în condițiile în

care în imobilul preluat este inclusă și partea aflată în proprietatea

incontestabilă a SC R. SA Iași.

Pe de altă parte, a mai arătat recurenta reclamantă că,

așa cum a evidențiat și prin cererea introductivă de instanță, la momentul

apariției H.G. nr. 48/2007

ca act administrativ completator și modificator al H.G. nr. 1354/2001

își producea efectele sentința definitivă și executorie nr. 5/CA/2006 a Curții

de Apel

Iași prin care era constatată

nulitatea parțială a H.G. nr. 1354/2001 cu privire la imobilul

din Iași

județul Iași.

S-a

solicitat de către reclamanta SC R. SA Iași, în concluzie, admiterea recursului

formulat împotriva sentinței nr. 131/CA din 15 octombrie 2007 a Curții de Apel

Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, și modificarea în întregime

a hotărârii

recurate în sensul admiterii

acțiunii reclamantei așa cum a fost formulată, cu consecința

anulării H.G.

nr. 48/2007.

Recursul este

nefondat.

Prin art. 1 din

H.G. nr. 48 din 17 ianuarie 2007 a fost modificată și completată H.G. nr. 1354/2001

privind atestarea domeniului public al județului Iași, precum și al

municipiilor, orașelor și comunelor din județul Iași, cu modificările și

completările ulterioare, în sensul precizării, la lit. d) din anexa nr. 1

„Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Iași”, că

poziția 60 coloana nr.3 se modifică în sensul următorului cuprins „str. V. nr.

6 suprafața construită = 1598 mp”.

Inițial, cum s-a probat în cauză, prin sentința civilă nr. 5/CA din 16

ianuarie 2006 a Curții de Apel Iași, secția comercială și de contencios

administrativ, s-a constatat nulitatea parțială a H.G. nr. 1354/2001 cu privire

la imobilul

situat în Iași, poziția 60 din

anexa nr. 1 la această hotărâre,

dar situația juridică a acestui imobil,

aflat în proprietatea publică a județului Iași, a fost ulterior, prin decizia

nr. 1123 din 21 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, tranșată în mod irevocabil.

Într-adevăr, prin decizia Înaltei Curți de Casație

și Justiție a României, secția de

contencios administrativ și fiscal, sus menționată au fost

admise, printre altele, recursurile declarate de Guvernul României și de

Consiliul Județean Iași împotriva

sentinței

civile nr. 5/CA din 16 ianuarie 2006 a Curții de Apel Iași, secția comercială

și de

contencios administrativ și fiscal, și a fost modificată hotărârea

recurată în sensul

respingerii acțiunii

reclamantei SC M.I. SA Iași ca neîntemeiată, a respingerii

cererilor de

intervenție în interes propriu formulate de SC C.J. SA Iași și SC R.

SA Iași și a admiterii cererii de intervenție

accesorie formulată de Consiliul

Județean Iași interesul pârâtului

Guvernul României.

S-a

reținut, în considerentele deciziei instanței de recurs, că soluția instanței

de

fond a fost nelegală, deoarece ea s-a

întemeiat pe aplicarea greșită a art.20 alin.(2) din

Legea nr.15/1990

privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome

și societăți comerciale. În speță, s-a învederat,

intimatele SC M.I. SA Iași, SC R.

SA Iași și SC C.J. SA Iași nu au depus

nici acte din care să rezulte dreptul de administrare directă asupra unor

bunuri imobile și nici certificate de atestare a dreptului de proprietate

privind terenurile deținute sau hotărâri judecătorești pronunțate în eventuale

acțiuni în constatare ce fi fost admise. De asemenea s-a reținut, de instanța

de control judiciar, că acțiunea promovată de reclamantă și cererile de

intenție în interes propriu nu îndeplineau una din condițiile esențiale, de

fond, ale acțiunii în contencios administrativ, respectiv existența dreptului

vătămat sau a interesului legitim.

Prin actul administrativ atacat de reclamanta SC R. SA

Iași în prezentul

proces s-a realizat doar o rectificare a suprafeței construite a bunului

din Iași

județul Iași trecut în anexa 1 poziția

60 din H.G.

nr. 1354/2001, iar

această împrejurare nu are nici o relevanță cu privire la dreptul de

proprietate publică asupra imobilului în discuție, care aparține unității

administrativ-

teritoriale, respectiv județului Iași.

În

aceste condiții, cum corect a reținut și instanța de fond, reclamanta recurentă

SC R. SA Iași nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1

alin. (1) din Legea nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu

modificările și completările ulterioare, cu alte cuvinte nu a probat că prin

adoptarea actului administrativ atacat i s-a vătămat un drept sau un interes

legitim.

Așa

fiind, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că

hotărârea atacată este legală și întemeiată, urmează a se dispune respingerea

ca nefondat a recursului declarat de reclamanta SC R. SA Iași împotriva

sentinței civile nr. 131/CA din 15 octombrie 2007 a Curții de Apel Iași, secția

de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC R.

SA Iași, împotriva sentinței civile nr. 131/CA din 15 octombrie 2007 a Curții

de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5

februarie 2009.