ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 260/2009

Asupra recursului de față;

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 1 din 5 ianuarie 2009

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. 580/39/2008, s-a dispus

respingerea

cererii formulate de persoana solicitată C.M. privind

înlocuirea măsurii de a nu părăsi

localitatea

cu măsura obligării de a nu părăsi țara, ca inadmisibilă.

În temeiul art. 90 alin. (1

1

) din Legea nr. 302/2004

modificată, a

fost menținută măsura

obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută

de art. 145 C. proc.

pen., luată față de persoana solicitată C.M., pe o durată de 30 zile începând

cu data de

9 ianuarie 2009 și până la data

de 7 februarie 2009, măsură dispusă

prin încheierea din data de 10

decembrie 2008 a Curții de Apel Suceava.

Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, s-a

dispus ca persoana solicitată C.M. să respecte

următoarele

obligații:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Poliția municipiului Suceava, organ de poliție pe

care instanța îl desemnează cu supravegherea persoanei solicitate, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliție;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de

arme;

Totodată, s-a atras atenția persoanei solicitate C.M. asupra

dispozițiilor art. 145 alin. (2) C. proc. pen.,

privind luarea măsurii arestării preventive în caz de încălcare cu rea-

credință

a obligațiilor ce îi revin.

În temeiul art. 90 alin. (1

1

)

din Legea nr. 302/2004 modificată prin

legea nr. 222/2008

coroborat cu art. 145 alin. (2), art. 140

2

alin. (8) C. proc. pen.,

măsura este executorie.

S-a stabilit termen în vederea verificării menținerii măsurii obligării

de a nu părăsi localitatea pentru data de 2 februarie 2009, cu citarea

persoanei solicitate.

S-a reținut că, prin încheierea din data de 10 decembrie 2008 a Curții

de Apel Suceava, secția penală, s-a dispus luarea, față de persoana solicitată C.M.,

a măsurii de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu

aceeași dată.

Prin aceeași încheiere, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea

nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea

Curții Constituționale

republicată, a fost sesizată Curtea

Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 77 – art. 100 inclusiv, art. 102, 105, 106 din Legea nr. 302/2004

modificată prin Legea nr. 222/2004 privind cooperarea judiciară internațională

în materie penală.

A fost respinsă cererea de sesizare a

Curții Constituționale cu

soluționarea excepției de

neconstituționalitate a celorlalte articole din Legea nr. 302/2004, modificată

prin Legea nr. 222/2008, începând cu articolul 38, ca inadmisibilă.

În temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată,

coroborat cu art. 303 alin. (6) C. proc. pen., s-a dispus suspendarea judecării

cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

legale mai sus-menționate.

S-a stabilit termen în vederea verificării menținerii măsurii

obligării de a nu părăsi localitatea pentru data

de 5 ianuarie 2009, cu

citarea persoanei solicitate.

În motivarea încheierii, prima instanță a arătat că este investită cu o

cerere de predare a persoanei solicitate C.M., către autoritățile judiciare

germane, aceasta fiind urmărită penal pentru săvârșirea infracțiunilor de

tentativă la crimă, jaf și rănire gravă.

Constatând că soluționarea cauzei nu

poate fi dispusă în lipsa

deciziei Curții Constituționale,

prima instanță a apreciat că, pentru a asigura predarea în bune condiții a

persoanei solicitate, în cazul în

care va

hotărî astfel, se justifică menținerea în continuare a măsurii

obligării

de a nu părăsi localitatea, reglementată de dispozițiile art. 145 C. proc. pen.

Împotriva încheierii nr. 1 din 5 ianuarie 2009 pronunțată de

Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 580/39/2008

a declarat recurs

persoana solicitată C.M. solicitând admiterea

acestuia, casarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii de a nu părăsi

localitatea, cu măsura preventivă de a nu părăsi țara.

Examinând actele și lucrările dosarului și

încheierea atacată în

raport de motivele invocate, cât și

din oficiu, sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 385

6

alin.

(3) C. proc. pen., se constată că recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 90 alin. 11 din Legea nr. 302/2004,

modificată prin Legea nr. 222/2008, în cazul în care persoana solicitată este

pusă în libertate instanța dispune, față de acesta măsura obligării de a nu

părăsi localitatea, dispozițiile art. 145 C. proc. pen.,

se aplicându-se în mod corespunzător.

Așadar, având în vedere modificările

aduse Legii nr. 302/2004

privind cooperarea juridică

internațională, prin care se

reglementează

expres și limitativ măsurile ce pot fi luate în vederea

predării

persoanei solicitate și printre care nu se circumscrie și măsura obligării de a

nu părăsi țara, se constată că motivul de

recurs

invocat de persoana solicitată este nefondat.

De altfel, măsura dispusă prin încheierea atacată este legală și

temeinică, întrucât prin încheierea din 10 decembrie 2008 s-a dispus și

sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unei excepții de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 – art. 100, inclusiv art. 102, 105,

106 din Legea nr. 302/2004, astfel că, în mod judicios s-a apreciat că, pentru

a se asigura predarea în bune condiții a persoanei solicitate, în cazul în care

se va hotărî în acest sens, se justifică menținerea în continuare a măsurii de

a nu părăsi localitatea, reglementată de dispozițiile art. 145 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit.

b)

C. proc. pen., Înalta Curte respinge, ca

nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.M.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurenta persoană solicitată va fi obligată la plata sumei de 300 lei

cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.M.

împotriva încheierii nr. 1 din 5 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția

penală.

Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 300 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2009.