ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 511/2009

HOTĂRÂRE
13.02.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 511/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului penal de

față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului se rețin următoarele:

Prin sentința penală nr. 90 din 12 decembrie 2008 a

Curții de Apel Suceava, s-a respins, ca nefondată plângerea petentului M.G.V. împotriva

Rezoluției din 31 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava,

din Dosarul nr. 207/P/2007 și a Rezoluției nr. 5599/3551/II/2/2008 din 16 iunie

2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, pe care le menține, intimat fiind B.S.

În

motivarea sentinței se reține că prin rezoluția din 31 martie 2008 dată

de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 207/P/2007, în baza

art. 228 alin. (4), art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de Balaș Sorin sub aspectul săvârșirii infracțiunii de

repercusiune nedreaptă prev. de art. 268 C. pen.

Pentru

a dispune astfel procurorul a reținut următoarele:

La

data de 31 august 2006, prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Vatra Dornei

cu nr. 431/334/2006, avocatul

B.

S.,

la cererea numiților K.S.M. și P.K.K.H., i-a chemat în judecată pe persoana

vătămată și soția acestuia, M.G., pentru ca, în calitate de proprietari ai

parterului unei case, „să respecte distanțele prevăzute de ar. 612, 613 C. civ.

privind servitutea de vedere față de parcela topo nr. 1718/2, clădire de 218

mp, din C.F. a comunei Vatra Dornei

și

„...să

desființeze cele două ferestre care au vedere spre proprietatea

reclamanților".

Prin

sentința civilă nr. 936 din 14 noiembrie 2006 a Judecătoriei Vatra Dornei s-a

admis acțiunea, persoana vătămată și soția sa fiind obligați să se conformeze

cererilor reclamanților.

În

urma exercitării căii de atac de către persoana vătămată și soția sa împotriva

acestei hotărâri, prin Decizia civilă nr. 42 din 12 februarie 2007 (Dosar nr. 431/334/2006)

a Tribunalului Suceava s-a admis apelul declarat de aceștia și s-a respins ca

nefondată acțiunea reclamanților.

Reclamanții,

prin avocatul lor,

B.

S.,

au declarat recurs împotriva sus-menționatei hotărâri a Tribunalului,

considerând-o nelegală și netemeinică.

Persoana

vătămată, apreciind că motivele invocate de avocat în cererea de recurs sunt

neadevărate, a considerat că acesta a săvârșit împotriva sa infracțiunea de

represiune nedreaptă și s-a adresat cu plângere organelor de cercetare penală.

Concluzionând

că avocatul B.S. prin faptele sale nu a făcut altceva decât sa-și exercite

obligațiile profesionale, că drept urmare infracțiunea nu există s-a dispus

neînceperea urmăririi penale.

Soluția

a fost confirmată de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte

de Casație și Justiție care prin Rezoluția nr. 5599/3551/II/2/2008 din 1

6

iunie 2008 a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva

rezoluției din 31 martie 2008 dată în Dosarul penal nr. 207/P/2007.

Împotriva

actelor procurorului, reiterând motivele inițiale în temeiul art. 278

1

C.

proc. pen. a formulat plângere petentul. Cauza a fost inițial înregistrată pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție dar prin sentința penală nr. 1687

din 10 octombrie 2008 plângerea a fost trimisă spre soluționare Curții de Apel

Suceava.

Examinând

plângerea se constată că este nefondată.

Potrivit

art. 268 C. pen. infracțiunea de represiune nedreaptă constă în „fapta de a

pune în mișcare acțiunea penală, de a dispune arestarea, de a trimite în

judecată sau de a condamna pe o persoană, știind că este nevinovată…".

Este

evident că avocatul B.S., prin motivele invocate în cererea de recurs, nu a pus

în mișcare acțiunea penală, nu a dispus arestarea ori trimiterea în judecată și

nu a condamnat-o pe persoana vătămată, în speță nefiind deci săvârșită

infracțiunea de represiune nedreaptă prev. de art. 268 C. pen.

Apoi, nu poate fi angajată răspunderea penală a avocatului

în legătură cu asistența juridică pe care o acordă clienților săi, deoarece

veridicitatea și temeinicia argumentelor prezentate de avocat, sunt supuse

cenzurii exercitate de judecător, care cu ocazia cercetării judecătorești va

rezolva o cauză în favoarea sau defavoarea uneia dintre părți.

Petentul nemulțumit de această hotărâre, în termenul legal,

a formulat recursul de față, solicitând a se vedea că în mod eronat, a fost

judecat după legea penală și de către Curtea de Apel Suceava, în loc de a fi

judecat de Tribunalul Suceava potrivit art. 27 C. proc. civ., împotriva

intimatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 268 C. pen. iar pentru

infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. împotriva aceluiași intimat, același

recurent petent, solicită a fi trimisă cauza, la Judecătoria Vatra Dornei, ce

este competentă potrivit art. 42 și art. 278 alin. (13) C. proc. civ.

Recursul este nefondat.

Curtea, examinând actele dosarului parchetului ca acte

premergătoare, întocmite de procuror la plângerea penală formulată de petent,

în baza art. 275 - 278

1

în raport de criticile aduse precum și din oficiu, reține că atât rezoluțiile

procurorului precum și sentința penală, date în această cauză, sunt temeinice

și legale și ca atare vor fi menținute.

Probele au fost corect evaluate iar oscilarea petentului

între judecata, să fie potrivit legii penale fie judecarea sa, în prezenta

cauză, potrivit legii civile combinate cu legea penală, este o pretenție nu

numai nelegală ci și confuză și care exprimă neclaritatea și imprecizia în care

se află recurentul.

În consecință, hotărârea atacată va fi menținută, iar

recursul respins, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

ÎN

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul

M.G.V. împotriva sentinței penale nr. 90 din 12 decembrie 2008 a Curții de Apel

Suceava, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-01
0,93
ÎCCJ, Secția penală
ți se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Plângerea formulată nu este întemeiată. 1. Din examinarea actelor premergătoare efectuate se constată că petiționara V.A. a solicitat Parchetu
ÎCCJ 2009-02-12
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 492/2009
, solicitând ca față de acestea să se efectueze cercetări sub aspectul infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 289, 291, 292, 220, 217, 323 și 215 C. pen. În plângerea și declarația dată V.G.L. a precizat faptul că avocat E.C. ce a fo
ÎCCJ 2010-05-14
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1932/2010
nței locuinței, distrugere și violare de e domiciliu, în perioada 15 - 18 iulie 2006, împrejurare despre care procurorul de caz a luat cunoștință numai la data de 09 octombrie 2008 octombrie 2008, când a primit spre studiu Dosarul Parchetul
ÎCCJ 2009-03-12
0,92
ÎCCJ, Secția penală
ătoarele nu aveau înscrisuri în care să rezulte că sunt proprietarele întregii construcții. Prima instanță a respins acțiunea astfel formulată însă soluția a fost reformată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul civil nr. 65/120/2007, în compun
ÎCCJ 2010-02-09
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 760/2010
Asupra recursului de față, constată următoarele: Contestatoarea Z.I.J. a formulat, în temeiul Legii nr. 10/2001, contestație împotriva dispoziției nr. 385 din 12 noiembrie 2003, emisă de Primarul municipiului Vatra Dornei. Prin sentința nr.
Sursă