ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 65/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 2 din 11 ianuarie 2012 pronunțată în dosarul nr. 23/39/2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori a dispus, respingerea propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de arestare a persoanei solicitate P.V. În temeiul art. 103 alin. (8), (11) din Legea nr. 302/2004 republicată a luat față de persoana solicitată P.V., față de care s-a emis mandatul european de arestare în dosar din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prevăzută de art. 145 C. proc. pen., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11 ianuarie 2012 până la data de 09 februarie 2012, inclusiv.

Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, persoana solicitată P.V., urmând a respecta următoarele obligații: a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la poliția Municipiului Suceava, organ de poliție pe care instanța îl desemnează cu supravegherea persoanei solicitate, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme. A atras atenția persoanei solicitate P.V. asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., privind luarea măsurii arestării în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce-i revin.

În temeiul art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată coroborat cu art. 145 alin. (1 1 ), măsura dispusă este executorie de la data luării ei. În temeiul art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 republicată s-a fixat un nou termen de judecată la data de 20 ianuarie 2012, ora 08,30, termen în cunoștința persoanei solicitate. Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 11 ianuarie 2012 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat acestei instanțe, ca autoritate judiciară competentă de executare, mandatul european de arestare din 09 ianuarie 2012 emis de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria împotriva persoanei solicitate P.V., solicitând, totodată, luarea măsurii arestării împotriva acesteia.

S-a reținut în conținutul mandatului european de arestare că acesta a fost emis împotriva persoanei solicitate P.V. pentru săvârșirea unui număr de două infracțiuni de tâlhărie cu uz de armă, fapte prevăzute de art. 142 alin. (1) și 143 cazul al doilea C. pen. al Austriei. În fapt, s-a arătat că:persoana solicitată P.V. este suspectată că, în noaptea de 7 aprilie 2005, a pătruns forțat în filiala instituției S.L., a așteptat acolo sosirea angajaților și i-a constrâns apoi pe aceștia, sub amenințarea unui pistol, să deschidă seiful și să-i predea suma de 262.105 euro în numerar, acționând împreună cu C.M.P., săvârșind astfel infracțiunea de tâlhărie cu uz de armă.

De asemenea, persoana solicitată este suspectată că, în noaptea de 1 aprilie 2005, acționând în complicitate cu C.M.P., a pătruns prin efracție în filiala locală a instituției S.K., a așteptat până la sosirea angajaților, pe care i-a obligat, sub amenințarea unui pistol, să deschidă seiful și să-i predarea suma de aproximativ 70.000 euro, faptă ce întrunește elementele constitutive ale unei tâlhării cu uz de armă.

Curtea, față de precizările făcute de apărători referitoare la faptul că persoana solicitată ar avea afaceri judiciare în România, a apreciat că se impune a se face verificări sub acest aspect, sens în care, în temeiul art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fixat un nou termen de judecată la data de 20 ianuarie 2012, ora 08,30, termen în cunoștința persoanei solicitate, pentru a se efectua adresă către Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava în sensul de a comunica dacă persoana solicitată are afaceri judiciare, în caz afirmativ nr. dosarului și calitatea acestuia, precum și ce calitate are aceasta în dosarul penal nr. 474/P/2011, privind pe învinuitul N.C. ș.a. Totodată, a apreciat că, deocamdată, nu se impune arestarea provizorie a persoanei solicitate și că luarea împotriva acesteia a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 C. proc.

pen., este suficientă pentru buna desfășurare a prezentei proceduri, motiv față de care a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, de arestare a persoanei solicitate. Apreciind ca fiind oportună, justificată și proporțională măsura obligării de a nu părăsi localitatea, Curtea, în temeiul art. 103 alin. (8), (11) din Legea nr. 302/2004 republicată, a luat față de persoana solicitată P.V. această măsură pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11 ianuarie 2012 până la data de 09 februarie 2012, inclusiv. Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, persoana solicitată P.V.

va respecta următoarele obligații: a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la poliția municipiului Suceava, organ de poliție pe care instanța îl desemnează cu supravegherea persoanei solicitate, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme. S-a atras atenția persoanei solicitate P.V. asupra dispozițiilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., privind luarea măsurii arestării în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce-i revin. În temeiul art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată coroborat cu art. 145 alin. (1 1 ), măsura dispusă este executorie de la data luării ei.

B. Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Examinând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, sub toate aspectele, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, prin încheierea mai sus-menționată, s-a dispus respingerea propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava de arestare a persoanei solicitate P.V. În temeiul art. 103 alin. (8), (11) din Legea nr. 302/2004 republicată s-a luat față de persoana solicitată P.V., față de care a fost emis mandatul european de arestare în dosar din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prevăzută de art. 145 C. proc.

pen., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11 ianuarie 2012 până la data de 09 februarie 2012, inclusiv. Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, față de persoana solicitată P.V., s-au instituit anumite obligații ce au fost enunțate anterior. Potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (8) și alin. (11) din Legea nr. 302/2004 astfel cum a fost modificată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, care reglementează procedura de executare a mandatului european de arestare, judecătorul, investit cu punerea în executare a mandatului, verifică mai întâi identitatea persoanei solicitate și se asigură că i s-a comunicat o copie a mandatului european de arestare.

Dacă persoana solicitată a fost reținută în condițiile prevăzute de art. 101 din Legea nr. 302/2004 modificată, reținerea și arestarea persoanei solicitate în caz de urgență, judecătorul se asigură că a fost informat despre motivul reținerii. Dispozițiile art. 101 din Legea nr. 302/2004 stabilesc o procedură diferită pentru situația în care persoana solicitată a fost reținută în caz de urgență. Astfel, în alineatul 2 al aceluiași articol se arată că „dacă persoana a fost reținută potrivit art. 101, judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza semnalării transmise prin Organizația Internațională a Poliției Criminale (Interpol), arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile.

În acest caz, instanța amână cauza și fixează un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română". Dispozițiile enunțate anterior se impun a fi raportate la prevederile art. 101 alin. (1) din același act normativ potrivit cu care solicitarea transmisă prin Interpol nu echivalează cu mandatul european de arestare. Atunci când autoritățile judiciare străine au transmis mandatul european de arestare, solicitând punerea acestuia în executare, sunt incidente prevederile art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora „în cazurile prevăzute în alin. (5) și (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată, norma fiind imperativă.

Această interpretare se deduce din succesiunea textelor legale enunțate, în condițiile în care, pe de o parte, luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara poate fi luată în ipoteza semnalării transmise prin Interpol, iar pe de altă parte, că în toate celelalte ipoteze, această măsură restrictivă de drepturi este legată de „punerea în libertate" a persoanei solicitate, ceea ce presupune, cu necesitate, o stare privativă de libertate inițială, preexistentă. Măsura restrictivă de drepturi a obligării de a nu părăsi țara, poate fi dispusă, ca o alternativă la măsura arestării, dar numai pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare, în funcție de durata acesteia. Cum în cauză autoritățile judiciare austriece au solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate P.V.

și cum acest mandat există în materialitatea lui la dosarul cauzei, inclusiv tradus în limba română, se impunea ca judecătorul fondului să dispună arestarea persoanei solicitate și acordarea unui termen, în măsura în care aprecia că sunt necesare informații suplimentare. În atare condiții, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Suceava va casa în parte încheierea din 11 ianuarie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori numai în ceea ce privește luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prevăzută de art. 145 C. proc.

pen., dispoziție pe care o va înlătura, și în rejudecare, va dispune arestarea persoanei solicitate P.V., împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare în dosarul din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării. Va dispune emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate. Se vor menține restul dispozițiilor încheierii recurate. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu intimatului persoană solicitată până la prezentarea apărătorilor aleși în sumă de 160 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva încheierii din 11 ianuarie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori pronunțată în dosarul nr. 23/39/2012, privind pe intimatul persoană solicitată P.V. Casează în parte încheierea atacată numai în ceea ce privește luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prevăzută de art. 145 C. proc. pen., dispoziție pe care o înlătură și rejudecând: În temeiul art. 103 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 dispune arestarea persoanei solicitate P.V., împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare în dosarul din 09 ianuarie 2012 de către Parchetul Wiener Neustadt - Austria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării.

Dispune emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate. Menține restul dispozițiilor încheierii recurate. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu intimatului persoană solicitată până la prezentarea apărătorilor aleși în sumă de 160 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 ianuarie 2012.